Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9185/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9185/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 14497/211/2014
RO M Â N I AOperator de date cu caracter personal nr. 3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
JUDEȚUL CLUJ
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILĂ NR. 9185/2014
Ședința Camerei de Consiliu din data de 16.09.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. R.-V.
GREFIER: S. E.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulate de către reclamanta . în contradictoriu cu pârâtii I. B. SRL- debitor principal si S. L. L. - fideiusor, având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în cauză, atât la prima cât și la a doua strigare, lipsă părțile.
Instanța nu a apreciat necesară prezența părților și nu a dispus citarea lor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Verificându-și competența, în temeiul art. 131alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material si teritorial să soluționeze cererea, raportat la dispozițiile art. 1027 si art. 126 din Codul de Procedură Civilă, avand in vedere alegerea de competenta stipulata in contractul depus la dosar.
În probațiune, conform prev. art. 1029 alin. 9 raportat la art. 250, 255 și 265 din Codul de procedura Civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, considerând că este admisibilă potrivit legii și poate duce la soluționarea procesului.
Întrucât părțile nu sunt prezente pentru a li se acorda cuvântul asupra cererii, în temeiul art. 1030 din Codul de procedura Civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect pronunțarea unei hotărâri conform prevederilor art. 1025- art. 1032 din Codul de Procedura Civilă, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 30.06.2014, sub nr. de mai sus, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâtii I. B. SRL- debitor principal si S. L. L. - fideiusor, conform prevederilor art. 1028 alin. 2 din Codul de Procedura Civilă, pronunțarea unei hotărâri prin care paratii să fie obligati, în solidar, la plata sumei de 600 lei cu titlu de pretentii reprezentand contravaloare facturi, precum si la plata dobanzii contractuale in cuantum de 0,5 % pentru fiecare zi de intarziere; cu cheltuieli de judecata in valoare de 50 lei.
În esență, în motivarea cererii, reclamanta a arătat că, intre parti, a fost incheiat contractul de furnizare produse si servicii nr. 2454/26.09.2013, in temeiul caruia a pus la dispozitia paratei un terminal EFT-POS pentru vanzare de cartele valorice electronice, pe baza de proces-verbal. Serviciile de incarcare electronica au fost facturate, insa debitoarea principală nu a achitat contravaloarea facturilor, deși aceasta a arătat în mod expres că recunoaște citirile din sistemul informatic și le însușește, conf. art. 4.11 din contract. A mai aratat reclamanta ca indeplinirea obligatiilor contractuale a fost garantata, in solidar, de catre S. L. L., in calitate de fideiusor, conf. cap. VII din contract.
Cererea a fost legal timbrata cu taxă de timbru de 50 lei (fila 7).
În drept s-au invocat prev. art. 1025 și urm. NCPC.
In probațiune, reclamanta a depus inscrisuri la dosarul cauzei (filele 10-32).
Conform art. 1029 alin. 3 din Codul de Procedura Civila, instanta a comunicat paratilor formularul de cerere, insa acestia nu au formulat nici un fel de raspuns fata de cererea reclamantei.
In probatiune, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că, între parti, s-au desfășurat relații civile de natura profesionala in temeiul contractului de furnizare produse si servicii inregistrat sub nr. 2454/26.09.2013 (filele 22-29). Conform prevederilor contractuale, reclamanta a pus la dispozitia paratei I. B. SRL un terminal pentru vanzare de cartele valorice electronice, individualizat in cuprinsul procesului-verbal de la fila 30 din dosar. Atat contractul incheiat intre parti cat si procesul-verbal de predare a terminalului au fost insusite de catre ambele parti pe baza de semnatura si ștampila. Serviciile de incarcare electronica au fost facturate, conform facturilor de la filele 15-21 din dosar, insa parata nu le-a achitat integral.
