Plângere contravenţională. Sentința nr. 828/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 828/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 17326/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal-3185
SENTINTA CIVILA NR. 828/2014
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2014
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: B.- T. G.
GREFIER: M. P.
Din partea Ministerului Public a participat d-na procuror A. L., din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-N.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe petentul, in contradictoriu cu intimatul MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR, INSPECTORATUL GENERAL PENTRU EMIGRARI- S. PENTRU EMIGRARI A JUDETULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravetionala
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezintă reprezentanta petentului, avocat Pocola F., cu imputernicire avocatiala la dosar (fl. 14), lipsa fiind intimatul.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care arata ca in data de 04.12.2013, prin S. Registratura al instantei s-a depus de intimat intampinare (fl. 41-42), din care un exemplar se inmaneaza reprezentantei petentului.
În temeiul dispozitiilor art. 131 alin 1 Cod pr. civila, instanța procedează la verificarea competenței sale, iar în baza dispozitiilor art. 32, alin. 1 din O.G. 2/2001, constată că este competentă general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză.
Raportat la prevederile art. 237 alin. 1 Cod pr. civila, instanța constată că prezenta cauză se află în stare de judecată.
Reprezentanta petentului depune la dosar Sentinta civila nr. 482/2013 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a Civila, de C. Administrativ si Fiscal, in dosarul nr._ (fl. 46-50) si arata ca nu are alte cereri de formulat.
Reprezentanta Ministerului Public arata de asemenea, ca nu are alte cereri de formulat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau exceptii de invocat, instanta acorda cuvantul pe aspectul propunerii de probe.
Reprezentanta petentului solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar.
Reprezentanta Ministerului Public arata ca nu are cereri in probatiune.
Instanta, in baza dispozitiilor art. 258 Cod pr. civila, raportat la art. art. 255 Cod pr.civila, incuviinteaza proba cu inscrisurile depuse la dosar, apreciind ca este legala, concludenta si pertinenta pentru justa solutionare a cauzei.
În temeiul art. 244 Cod pr. civila, instanța declară cercetarea procesului încheiată.
În temeiul art. 392 Cod pr. civila, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reprezentanta petentului solicita in principal, admiterea plangerii astfel cum a fost formulata si anularea procesului verbal de contraventie, pentru motivele expuse prin plangere, iar in subsidiar inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment, fara cheltuieli de judecata.
Reprezentanta Ministerului Public solicita respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal de contraventie.
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod pr. civila, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ în data de 23.07.2013, petentul M. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General Pentru Imigrări –S. pentru Imigrări al Județului Cluj înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale dispusă prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/11.07.2013 cu sancțiunea avertisment.
În fapt petentul arată că a fost sancționat pentru șederea ilegală pe teritoriul României în perioada 29.04.2013 –11.07.2013, dată la care personal a solicitat să se emită decizia de returnare nr._/11.07.2013. Petentul învederează că a fost nevoit să depășească perioada stabilită prin viză, pentru ași putea finaliza studiile, având examenul de licență programat pentru data de 07.07.2013 și urma ca până la această dată să mai susțină niște examene restante, fiind necesară prezența sa la cursuri, iar potrivit vizei eliberate era nevoit să părăsească teritoriul României de aproximativ 6 ori fapt ce presupunea un efort financiar ridicat. Petentul arată că a făcut demersuri în vederea modificării tipului de viză.
În drept au fost invocate prevederile OG 2/2001, OUG 194/2002.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr.80/2013 (f.17).
În dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/11.07.2013 (f.3), cerere pentru modificare viză (f.4), decizie de returnare (f.7), adeverință (f.8-10), alte înscrisuri (f.11-13).
La data de 04.12.2013 (f.41) intimatul legal citat a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată. Intimatul a precizat că la data de 28.12.2012 petentul a solicitat la Secția Consulară a Ambasadei României la Rabat (Maroc) o viză română de lungă ședere în scop de studii, cerere care i-a fost respinsă, ulterior a optat pentru o nouă viză de scurtă ședere în scop de activități culturale, științifice, umanitare etc., care i-a fost aprobată cu durata de 90 zile și multiple intrări, petentul intrând în țară la 29.01.2013 și nu a mai părăsit teritoriul României până la 18.07.2013.
În drept a invocat prevederile OUG 194/2002, OG 2/2001, HG 639/2007.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În data de 11.07.2013 s-a încheiat procesul verbal de contravenție . nr._/11.07.2013 prin care petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1.200 lei deoarece în data de 11.07.2013 ora 11:23 s-a constatat că acesta are ședere ilegală pe teritoriul României începând cu data de 29.04.2013, însumând un număr de 74 zile de ședere ilegală, faptă ce constituie contravenție potrivit art. 11 alin.1, 134 alin. 2, 135 lit.e(iii) din OUG 194/2002 (f.3).
Plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, modificată, fiind înregistrată la data de 23.07.2013 la Judecătoria Cluj-N., procesul verbal de contravenție fiind semnat de petent.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele: examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, instanța constată că petentului îi incumba potrivit art. 10, 249 C.pr.civ. sarcina probei în combaterea prezumției de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal.
Potrivit art. 11 alin.1 din OUG 194/2002 străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau după caz prin permisul de ședere.
Potrivit art. 134 alin. 2 din OUG 194/2002 neîndeplinirea de către străin a obligației de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de ședere în România prevăzut de art. 11 constituie contravenție și se sancționează conform art. 135 lit. e(iii) cu amendă de la 800 lei la 1.200 lei în cazul unei șederi mai mari de 60 de zile după încetarea dreptului de ședere.
Instanța reține că petentul recunoaște fapta reținută în cuprinsul procesului verbal.
Pe cale de consecință, instanța reține că nu a fost înlăturată forța probantă a procesului verbal de sancționare și constatare a contravenției, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa și că nu este incidentă niciuna din cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei, care sunt prevăzute în mod expres și limitativ la art. 11 din OG nr. 2/2001.
Astfel, față de cele expuse mai sus și în considerarea faptului că gradul de pericol social al faptei săvârșite nu justifică o reindividualizare a sancțiunii aplicate, petentul neuzând de posibilitatea prelungirii în mod legal a dreptului de ședere conform art. 51 din OUG 194/2002, acesta a ales să rămână în pasivitate deși știa tipul de viză ce i-a fost acordat, programarea examenelor pe care urma să le susțină (f.8-9), ignorând dispozițiile art. 4 alin. 4 din OUG 194/2002. Instanța nu va avea în vedere argumentele petentului pentru justificarea acțiunii sale, el aflându-se în culpă și fiind singurul vinovat pentru situația creată prin nepromovarea examenelor. Prin urmare, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că plângerea contravențională formulată de către petent este neîntemeiată, motiv pentru care urmează a o respinge.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. M.,cu domiciliul procesual ales la C.. Av. Pocola F. cu sediul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General Pentru Imigrări –S. pentru Imigrări al Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., . nr. 53-55, Complexul I. Mall, Parcarea V.-Demisol-Zona C, jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/11.07.2013.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunalul Cluj –secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.01.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6093/2014. Judecătoria... → |
|---|
