Pretenţii. Sentința nr. 3846/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3846/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 1407/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3846/2013
Ședința publică din data de 25 februarie 2013
Instanța constituită din:
P.: M. C. F.
GREFIER: D. R. F.
Pe rol se află soluționarea cauzei privind pe reclamanta C.N.A.D.N.R. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj în contradictoriu cu pârâta .., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților, astfel încât instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei făcută în ședință publică se constată din nou lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 14.02.2013, reclamanta a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar (f. 18-19), iar la 19.02.2013 pârâta a depus la dosar extrasul de cont din care reiese că a achitat suma de 783, 96 lei (f. 23-25), după care:
În conformitate cu art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, potrivit art. 1 și art. 19 C.pr.civ.
Instanța constată că reclamanta a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
În temeiul art. 167 C.pr.civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse de către reclamantă, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
În baza art. 150 C.pr.civ., instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22.01.2013 pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamanta C.N.A.D.N.R. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj a solicitat obligarea pârâtei .. la plata sumei de 783, 96 lei reprezentând debit datorat conform contractului nr. 1216/17.08.2007 cu titlu de taxă de utilizare a zonei drumului, la plata penalităților de întârziere calculate în baza contractului încheiat între părți în sumă de 177, 96 lei, calculate de la data scadenței până la data de 02.10.2012 și în continuare până la plata efectivă, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, solicitând totodată judecarea în lipsă.
În motivare, reclamanta a arătat în esență că între părți a fost încheiat contractul nr. 1216/18.12.2007, având ca obiect acordarea de către administratorul drumului, în beneficiul utilizatorului, a dreptului de a utiliza terenul în suprafață de 38 mp reprezentând zona drumului național, pentru amenajarea accesului la DN 75 km 35+121 dr, în schimbul achitării de către utilizator a tarifului prevăzut în contract.
Totodată, s-a menționat că art. V.4 din contract prevede perceperea unor penalități de 0,10% pentru fiecare zi de întârziere.
În final a arătat că a îndeplinit formalitățile privitoare la concilierea directă prealabilă.
În drept, au fost invocate disp. art. 969, 970, 1073 C. civil, art. 43, 46 C. . 720¹ C.pr.civ.
În dovedirea cererii au fost depuse copii după următoarele înscrisuri: dovada îndeplinirii concilierii directe (f. 5), contract de utilizarea a zonei drumului (f. 9-16), factura fiscală nr. 0067/17.01.2012 (f. 8).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 87,88 lei (f. 19) și timbru judiciar în valoare de 1, 5 lei (f. 18).
Pârâta deși legal citată nu a formulat întâmpinare însă la data de 19.02.2013 a depus la dosar dovada achitării debitului (f. 25).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de către părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Având în vedere natura comercială a cauzei, față de dispozițiile art. 4 C... 720¹ C.pr.civ., în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte, sens în care va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. În conformitate cu acest text de lege, reclamanta a invitat pârâta la conciliere fiind depusă la dosar dovada de îndeplinire a acestei proceduri.
În fapt, din coroborarea înscrisurilor rezultă că la data de 18.12.2007 între părți a fost încheiat contractul de utilizare nr. 1216 prin care pârâta, în calitate de utilizator a dobândit dreptul de a utiliza terenul în suprafață de 38 mp reprezentând zona drumului național, pentru amenajarea accesului la DN 75 km 35+121 dr, cu obligația corelativă de a achita reclamantei, în calitate de administrator, a tarifului prevăzut la cap. IV art. 1 din contract.
În cuprinsul contractului, la cap. V art. 4, părțile s-a stipulat că, neplata în termen a obligației de plată duce la perceperea de penalități de întârziere de 0,10% pe fiecare zi de întârziere din suma datorată.
În temeiul contractului anterior menționat, reclamanta a emis factura fiscală nr. 0067/17.01.2012 (f. 8) rămasă neachitată.
În situația în care una dintre părțile unui contract nu-și execută obligația, cealaltă parte are mai multe posibilități, printre care și aceea de a solicita instanței obligarea celeilalte părți la executarea obligației asumate, conform art. 1073 C.civ.
Instanța arată că în materia răspunderii civile contractuale debitorului îi incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii propriilor obligații - dovadă care a fost făcută. Astfel, instanța reține că debitul principal în cuantum de 783, 96 lei a fost achitat de către pârâtă, după cum reiese din extrasul de cont nr. 19/18.02.2013 prin care pârâta a achitat reclamantei suma de 783, 96 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 0067/17.01.2012.
Față de considerentele mai sus expuse și de dispozițiile art. 969 - 970 C. civ., având în vedere că înainte de primul termen de judecată pârâta a achitat suma de 783, 96 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 0067/17.01.2012, instanța va respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 783, 96 lei cu titlu de debit reprezentând contravaloarea facturii nr. 0067/17.01.2012.
În ceea ce privește pretențiile reclamantei privind acordarea penalităților de întârziere, în instanța apreciază că și acestea sunt fondate.
Instanța reține că, penalitățile de întârziere prevăzute în contract au natura unei clauze penale raportat la prevederile art. 1069 alin. 1 și 2 C.civ., clauza penală pe care pârâta și-a însușit-o prin semnarea și ștampilarea contractului, astfel fiind întrunit acordului de voință al părților, potrivit dispozițiilor art. 969 și art. 970 C.civ. Clauza penală are menirea să acopere prejudiciul încercat de reclamantă ca urmare a executării cu întârziere a obligației de plată iar penalitățile sunt în cuantum procentual de 0,10% pe zi de întârziere potrivit cap. V art. 4 din contract. Astfel, penalitățile au fost determinate în conformitate cu clauzele contractuale arătate anterior și sunt în cuantum de 177, 96 lei, calculate de la data scadenței, conform cap. V art. 1 din contract, până la data de 02.10.2012, urmând a fi acordate în continuare de la data de 03.10.2012 și până la data de 18.02.2013 când pârâta a plătit suma de 783, 96.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea, va respinge capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 783, 96 lei cu titlu de debit reprezentând contravaloarea facturii nr. 0067/17.01.2012 și va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 177, 96 lei cu titlu de penalități contractuale de întârziere aferente debitului principal calculate de la data de scadenței și până la data de 02.10.2012 și a penalităților contractuale de întârziere în cuantum de 0,10% pe fiecare zi, aferente debitului principal, calculate de la data de 03.10.2012 și până la data de 18.02.2013.
Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, reclamanta pentru a promova prezenta cerere a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 87, 88 lei (f. 19) și timbru judiciar în valoare de 1, 5 lei (f. 18), instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 89, 39 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C.N.A.D.N.R. S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta .., cu sediul în București, .. 25, . având ca obiect pretenții și în consecință:
Respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 783, 96 lei cu titlu de debit reprezentând contravaloarea facturii nr. 0067/17.01.2012.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 177, 96 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate de la data scadenței facturii fiscale și până la data de 02.10.2012, precum și în continuare, penalități de întârziere de 0, 1% pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 03.10.2012 și până la data de 18.02.2013, data achitării debitului.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 89, 39 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.02.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
M. C. FINTOCDELIA R. F.
Red.Dact/MCF./4 ex/03.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1424/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4340/2013.... → |
|---|