Instanța reține că, potrivit art. VII din contractul încheiat intre parti, obligațiile debitoarei principale au fost garantate de catre parata S. L. L. asociata societatii contractante, care, in calitate de fideiusor, s-a obligat, in solidar, la respectarea acestora, prin semnarea contractului de produse si servicii depus la dosar.
În drept, având în vedere că, între părți, a fost încheiată o convenție, care este dovedită prin contractul și facturile fiscale depuse la dosar, se impun a fi respectate ca atare dispozițiile art. 1270 și 1516 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil. Potrivit dispozițiilor legale menționate “contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”. Astfel, din moment ce reclamanta și-a îndeplinit prestația asumată, de livrare a produselor comandate de către societatea pârâtă, prestație în baza căreia a emis facturile fiscale aflată, în copie, la dosar trebuia ca și pârâta să-și îndeplinească obligația de plată a prețului aferent bunurilor de care a beneficiat. Obligația pârâtei constă, așadar, în plata sumelor de bani corespunzătoare produselor livrate de către reclamantă, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Obligatia de plata nefiind respectata, a devenit eficace raportul de fideiusiune si garantul trebuia sa achite debitul, conform art. 2280 raportat la art. 2293 din Codul Civil.
Instanța reține că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă în sensul dispozițiilor art. 662 din Codul de procedura Civilă, în cuantum de 600 lei, reprezentând contravaloare servicii de reincarcare electronica, creanța față de care reclamanta și-a dovedit pretențiile conform prevederilor art. 249 din Codul de Procedură Civilă, prin depunerea la dosarul cauzei a contractului semnat și ștampilat de pârâți și a facturilor însușite de pârâți, potrivit art. 4.11 din contract. Ca atare, instanta urmeaza a obliga pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 600 lei, reprezentând contravaloare facturi.
Instanța reține că, penalitățile de întârziere prevăzute în contract la art. 4.7 și 7.6, au natura unei clauze penale raportat la prevederile art. 1538 Noul C.civ., clauza penală pe care pârâții și-au însușit-o prin semnarea contractului astfel fiind întrunit acordului de voință al părților.
Astfel, potrivit art. 1538 Noul C. civ. clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale. Prin urmare, clauza penală reprezintă o evaluare anticipată, realizată pe cale convențională, a daunelor interese contractuale.
Instanța reține că obligația de plată a sumei reprezentând contravaloarea facturilor depuse la dosar este exigibila de la data scadentei- data indicata in cuprinsul fiecarui document de plata prezentat de reclamanta si atasat la dosarul cauzei, pârâții fiind de drept în întârziere în temeiul art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul Civil. În consecință, instanța urmează a admite capătul de cerere privind acordarea penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere și a-i obliga pe pârâti, în solidar, să platească reclamantei penalitatile de intarziere datorate de la data scadentei fiecarei facturi, care formează debitul principal de 600 lei, si pana la achitarea integrala si efectiva a debitului.
Potrivit dispozițiilor art. 1031 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila:” Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată.”
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, reclamanta pentru a promova prezenta cerere a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 50 lei (f.7) și a solicitat restituirea acestei sume, instanța va obliga pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru aceste considerente, apreciind că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, instanța urmează a admite cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în localitatea Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâții I. B. SRL- debitor principal, CUI_, J_, cu sediul în Timișoara, ., ., ., jud. T. si S. L. L. - fideiusor, CNP_, cu domiciliul în Timișoara, .. 55, . și, în consecință:
Obligă pârâtii, in solidar, să plătească reclamantei suma de 600 lei, reprezentând contravaloare facturi, precum si penalitatile de intarziere in cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere datorata de la data scadentei fiecarei facturi, care formează acest debit, si pana la achitarea integrala si efectiva a debitului.
Obliga paratii, in solidar, sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 50 lei.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea si motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2014.
JUDECĂTOR GREFIER
T. R.-V. S. E.
Red. TRV/Dact. TRV
5 ex./13.10.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5854/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
