Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 12523/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din data de 30.09.2013
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. B.
GREFIER: Ș. N.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză atât la prima, cât și la a doua strigare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, după care, față de cererea reclamantei de judecare a cauzei potrivit art. 223 alin. 3 C.pr.civ.,
Judecătoria, fiind legal sesizată și obligată din oficiu să își stabilească competența generală, materială și teritorială, potrivit art. 131 alin. 1 C.pr.civ., constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Instanța constată că, la data de 27.06.2013, prin Serviciul Registratură, reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri în probațiune. De asemenea, la data de 30.09.2013, reclamanta a depus la dosar dovada cheltuielilor de judecată.
Apoi, având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 C.pr.civ., apreciază durata soluționării prezentei cauze la 30 de zile.
În temeiul art. 255 și 260 Cpr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei.
În temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ. instanța, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 29.05.2013 sub nr._, reclamanta . a solicitat obligarea pârâtei . la plata sumei de 4.425,31 reprezentând contravaloare factură neachitată și dobânda legală aferenă calculată de la data cererii de chemare în judecată și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat, în esență, că, în cursul lunii mai 2012, la comanda pârâtei, a efectuat două transporturi rutiere de mărfuri prin substituire pe ruta Germania – România, fiind emisă în acest sens factura fiscală . nr. 1924/11.06.2012, care nu a fost achitată de pârâtă.
În drept, reclamanta a invocat în susținerea cererii sale dispozițiile art. 1350, art. 1489, art. 1955 și urm. Cod civil, art. 451 – 453 C.pr.civ.
În dovedire, reclamanta a depus, în copie, la dosar, înscrisuri (filele 5 – 14, 19 - 28).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 365 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbre judiciare de 3 lei.
Deși legal citată, pârâta . nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat la judecata cauzei pentru a-și susține poziția procesuală.
În cauză, instanța a administrat și încuviințat, la solicitarea reclamantei, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, reclamanta . a emis pe numele pârâtei . factura . nr. 1924 din data de 11.06.2012 în valoare de 4.425,31 lei – fila 5 din dosar. În cuprinsul acestei facturi se menționează că s-a emis conform contractului din 20.05.2012 și 26.05.2012.
În baza C.M.R. -urilor depuse la dosar la filele 7 și 10, . T. SRL au emis pe numele . facturile de la filele 8 și 11 din dosar, care au fost achitate de către reclamantă prin ordinele de plată de la filele 9 și 12 din dosar.
În drept, potrivit art. 1350 alin. 1 și 2 C.civ. orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat, iar atunci când fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii, iar în baza alin. 3 „dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile”.
Cu privire la cererea reclamantei, instanța reține că în materia răspunderii civile contractuale, condițiile pentru obligarea pârâtei la acoperirea prejudiciului sunt următoarele: existența unei fapte ilicite constând în nerespectarea unei obligații contractuale, existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită, precum și punerea în întârziere.
Cu privire la prima condiție, aceea a nerespectării unei obligații contractuale, instanța reține că în cazul obligațiilor de a face, cum este cazul de față, reclamanta trebuie să dovedească existența creanței. Dacă face această dovadă, neexecutarea din partea pârâtei se prezumă, în mod relativ, cât timp aceasta nu dovedește executarea.
În cauză, reclamanta nu a făcut dovada existenței unei convenții însușite în mod expres de către pârâtă prin care aceasta să-și fi manifestat în mod neechivoc intenția de a se obliga la plata sumei de bani în cuantum de 4.425,31 lei în favoarea reclamantei, convenție în temeiul căreia să fi fost emisă factura menționată. Factura emisă de reclamantă pe numele pârâtei nu poate fi reținută de către instanță în acest sens, existând dubii cu privire la existența debitului solicitat prin cererea de chemare în judecată.
În cuprinsul comenzilor de transport invocate de reclamantă în susținerea cererii sale nu se face mențiune la pârâta ., transportatorii . și . T. SRL emițând facturi pentru contravaloarea transporturilor efectuate pe numele reclamantei, care de altfel a și achitat debitul, fără a face mențiune de faptul că sumele de bani se achită pentru pârâtă.
În ceea ce privește lipsa răspunsului pârâtei la interogatoriu, instanța apreciază că nu poate face aplicarea prevederilor art. 358 C.pr.civ., în lipsa altor probe cu care acestea să se poată coroba, înscrisurile depuse la dosar nefiind însușite în niciun mod de către pârâtă.
În consecință, factura emisă de către reclamantă nefiind acceptată la plată (dovada comunicării facturii de la fila 6 din dosar nefăcând dovada acceptării facturii la plată de către debitoare), instanța apreciază că, în cauză, nu s-a făcut dovada existenței unei convenții legal încheiate cu pârâta și nici a existenței creanței în sumă de 4.425,31 lei în sarcina pârâtei.
În consecință, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 4.425,31 lei reprezentând contravalore factură neachitată și, având în vedere ca va respinge petitul principal, va respinge, ca neîntemeiat și petitul accesoriu de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale aferente.
În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. 1 Cpr.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâtă, reclamanta fiind în culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ., cu sediul în Baia M., ./9, jud. Maramureș, J_, CUI_, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Cluj-N., .. 51, ., J_, C. RO_.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 30.09.2013.
Președinte, Grefier,
B. I. A. N. Ș.
Red./Dact. B.I.A. 30.10.2013/4 ex.
← Somaţie de plată. Hotărâre din 08-04-2013, Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
---|