Plângere contravenţională. Sentința nr. 976/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 976/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 19876/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 976/2013
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Grefier E. N. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent C. A. PALFFI K. și pe intimata M. C.-N. DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul petentei, av. T. M., lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare de către intimată.
Instanța comunică un exemplar al întâmpinării cu avocatul petentei.
Reprezentantul petentei arată că nu are alte cereri și probe de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și anulare procesul - verbal de constatare a contravenției, fără acordarea cheltuielilor de judecată, depunând la dosarul cauzei și practică judiciară.
Instanța apreciază cauza în stare de soluționare, declară închisă faza dezbaterilor, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza pentru deliberare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată sub nr. de mai sus petenta C. A. PALFFI K. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLITIA LOCALA, anularea procesului verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 23.07.2012.
În susținerea cererii, arată că, procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 23.07.2012 este nul absolut, întrucât nu respectă prevederile imperative ale art. 13 din HCL 26/2010 care prevăd faptul că „agenți constatatori vor întocmi procese verbale de constatare, în baza cărora serviciul abilitat va încheia procese verbale de constatare a contravenției, aplicând sancțiunea contravențională”.
Procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 23.07.2012 nu doar că nu face referire la vreun asemenea proces verbal de constatare, un asemenea proces verbal de constatare a faptei nici nu exisă, nefiindu-i vreodată comunicat.
Întrucât conform art. 13 alin. 3 din HCL nr. 26/2010 în baza notelor de constatare agentul constatator a întocmi procesul verbal de constatare, urmând ca ulterior prin serviciul abilitat să se întocmească și procesul verbal de sancționare a contravenției, consider ă că nu este suficientă descrierea faptei prin procesul verbal atacat fără a se anexa dovada constatări faptei, adică nota de constatare. Apreciază acest lucru ca fiind esențial, mai ales că procesul verbal a fost întocmit în lipsa petentei, așa încât descrierea faptei nu este completă.
Rubrica de martor nu conține datele personale ale martorului, purtând doar la locul semnăturii martorului mențiunea că persoanele de față refuză să se implice” aserțiune ce nu poate fi acceptată, aceasta privând-o de posibilitatea verificării caracterului real al acelor consemnate în procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 23.07.2012 și contravine prevederilor imperative ale art. 19 din OG 2/2001.
Procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 23.07.2012 este anulabil, întrucât nu conține dovezile pe care se sprijină constatarea agentului C. C. având funcția de referent.
Orice eventuală completare a procesului verbal, cu elemente probatorii extrinseci celor conținute de procesul verbal, este nelegală, procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 23.07.2012 fiind un act administrativ, analiza legalității și temeiniciei acestui act se poate realiza doar prin prisma motivelor de fapt și de drept conține acest proces verbal.
Norma de incriminare stabilește că răspunderea este una subiectivă, personală a conducătorului auto și nicidecum obiectivă a proprietarului autoturismului.
În aceste condiții apreciază că autorul contravenției nu poate fin decât o persoană fizică care posedă un permis de conducere valabil.
Aceasta este concluzia și în lumina art. 3 al. 2 di OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care stabilește că persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și sancționează contravenții. Or, HCL nr. 26/2010 nu reglementează în nici un fel răspunderea contravențională a persoanei juridice, stabilind la art. 10 doar că „parcarea fără îndeplinirea obligațiilor precizate la art. 3, constituie contravenție și se sancționează cu amenda contravențională cuprinsă între 200 și 400 lei în următoarele situații:… a) Staționarea fără tichet sau abonament de parcare valabil”.
Față de cele de mai sus, apreciază că, având în vedere natura faptei și reglementarea legală existentă, autorul contravenției prev. de art. 10 lit. a din HCL nr. 26/2010, nu poate fi decât o persoană fizică care posedă un permis de conducere valabil, răspunderea fiind una personală, așa încât se impune anularea procesului verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 23.07,.2012 întocmit prin care s-a antrenat răspunderea obiectivă a unei persoane juridice, în calitate de proprietar al autoturismului.
Răspunderea obiectivă având un caracter subsidiar, intimata avea obligația să facă demersuri pentru identificarea conductorului auto înainte să sancționeze cabinetul de avocat, lucru care însă nu s-a întâmplat. De altfel, o asemenea procedură este reglementată în privința contravenției constând în depășirea vitezei legale, domeniu unde într-adevăr este reglementată distinct și în mod expres răspunderea contravențională a persoanei juridice.
