Actiune in regres. Sentința nr. 7317/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7317/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-07-2014 în dosarul nr. 27928/211/2012
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - NAPOCA
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7317/2014
Ședința publică din 08.07.2014
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în regres, formulată de către reclamanta . GROUP SA în contradictoriu cu C. Națională de Autostrăzi și Drumuiri Naționale, prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, cererea de chemare în garanție, formulată de către pârâtă împotriva executantului lucrării ., respectiv cererea de chemare în garanție formulată de chemata în garanție . împotriva chematelor în garanție . și ..
Mersul dezbaterilor și cuvântul părților au avut loc în ședința publică din data de 01.07.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 27.11.2012, sub nr._ /212, reclamanta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., a chemat-o în judecată pe pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe pârâtă la plata sumei de 4918,35 lei, cu titlu de despăgubiri, a dobânzii legale remuneratorii de la data de introducerii cererii și până la pronunțarea hotărârii, actualizarea despăgubirii cu dobânda legală penalizatoare pe fiecare zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, s-a arătat că la data de 21.02.2011, conducătorul auto D. P. A. a condus autovehiculul marca Mercedes-Benz, model „_ ”, având număr de înmatriculare_, pe DN18, dinspre localitatea V. de Sus către B., pe drum intrând cu autovehiculul în mai multe gropi existente pe suprafața carosabilă, ceea ce a dus la avarierea autovehiculului. S-a susținut că deoarece aceste denivelări nu erau semnalizate corespunzător, conducătorul auto, care circula regulamentar, nu le-a putut observa la timp pentru a le evita.
La data producerii incidentului rutier, autovehiculul era asigurat CASCO la societatea reclamantă, motiv pentru care, la solicitarea reprezentantului asiguratului-păgubit, reclamanta a achitat contravaloarea reparațiilor efectuate asupra mașinii, în sumă de 4918,35 lei, achitat cu OP NR._. Deoarece sectorul de drum pe care s-a produs evenimentul rutier se află în administrarea pârâtei, reclamanta a arătat că sunt îndeplinite condițiile tragerii acesteia la răspundere pentru recuperarea prejudiciului suferit, deoarece acesta nu și-a îndeplinit obligațiile de semnalizare corespunzătoare a obstacolelor de pe drumurile publice care ar constitui un pericol pentru participanții la trafic și luarea tuturor măsurilor necesare pentru înlăturarea imediată a obstacolului.
Cu privire la petitul privind acordarea dobânzilor legale remuneratorii și penalizatoare, reclamanta a făcut trimitere la prevederile art. 1 alin.2, alin. 3 respectiv art. 2 din OG nr.13/2011.
În drept s-au invocat prevederile art.998 și 999 C.civ., art.7201, art.112 și următoarele C.proc.civ., art.22 din Legea nr.136/1995, art.5 și art.6 din O.U.G. nr.195/2002, art.21, art.22 și art.40 din O.G. nr.43/1997, art.1 alin.2, art.2 și art.3 alin.1 din O.G. nr.13/2011.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 404,47 lei, conform art.1 lit. c din Legea nr.146/1997 și timbru judiciar în valoare de 3 lei, conform art.3 alin.1 din O.G. nr.32/1995.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar în copie certificată: convocare la conciliere (f.8-11), extras de cont (f.12), planșe foto (f.13-20), factură fiscală (f.21-22), deviz (f.23-25), document intrare în reparații (f.26), declarație conducător auto (f.27), cerere de despăgubire (f.28), poliță CASCO (f.29), permis de conducere (f.32), împuternicire (f.33).
Pârâta legal citată nu a depus întâmpinare, dar a depus o cerere de chemare în garanție a ., prin care a solicitat ca în cazul în care instanța ca considera acțiunea reclamantei ca întemeiată, să oblige chemata în garanție la suportarea despăgubirilor și a celorlalte cheltuieli solicita prin cererea introductivă, precum și a cheltuielilor de judecată (f.38).
În motivare, s-a arătat că între pârâtă și chemata în garanție s-a încheiat contractul de reabilitare a drumului național DN18, respectiv contractul_/30.09.2010.
