Obligaţie de a face. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 17650/211/2009*
ROMÂNIAOperator de date cu caracter personal 3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică din data de 21.10.2014
Instanța constituită din:
Președinte: D. O.-M.
Grefier: Z. R.
Pe rol fiind pronunțarea cu privire la cauza civilă privind reclamanții C. I. A., G. L. și P. V. și pe pârâtul P. S., intervenientii in interes propriu I. I. și S. M. V., intervenientii accesorii F. L., F. F., M. M. și S. L., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constata ca dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentința civilă, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 14.09.2009, sub nr._, reclamanții C. I. A., G. L. și P. V., prin avocat cu împuternicire la fila 13 din dosar, au solicitat instantei, în contradictoriu cu paratul P. S.:
- obligarea pârâtului la desființarea celor două imobile-blocuri de locuințe D+P+2E+M, ilegal executate, situate în Cluj-N., . termen de 30 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței ce se va pronunța, iar, în caz de refuz, să fie autorizată desființarea de către o terță persoană juridică angajată de către reclamanți, pe cheltuiala pârâtului
- cu obigarea paratului la plata cheltuielilor de judecată.
In esenta, in motivarea cererii, reclamanții au aratat ca, în baza HCL nr. 606/30.08.2005, prin care s-a aprobat planul de urbanism de detaliu (PUD)- beneficiar P. S., P. M. Cluj-N. a emis în favoarea pârâtului autorizațiile de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006, în baza cărora pârâtul a edificat în Cluj-N., . imobile-blocuri de locuințe D+P+2E+M.
S-a precizat ca, prin Sentința Civilă nr. 84/2008 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosarul cu nr._, rămasă definitiva si irevocabilă, s-a constatat nelegalitatea HCL nr. 606/30.08.2005 ce a stat la baza emiterii celor două autorizații si, prin Decizia Civilă nr. 610/2009 a Curții de Apel Cluj, pronuntata in dosarul nr._, s-a dispus anularea autorizațiilor de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006.
Au mai menționat reclamanții că aceste blocuri de locuințe afectează intimitatea reclamanților și, întrucât au fost construite cu încălcarea legii și în baza nor acte administrative anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, se impune desființarea lor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 112, art. 274 din Codul de procedură civilă, art. 1073 si art. 1076 și următoarele din Codul civil, art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată (fila 4).
Actiunii i-au fost atasate inscrisuri (filele 6-12).
În cadrul sedintei publice in data de 21.01.2010, pârâtul P. S., prin avocat cu împuternicire la fila 18 din dosar, a formulat întâmpinare. A invocat paratul excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, susținând că, potrivit Legii nr. 50/1991, dreptul de a dispune desființarea unei construcții, aparține organului abilitat prin lege, în speță Primarului M. Cluj-N. și doar în baza unei autorizații de desființare obținute conform legii. Au fost redate, in acest sens, disp. art. 8 si art. 28 din Legea nr. 50/1991.
Pe fondul cauzei, a solicitat paratul respingerea cererii ca nefondată, susținând că reclamanții nu au efectuat nici un demers în vederea obținerii unei autorizații de desființare și nici nu s-au adresat cu o cerere, autorităților competente în vederea demarării procedurii de demolare.
A mai formulat pârâtul P. S. și o cerere de chemare în garanție a Primarului M. Cluj-N. și a Consiliului L. al M. Cluj-N., prin care a solicitat ca, în cazul în care prin hotărârea ce se va pronunța, va cădea în pretenții, instanta să oblige chemații în garanție să suporte întreg prejudiciul produs pârâtului prin demolarea în totalitate sau parțial a celor două blocuri de locuințe edificate în Cluj-N., . cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în garanție, s-a susținut că ambele construcții au fost edificate legal în baza autorizațiilor de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006 raportat la PUD, PUZ sau PUG, în vigoare în acel moment și că cele două autorizații de construire au fost desființate de către instanța de judecată, ulterior finalizării lucrărilor de construcție, întrucât PUD-ul care a stat la baza acestora a fost adoptat fără consultarea prealabilă a tuturor vecinilor, ori aspectele de nelegalitate a PUD-ului reținute de instanța de judecată se aflau în responsabilitatea exclusivă a chemaților în garanție, care trebuie să răspundă și pentru prejudiciul produs prin desființarea construcțiilor.
În drept, au fost invocate art. 60-63 din codul de procedură civilă și art. 998-999 din Codul civil.
Totodată, pârâtul P. S. a formulat și o cerere de arătare a titularului dreptului prin care a indicat ca titular al dreptului de proprietate asupra construcțiilor a căror demolare se solicită pe I. I., solicitându-se citarea și introducerea în cauză a acestuia.
În motivarea cererii, s-a susținut că ambele construcții au fost legal edificate de către I. I. în temeiul autorizațiilor de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006 și a convenției încheiate între pârât și I. I. la data de 16.02.2005, având ca obiect Promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, construire și stabilire a unui drept de superficie.