Prin întâmpinarea formulată intimatul M. C.-N. a solicitat respingerea plângerii formulată de petenta C. A. PALFFI K., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ din data de 23.07.2012, pentru următoarele:
Arată că, prin procesul-verbal menționat mai sus, s-a reținut în sarcina petentei, săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de art. 10 lit. a din HCL nr. 26/2010, și anume „staționarea fără tichet sau loc de parcare valabil”.
Astfel, la data de 9.05.2012, orele 16,50, s-a reținut că pe domeniul public din mun. C.-N., . ca loc de parcare cu plată, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, proprietatea petentei staționa fără tichet sau abonament de parcare valabil.
Împotriva procesului-verbal petenta a formulat plângere, motivând că procesul verbal nu cuprinde o descriere suficientă a faptei săvârșite; proceusl verbal nu a fost senat de un martor, respectiv HCL 26/2010 nu reglementează rspunderea contravențională a persoanei juridice.
Apreciază că motivele invocate de către petent sunt nefondate și nu sunt de natură a înlătura răspunderea contravențională reținută în sarcina sa.
În ceea ce privește afirmația petentei conform căreia nu sa realizat o descriere suficientă a faptei săvârșite consideră că descrierea faptei a fost făcută în mod corespunzător de către agentul constatator, acesta consemnând în cuprinsul procesului verbal că, la data efectuării controlului, pe domeniul public din mun. C.-N. .. 3, amenajat ca loc de parcare cu plată autoturismul cu nr. de înmatriculare_, proprietatea petentei staționa fără tichet sau abonament de parcare valabil. Chiar dacă fapta coincide cu conținutul normei legale, aceasta nu înseamnă că erau necesare alte mențiuni din partea agentului constatator pentru ca procesul verbal s fie legal întocmit.
Cu privire la lipsa martorului din procesul verbal, arată că au fost respectate prevederile art. 19 alin. 3 din OG 2/2001, adică în lipsa contravenientului, agentul constatator făcând mențiune despre împrejurările care au determinat încheierea acestuia în acest mod.
Menționează că nu a fost posibilă întocmirea procesului verbal la data constatării deoarece nu se cunoștea proprietarul autoturismului, fiind necesară identificarea acestuia. La data și locul constatării s-a încheiat nota de constatare nr._ care a fost lăsată pe parbrizul mașinii, însă petenta, neconformându-se acesteia, a fost necesară identificarea și încheierea procesului verbal de constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii. Așadar, procesul verbal a fost întocmit a data de 23.07.2012, la sediul organului constatator, ca urmare a identificării contravenientului, iar agentul constata6tor a făcut menține despre împrejurările care au determinat încheierea acestuia în acest mod, respectiv, procesul verbal a fost „încheiat în lipsă” iar „persoanele de față nu se implică”.
Mai mult, prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007, recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că sancțiunea pentru nerespectarea dispozițiilor art. 19 din OG nr. 2/2001 este nulitatea relativă, pentru a cărei admitere este necesar ca petentul să facă dovada unei vătămări ce nu ar putea fi remediate altfel decât prin anularea procesului-verbal.
Nu poate fi reținută apărarea potrivit căreia nelegalitatea procesului verbal rezultă din faptul că raportat la contravenția constatată a fi săvârșită, angajarea răspunderii contravenționale a unei persoane juridice nu are nici un suport legal. Potrivit art. 3 alin. 2 din OG 2/2001 Persoana juridica răspunde contravențional in cazurile si in condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc si se sancționează contravenții. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă c răspunderea persoanei juridice intervine atunci când actele normative respective prevăd acest lucru. Sub acest aspect art. 11 d HCL 26/2010 menționează faptul că persoana juridică răspunde contravențional.
Arată că inclusiv CEDO a statuat că prevederile Convenției nu interzic instituirea unor prezumții de responsabilitate, cu condiția ca aceasta să fie relativă și să aibă o justificare rezonabilă. Or, având în vedere faptul că autovehiculul implicat în săvârșirea contravenției aparține petentei, consideră că în mod legal a fost reținută răspunderea persoanei juridice.
Cu adresa nr._/486/19.06.2012, anexată prezentei, s-a solicitat C. A. Palffi K. comunicarea utilizatorului pentru autoturismul depistat că staționa fără tichet sau abonament de parcare valabil, dar petenta nu a înțeles să dea curs acestei solicitări, motiv pentru care procesul verbal a fost întocmit pe numele proprietarului.
