Somaţie de plată. Hotărâre din 19-12-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 18928/211/2013
Dosar nr._
ODCP nr. 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
ORDONANȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul format din:
PREȘEDINTE I. - C. V. C.
Grefier L. P. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe creditoarea . și pe debitoarea ., având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus note de ședință de către creditoare (fila 26-27) după care:
Instanța, verificându-și competența, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină, în temeiul art. 1015, art. 94 alin. 1 lit. j) coroborat cu art. 107 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Instanța constată că debitoarea nu a depus întâmpinare, în temeiul art. 1018 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse pentru creditoare, constată epuizată probațiunea, cauza fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare asupra fondului.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 08.08.2013 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, creditoarea S.C. P. P. S.R.L. a chemat în judecată debitoarea ., solicitând instanței să dispună obligarea debitoarei să achite creditoarei creanța în valoare totala de 1.609,70 lei și cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că sumele solicitate provin din: Factura fiscală nr._ din data de 14.11.2012 în valoare de 337,29 iei, din care s-a achitat suma de 184,80 lei, ramanand un rest de plata in valoare de 152,49 lei, factura scadentă la data de 21.11.2012, Factura fiscală nr._ din data de 21.11.2012 în valoare de 139.87 lei, factura scadentă la data de 28.11.2012, Factura fiscala nr. FFF5040 din data de 27.11.2012 in valoare de 1.434,82 lei, din care s-a achitat suma de 100 lei, rămânând un rest de plata in valoare de 1.334,82 lei, factura scadenta la data de 04.12.2012, Factura fiscala nr. 232S762 din data de 12.12.2012, prin care s-a făcut retur ambalaj.
Arată că la această sumă se adaugă și penalitatile contractuale în valoare de 3.497,56 lei calculate conform contractului de vanzare-cumpărare nr. 232/20.09.2011 incheiat intre creditoare si debitoare, de la data scadenței fiecărei facturi până la data formulării cererii de chemare în judecată. De asemenea, debitoarea datorează în continuare penalități până la achitarea integrală a debitului.
Arată că este îndeplinita condiția punerii in intarziere a debitorului, conform art. 1523 cod civil prin faptul ca pe fiecare factură este trecut termenul scadentei plații, iar in plus depune dovada somării debitorului la plata prin scrisoarea cu continut declarat trimisa prin posta. Menționează că facturile au fost semnate și ștampilate de către debitoare, fiind astfel acceptate la plată de către aceasta.
În conformitate cu prevederile Art. 223 alin. 3 Cod Procedura Civila, a solicitat și judecarea în lipsă.
În drept, a invocat art. 1013 si urm. din Codul de procedura civila, Art. 453 Cod de procedura civila si Art.l, 2, 3 din O.G. nr. 119/ 2007 privind somația de plata.
În probațiune, a depus la dosar: Factura fiscală nr._ din data de 14.11.2012(f. 5); Factura fiscala nr._ din data de 21.11.2012 (f. 5); Factura fiscala nr. FFF5040 din data de 27.11.2012(f. 4); Contractul încheiat intre creditoarea si debitoare(f. 9-10), Modalitatea de calcul a penalitatilor contractuale(f. 6), Dovada somării debitorului de a efectua plata conform art. 1014 C. Pr. Civ. (f. 7),Lista facturilor în sold la data de 06.08.2013(f. 8), notificare (f. 15-16), Lista facturilor în sold la data de 03.12.2013(f. 27).
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 200 lei.
La data de 04.12.2013 creditoarea S.C. P. P. S.R.L. a depus la dosar note de ședință prin care a arătat că debitoarea a achitat o parte din creanța datorata creditoarei, respectiv suma 600,00 lei. Astfel, solicită emiterea unei ordonanțe privind somația de plata pentru suma ramasa de 1.009.70 lei, conform listei facturilor aflate in sold la data de 03.12.2013.
Pârâtul, legal citat cu copie de pe acțiune nu a depus întâmpinare.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta creditoarea S.C. P. P. S.R.L., în calitate de furnizor și pârât, în calitate de beneficiar s-au desfășurat relații comerciale (conform contractului de la filele 9-10 dosar) în temeiul cărora creditorul a livrat pârâtului mărfuri (țigări și băuturi alcoolice), conform facturilor fiscale depuse la dosar, în valoare totală de 1894.50 lei, din care a mai rămas de achitat suma de 1009.70 lei.
Facturile fiscale au fost emise în perioada 14-27.11.2012 și au fost însușite de către debitoare prin semnătura.
Creditoarea a comunicat debitoarei somația prin care i s-a pus în vedere celei din urmă să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea somației.
Pârâta, legal citată cu copie de pe acțiune nu a depus întâmpinare și nu a făcut dovada faptului că a achitat debitul solicitat prin prezenta cerere de către creditoare.
În drept, raportat la prevederile art. 102 din L 71/2011, instanța constată că relațiilor dintre părți le sunt aplicabile dispozițiile C.civ. în vigoare.
Potrivit art. 1270 C. civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
În temeiul art. 1516 alin.1 creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar în temeiul art. 1516 al. 2 C. civil, „atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau după caz să treacă la executarea silită a obligației; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege, pentru realizarea dreptului său”.
Potrivit art. 1535 alin.1 C. civil, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul al daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.”
Instanța reține că, în ceea ce privește contractul și facturile depuse la dosar reclamanta a făcut dovada existenței unei creanțe certe - existența ei rezultă din facturile fiscale depuse la dosarul cauzei și asumate valabil prin semnătură și ștampilă-, lichide - cuantumul ei este determinat prin facturi fiscale - și exigibile -fiind împlinit termenul de plată al facturilor fiscale-împotriva pârâtei, aceasta însă nu a făcut proba plății integrale.
În ceea ce privește plata penalităților de 0,9 % pe zi de întârziere, instanța constată că părțile au stabilit prin contract, la art. V o clauză penală, potrivit căreia, în cazul depășirii termenelor de plată convenite, penalizările sunt de 0,9 % pe zi de întârziere, cererea reclamantei fiind întemeiată și cu privire la acest capăt de cerere.
Având în vedere aceste aspecte și luând în considerare faptul că debitorul nu a depus întâmpinare, instanța constată întemeiată cererea de chemare în judecată așa cum a fost precizată, urmând să o admită.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanța arată că potrivit art. 451 alin.(1), Cod proc. civilă, „cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.”
În conformitate cu prevederile art. 452 C. proc. civilă, „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”, iar potrivit art. 453 alin.(1) C.proc. civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că partea reclamantă, pentru a promova prezenta cerere a cheltuit 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, instanța va obliga debitorul să plătească creditorului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată precizată formulată de creditorul ., cu sediul în Cluj-N., .. 28, jud. Cluj în contradictoriu cu debitorul ., cu sediul în loc. Vâlcele, ., jud. Cluj.
Obligă debitorul să plătească creditorului suma de 1009,70 lei reprezentând debit restant. Fixează termen de plată în 20 de zile de la comunicare ordonanței.
Obligă debitorul să plătească creditorului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 12 2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
V. C. I. CRISTINACHIOREAN L. P.
Red. ICCV/5ex./22.01.2014
← Fond funciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Evacuare. Sentința nr. 9259/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
---|