În perioada 03.01.2011 – 02.03.2011, DN18 a fost predat executantului ., prin proces-verbal de predare primire a amplasamentului și a punctelor de reper caracteristice. S-a arătat că potrivit procesului-verbal de predare-primire, responsabilitatea pentru întreținerea drumului este în sarcina executantului lucrărilor de reabilitare, astfel încât răspunzător pentru starea drumului era la data producerii evenimentului rutier (21.02.2011), executantul lucrării.
În drept au fost invocate prevederile art. 17, art. 60 și următoarele C.proc.civ..
În probațiune a depus în copie: proces-verbal de predare-primire amplasament (f.41-42).
La data de 16.04.2014, chemata în garanție . a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție (f.55).
Prin întâmpinare a solicitat în principal, respingerea cererii de chemare în garanție, invocând excepția nulității acesteia pentru lipsa precizării obiectului și valoarea acțiunii acesteia. De asemenea a fost invocată și excepția lipsei calității procesuale active a CNADNR –DRDP Cluj, învederând că pârâta nu a înțeles să precizeze în concret pe ce tip de răspundere înțelege să-și întemeieze cererea, a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a ., arătând că pârâta nu afirmă un drept actual, recunoscut și ocrotit de lege, care să fie încălcat de către chemata în garanție, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că sectorul DN 18 km 3+522 – 180 +365 a fost predat către . și ., pentru execuția lucrărilor de reparații cu mixtură asfaltică, după cum reiese din procesul-verbal de predare primire amplasament din 03.01.2011, iar lucrările au fost efectuate de către cele două societăți în lunile ianuarie și februarie 2011.
Pe fond, a arătat că dacă se va trece peste excepțiile invocate, să se constată că pârâta nu a invocat nicio încălcare a obligațiilor contractuale în sarcina sa.
Prin aceeași întâmpinare, chemata în garanție a invocat, cu privire la cererea de chemare în judecată principală, excepția lipsei calității de reprezentant convențional al Cabinet Individual de avocat P. D., excepția lipsei calității de mandatar al SCA H. și Asociații, excepția lipsei calității procesuale pasive a CNADNR –DRDP Cluj, prin prisma locației unde se pretinde producerea presupusului eveniment rutier.
Pe fond a solicitat respingerea cererii principale deoarece nu s-a făcut dovada existenței faptei ilicite.
Cerere de chemare în garanție a fost legal timbrată (f.82).
În susținerea cererii a depus la dosar în copie: centralizator lucrări asfaltice (f.83-86), contract subsecvent se servicii – lucrări nr. 9 (f.87-102), contract de asociere (f.103-120).
Chemata în garanție . a depus la data de 04.06.2013, întâmpinare prin care a solicitat să fie admise toate excepțiile invocate de chemata în garanție de rang I . (f.128-129).
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri precum și proba cu expertiza tehnică în specialitatea auto, raportul de expertiză fiind întocmit și depus la dosar (f.195-216), proba cu martorul D. P.-A. (f.264)
La termenul din data de 10.09.2013 și 08.04.2014 instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de către chematele în garanție (f.163, 265),
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, conform declarației date în dosarul de daună nr. 018/MM/11/_, data de 21.02.2011, în jurul orei 14:00, martorul D. P. A. a condus autoturismul marca Mercedes-Benz, model „_ ”, având număr de înmatriculare_, iar pe drumul național DN18, în localitatea M., spre ieșire din localitatea, după trecerea unui pod, din cauza condițiilor meteo și a vizibilității reduse, a lovit o . gropi, pe care nu le-a putut ocoli, rezultând avarii la autovehicul.
Potrivit notei de constate efectuate de către societatea reclamantă în vederea reparării autovehiculului (fila 26), avariile suferite au constat în deteriorarea jantă dreapta față – spate, telescop dreapta spate.
Repararea autovehiculului s-a realizat de către societatea ., contravaloarea manoperei și a materialelor furnizate fiind în valoare de 4918,53 lei, conform devizului tehnologic de calcul (23-25) și a facturilor fiscale (fila 21-22).
La data producerii evenimentului rutier, autoturismul în cauză se afla în proprietatea ., fiind asigurat CASCO la societatea reclamantă, S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., conform poliței de asigurare . nr._ privind asigurarea facultativă a vehiculelor (fila 29), încheiată la data de 20.09.2009 și valabilă până la data de 20.03.2012 (f.29). Proprietarul autovehiculului . a formulat cererea de despăgubire pentru suma de 4918,35 lei (fila 28), pe care reclamanta a achitat-o în favoarea societății .,astfel cum rezultă din extrasul de cont din data de 10.05.2011 (file 12).