A aratat paratul că, în temeiul acestei convenții, I. I. a dobândit calitatea de constructor proprietar asupra edificatelor anterior indicate și, prin actul adițional din data de 26.01.2007, s-a obligat să respecte întocmai proiectul autorizat și autorizațiile de construire, asumându-și întreaga răspundere pentru execuția efectivă și faptică a lucrării și respectarea documentațiilor tehnice, fiind singurul care va răspunde în fața organelor competente cu exonerarea pârâtului de orice răspundere civilă sau penală.
În drept, au fost invocate art. 64-66 din Codul de procedură civilă și art. 969 din Codul civil.
Cererii i-au fost anexate inscrisuri (filele 25-30).
Prin serviciul registratură al instanței, la data de 22.04.2010, numitul I. I. a înregistrat la dosarul cauzei o cerere de aratare a titularului dreptului, indicand drept titular al dreptului de proprietate asupra construcțiilor a căror demolare se solicită pe S. M. V. si solicitând citarea și introducerea în cauză a acestuia.
În motivarea cererii, numitul I. I. a susținut că a cesionat toate drepturile cu privire la construcțiile din litigiu prin contractul de cesiune de creanță încheiat la data de 22.12.2006, conform încheierii de atestare avocațială a cabinetului de avocat P. S. N..
În drept, au fost invocate art. 64-66 din Codul de procedură civilă.
În cadrul sedintei publice din data de 10.06.2010, reclamantii au depus la dosar o . documente in probatiune (filele 42-46).
Prin serviciul registratură al instanței, la data de 03.11.2010, reclamanții, prin avocat cu imputernicire la fila 36 din dosar, au formulat o precizare de acțiune, aratand ca temeiul juridic al cererii lor îl constituie disp. art. 28 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 (fila 52). În consecință, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, reclamanții au arătat ca instanței îi este conferit dreptul de a decide menținerea sau desființarea construcțiilor edificate nelegal si, ca atare, este recunoscut, implicit, dreptul lor, ca persoane interesate, de a sesiza si învesti instanța de judecata cu cererea de desfiintare a construcțiilor edificate nelegal de catre paratul P. S.. Au apreciat reclamanții ca, atat timp cat, prin Legea contenciosului administriv, le-a fost conferit dreptul de a ataca cele doua autorizatii, ar fi absurd ca dreptul de a solicita desfiintarea constructiilor edificate nelegal sa nu le fie recunoscut.
În cadrul sedintei publice din data 04.11.2010, persoana indicată ca titular al dreptului S. M. V., prin avocat cu împuternicire la fila 45, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată; cu cheltuieli de judecată.
În esență, în motivarea întâmpinării, s-a susținut că, prin contractul de cesiune de creante încheiat cu I. I., la data de 22.12.2006, a dobândit dreptul de a încasa toate sumele reprezentând diferența de preț neachitat pentru apartamentele care fac obiectul unor antecontracte de vânzare cumpărare încheiate până la momentul cesiunii, precum și integral toate sumele ce vor fi contractate pentru vânzarea apartamentelor libere care nu fac obiectul unor antecontracte de vânzare cumpărare.
A invederat cel aratat ca titular al dreptului ca, in cele doua imobile, a caror desfiintare se solicita, sunt construite apartamente care, in prezent, sunt locuite de catre persoane ce au încheiat antecontracte de vanzare-cumparare cu numitul I. I. si, intrucat nu s-au incheiat contractele de vanzare-cumparare in forma autentica, promitentii cumparatori au promovat actiunea in justitie, ce face obiectul dosarului nr._, solutionat prin Sentinta Civila Nr. 260/24.04.2009, ce a retinut ca au fost incalcate autorizațiile de construire din moment ce a fost schimbata compartimentarea, construindu-se un numar mai mare de apartamente decât în proiectele autorizate, apreciindu-se, asadar, ca motivul pentru care au fost desfiintate autorizatiile de construire il constituie faptul ca imobilele nu respecta compartimentarea interioara stabilita in proiectele autorizate.
S-a aratat că, după desființarea autorizațiilor de construire, întreg proiectul este, în prezent, în faza de reautorizare. Totodata, s-a sustinut că imobilele construite respectă la exterior toate condițiile impuse prin autorizații și nu este de înțeles modul în care îi afectează pe reclamanți, precizând cel aratat ca titular al dreptului că demolarea este exclusă, întrucât imobilele vor fi reautorizate, iar reclamanții nu justifică nici un interes în cauză.
S-a invocat, astfel, excepția lipsei de interes a cererii de chemare în judecată, susținându-se că reclamanții nu au nici capacitate procesuala si nici calitate procesuală activă, ca o cerinta necesara existentei dreptului la actiune, intrucat, in speta, interesul confera calitatea de parte. În acest sens, a aratat cel aratat ca titular al dreptului ca imobilele respecta, la exterior, dimensiunile si structura de rezistenta initiale, iar exteriorul cladirilor este singurul aspect care poate afecta in vreun fel interesele reclamantilor.