În ceea ce privește starea de fapt reținuta prin procesul-verbal, conform art. 1169 Cod.civ., sarcina probei revine petentului, ori aceasta nu a adus nici o dovadă pentru a răsturna prezumția relativă de temeinicie a acestuia.
Pentru aceste motive, solicit instanței respingerea plângerii contravenționale formulate de către petentă împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/23.07.2012 și menținerea acestuia ca legal și temeinic.
Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr._/23.07.2012 s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 200 lei. S-a reținut că, la data de 09.05.2012, orele 1650 autoturismul cu nr. de înmatriculare_ era parcat pe domeniul public al mun. C.-N., .. 3, în parcarea special amenajată, fără a deține tichet sau abonament valabil.
Primul motiv de anulare a procesului verbal de contravenție invocat de petentă și care, ar atrage nulitatea absolută, este nerespectarea dispozițiilor art.13 al.3 HCL 26/2010, care obligă încheierea, prealabil procesului verbal de contravenție, procesului verbal de constatare. Declară că în cazul său s-a încheiat doar procesul verbal de contravenție, situație în care sancțiunea care intervine este aceea a nulității absolute deoarece fapta nu este suficient descrisă în procesul verbal de contravenție.
În privința acestui motiv, instanța constată că nu este întemeiat. Astfel, lipsa procesului verbal de constatare nu a produs nicio vătămare petentei, iar în eventualitatea în care fapta era insuficient descrisă. Dar, nici pentru că fapta este insuficient descrisă procesul verbal nu poate fi anulat întrucât procesul verbal conține descrierea completă a faptei, atât în ce privește locul săvârșirii contravenției, data, și modalitatea concretă în care fapta a fost comisă. În procesul verbal este indicat fără echivoc locul săvârșirii contravenției, fiind identificat cu nume de stradă și număr. De asemenea, s-a menționat modul de comitere a contravenției, prin fapta de a ocupa un loc de parcare special amenajat în acest sens, fără a avea tichet de parcare sau abonament valabil, deși locul de parcare era supus taxării.
În ce privește lipsa martorului asistent, petenta consideră că lipsa lui este sancționată cu nulitatea absolută, însă, potrivit art. 19 din OUG 2/2001, refuzul contravenientului de a semna procesul verbal sau, după caz, lipsa lui, trebuie confirmate de un martor. Sancțiunea nu este nulitatea absolută, ci relativă, vătămarea fiind acoperită de dreptul petentei, exercitat efectiv, de a contesta procesul verbal sub aspectul temeiniciei, nu doar al legalității.
Lipsa probei foto nu poate constitui, de asemenea, motiv de anulabilitate. Petenta susține că agentul constatator trebuia să indice probele pe care se sprijină.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța arată că, într-o atare situație, petenta deși petentul a avut posibilitatea de a propune administrarea unor mijloace de probă în favoarea sa, nu și-a exercitat acest drept, nu s-a prezentat în fața instanței și nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
Cât privește împrejurarea că s-a încheiat procesul verbal pe numele cabinetului de avocatură instanța reține că, potrivit art. 3 alin. 2 din OG 2/2001 Persoana juridica răspunde contravențional in cazurile si in condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc si se sancționează contravenții. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă c răspunderea persoanei juridice intervine atunci când actele normative respective prevăd acest lucru. Sub acest aspect art. 11 d HCL 26/2010 menționează faptul că persoana juridică răspunde contravențional.
Apoi CEDO a statuat că prevederile Convenției nu interzic instituirea unor prezumții de responsabilitate, cu condiția ca aceasta să fie relativă și să aibă o justificare rezonabilă. Or, având în vedere faptul că autovehiculul implicat în săvârșirea contravenției aparține petentei, în mod legal a fost reținută răspunderea persoanei juridice.
Cu adresa nr._/486/19.06.2012, intimata a solicitat C. A. Palffi K. comunicarea utilizatorului pentru autoturismul depistat că staționa fără tichet sau abonament de parcare valabil, dar petenta nu a înțeles să dea curs acestei solicitări, motiv pentru care procesul verbal a fost întocmit pe numele proprietarului.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/1001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta C. A. PALFFI K. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA COMUNITARĂ și va menține procesul verbal de constatare a contravenției nr._/23.07.2012.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E :
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta C. A. PALFFI K., cu sediul în C.-N., ., nr. 48, .. C., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLITIA LOCALA,, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C., având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție nr._/23.07.2012.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2013.
JUDECATOR, GREFIER,
C. M. C. N. E. N.
Red. C.M.C./C.M.C., 4 ex., 2013-01-25
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8583/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3400/2013.... → |
|---|