Potrivit procesului-verbal de predare-primire amplasament și predare a punctelor de reper caracteristice încheiat la data de 03.01.2011 (file 41), între pârâtă și chematele în garanție ASOCIAȚIA ., s-a procedat la predarea-primirea amplasamentului DN18 sector de drum km 3 + 522 m – km. 180 + 365 m, în vederea efectuării lucrărilor de reabilitare potrivit contractului_/30.09.2010. Potrivit art.2 al anexei la procesul-verbal (fila 83).
În drept, potrivit art. 998 C. civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
De asemenea, potrivit art. 22 din legea nr.136/1995, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
În cauză, instanța reține că reclamanta a formulat cerere de chemare în judecată doar împotriva pârâtei CNADNR.
Dispozițiile art.998-999 C.civ. reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, stabilindu-se că orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara, fiind răspunzător nu doar de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de acela cauza prin neglijența sau imprudența sa. Sunt evidențiate astfel condițiile necesare pentru a se putea reține existența răspunderii delictuale și anume existența unui prejudiciu, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între acestea și culpa autorului faptei.
În ceea ce privește prejudiciul, se constată că în cauză acesta este reprezentat de paguba în valoare de 4918,35 lei, contravaloarea reparației necesare pentru remedierea avariilor cauzate autoturismului condus de numitul D. P. A. și suportată de către reclamantă, în calitate de asigurător. Ca atare, este vorba despre un prejudiciu patrimonial nereparat, cert și actual.
Fapta ilicită s-a concretizat printr-o inacțiune, respectiv prin neîndeplinirea obligațiilor legale de întreținere și semnalizare corespunzătoare a drumului public. Astfel, potrivit art.40 alin.1 al O.G. nr.43/1997, drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță de către administratorul drumului. Acest text se corelează cu prevederile art.5 alin.2 al O.U.G. nr.195/2002, ce stabilește că administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia. Conform art.5 alin.6 al aceluiași act normativ, în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, în condițiile legii.
În cauză, se poate observa că prin neîndeplinirea obligațiilor de a menține drumul public în bune condiții, acesta a ajuns să prezinte denivelările care au provocat evenimentul rutier, iar nesemnalizarea corespunzătoare a acestora le-a făcut de neevitat pentru conducătorul auto. Nu s-a făcut nicio proba că drumul ar fi fost semnalizat corespunzător.
Între cele două, faptă ilicită și prejudiciu există legătură de cauzalitate, evidențiat de către raportul de expertiză, întrucât avariile aduse autoturismului, pentru repararea cărora a fost necesară cheltuirea sumei solicitate în instanță, au fost rezultatul direct al șocului mecanic, cauzat de starea drumului public.
În ceea ce privește culpa în producerea prejudiciului, se reține că în sarcina administratorului drumului public, antreprenorului sau a executantului lucrărilor subzistă obligațiile de întreținere și semnalizare, iar prin neglijența sa în îndeplinirea acestor obligații a favorizat producerea incidentului. De altfel, prevederile legale amintite rețin culpa în producerea unui astfel de eveniment ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare în sarcina administratorului drumului public. De asemenea, se reține că prin raportul de expertiză s-a stabilit că șocul generat de rularea cu viteza legală admisă, redusă prin frânare în momentul atingerii gropii, conduce la deformările constatate, astfel încât culpa este exclusivă a administratorului drumului public, a antreprenorului sau executantului lucrărilor, după caz.
După cum se observă din textul art. 5 alin.6 din OUG nr.195/2002, responsabilitatea privind starea tehnică necorespunzătoare a drumului, privind nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a acestuia se transferă în condițiile legii de la administrator la antreprenor sau executant.
Acest lucra s-a întâmplat și în prezenta cauză, responsabilitatea privind întreținerea și semnalizarea drumului, fiind transferată de la pârâta CNADNR către ASOCIAȚIA ., formată din cele trei societăți chemate în garanție. Astfel, potrivit procesului-verbal de predare-primire amplasament și predare a punctelor de reper caracteristice încheiat la data de 03.01.2011 (file 41), între pârâtă și chematele în garanție ASOCIAȚIA ., s-a procedat la predarea-primirea amplasamentului DN18 sector de drum km 3 + 522 m – km. 180 + 365 m, în vederea efectuării lucrărilor de reabilitare potrivit contractului_/30.09.2010. Potrivit art.2 al anexei la procesul-verbal (fila 83). Predarea respectivului tronson de drum, fără nicio obiecție, a avut loc la data de 03.01.2011, iar evenimentul în care s-a produs prejudiciul a avut loc la data de 21.02.2011 (f.27).
Rezultă așadar că în ceea ce o privește pe pârâta CNADNR SA, atâta vreme cât obligația de a întreține și semnaliza corespunzător drumul nu i-a aparținut la momentul producerii prejudiciului, nu i se poate reține nici săvârșirea faptei ilicite de neîntreținere sau nesemnalizare corespunzătoare și nici vinovăția în acest sens, nefiind astfel îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, așa cum rezultă din chiar prevederile art. 60 alin.1 C. proc. civilă, soluția ce se va da asupra cererii de chemare în garanție depinde de soluția ce se va pronunța cu privire la cererea principală. Astfel, în cazul în care cererea principală este admisă, înseamnă că pârâtul a căzut în pretenții, astfel încât se va admite și cererea de chemare în garanție formulată de pârât, dacă este întemeiată. Terțul chemat în garanție nu poate fi însă obligat direct față de reclamant, deoarece, pe de o parte, între ei nu există niciun raport juridic procesual, iar, pe de altă parte, eventuala insolvabilitate a terțului chemat în garanție nu trebuie să fie suportată de către reclamant, ci de pârât. În alte cuvinte instanța va trebui să soluționeze litigiul în două etape, pronunțându-se mai întâi asupra raportului juridic dintre reclamant și pârât, iar apoi asupra raportului juridic dintre pârât și terțul chemat în garanție. Când cererea principală se respinge, înseamnă că pârâtul nu a pierdut procesul, așa încât cererea prin care acesta a chemat un terț în garanție se va respinge ca lipsită de obiect.
Față de aceste precizări, având în vedere că cererea principală a fost respinsă, instanța va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, în contradictoriu cu chemata în garanție ., ca lipsită de obiect. De asemenea, având în vedere că cererea de chemare în garanție de rang I a fost respinsă, instanța va respinge cererea de chemare în garanție formulată de chemata în garanție ., în contradictoriu cu chematele în garanție ., cu sediul în localitatea Ip, nr. 265/E, jud. S. și ., cu sediul în localitatea Crișeni, nr.424, jud. S., ca lipsită de obiect.
În temeiul art.274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere că în cererea principală, cea căzută în pretenții este reclamanta, iar pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată, instanța nu va acorda cheltuieli de judecată. În cererea de chemare în garanție de rang I, căzută în pretenții este pârâta, iar chemata în garanție nu a făcut dovada efectuării de cheltuieli de judecată cu această cerere, instanța nu va acorda cheltuieli de judecată chematei în garanție .. În ceea ce privește ultima cerere de chemare în garanție, cea căzută în pretenții este ., iar chematele în garanție . respectiv . nu au solicitat cheltuieli de judecată, instanța nu le va acorda. Deși ., a achitat taxa de timbru în valoare de 405 lei și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, aceste cheltuieli au fost efectuate pentru propria cererea de chemare în garanție, cerere în care a fost căzută în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., cu sediul ales la Cabinet individual de avocat „P. D.”, ..1, . 3, biroul A3, sector 5, București, în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu chemata în garanție ., cu sediul în Bacău, Calea Mărășești, nr. 145, jud. Bacău, ca lipsită de obiect.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de chemata în garanție ., cu sediul în Bacău, Calea Mărășești, nr. 145, jud. Bacău, în contradictoriu cu chematele în garanție ., cu sediul în localitatea Ip, nr. 265/E, jud. S. și ., cu sediul în localitatea Crișeni, nr.424, jud. S., ca lipsită de obiect.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.07.2014.
P. GREFIER
I. GAGAMIHAELA M.
Red.I.G./Thred. I.G./
4 ex./09.07.2014
| ← Reexaminare amendă judiciară. Încheierea nr. 870/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