A apreciat cel aratat ca titular al dreptului ca, din moment ce, în apartamentele din imobilele din litigiu locuiesc efectiv mai multe persoane interesate în obținerea unei completări la autorizația de construire si proiectul este in stadiu de reautorizare, demolarea imobilelor ar aduce o atingere gravă dreptului lor de proprietate. Ca atare, s-a solicitat suspendarea cauzei în temeiul prev. art. 244 alin. 1 C., pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr._ al Curtii de Apel Cluj.
In drept, au fost invocate prev. art. 115 C..
Întâmpinării i-au fost anexate inscrisuri in probatiune (filele 62-144).
Prin serviciul registratură al instanței, la data de 02.02.2011, reclamanții au înregistrat la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată, solicitând instituirea, in sarcina pârâtului, a obligatiei ca, in termen de 6 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii, sa încadreze lucrările de construcții realizate în baza autorizațiilor de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006, pe actuala . Cluj-N., în prevederile PUD . prin HCL al M. Cluj-N. nr. 103/2004, iar, în cazul neîndeplinirii obligației, instanta sa oblige paratul la desființarea lucrărilor respective în termen de 60 zile de la data expirării termenului celor 6 luni acordat pentru încadrarea lucrărilor în reglementările urbanistice în vigoare si, in caz de refuz, autorizarea desființării lucrarilor de catre o terta persoana angajata de reclamanti, pe cheltuiala pârâtului; cu cheltuieli de judecată.
In sustinerea precizarii de actiune au fost invocate aceleasi motive de fapt alegate si prin cererea introductiva de instanta.
În drept, au fost invocate disp. art. 1076 si urm. din Codul Civil, art. 28 alin. 2 din Legea nr. 50/1991.
Totodata, reclamantii au înregistrat la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare. Au invocat reclamanții excepția lipsei calității procesuale a intervenientului S. M. V., deoarece, in baza contractului de cesiune de creanta anexat intampinarii, ce are caracter secret, cesionarul nu se subroga in drepturile si obligatiile cedentului decurgand din antecontractele de vanzare-cumparare, de vreme ce, pentru aceasta, se impunea ca el sa fie titularul dreptului de proprietate asupra apartamentelor mentionate.
Cu privire la exceptia lipsei de interes invocata prin întâmpinarea intervenientului S. M. V., reclamantii au invederat instantei ca autorizatiile de construire nu au fost anulate pentru nerespectarea compartimentarii interioare, ci anularea autorizatiilor a intervenit ca urmare a admiterii exceptiei de nelegalitate a HCL 606/2006, aratandu-se ca motivele anularii autorizatiilor de construire vizeaza aspecte legate de inaltimea si volumetria imobilelor si de reteaua stradala, toate aceste aspecte fiind de natura sa afecteze intimitatea reclamantilor care locuiesc in casele învecinate.
S-a considerat ca masura suspendarii cauzei în temeiul prev. art. 244 alin. 1 C. nu se justifica, atat timp cat nu a fost dovedita sustinerea cu privire la stadiul de reautorizare a proiectului.
În cadrul sedintei publice din data de 07.04.2011, intervenientul S. M. V. a depus la dosarul cauzei intampinare la precizarea de actiune, solicitand respingerea cererii si respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.
Prin încheierea de ședință din data 07.04.2011, parte integranta din prezenta hotarare, instanța a admis excepția nelegalei timbrări a cererii de chemare în garanție, motiv pentru care a anulat, ca fiind nelegal timbrată, cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul P. S. împotriva chemaților în garanție P. M. CLUJ-N. și C. L. AL M. CLUJ-N..
Prin încheierea de ședință din data de 14.04.2011, parte integranta din prezenta hotarare, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a unit cu fondul cauzei excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale pasive a intervenientului S. M. V..
În cadrul sedintei publice din data de 16.06.2011, a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de intervenție în interes propriu din partea numiților F. L. și F. F., prin care s-a solicitat respingerea cererii reclamanților. Au sustinut intervenientii că ei locuiesc în apartamente situate în imobilele a căror demolare se cere și că exercita o posesie de bună credință, dobandita în baza unor promisiuni de vânzare cumpărare încheiate cu numitul I. I., pretul fiind achitat integral. S-a invederat instantei ca se intenționeaza realizarea dreptului de proprietate tabulara asupra apartamentelor, iar demolarea imobilului le-ar afecta dreptul consacrat prin conventiile de vanzare-cumparare.
Au fost depuse inscrisuri in sustinerea cererii de interventie (filele 190-194).
In cadrul aceleiasi sedinte de judecata din data de 16.06.2011, a fost depusa la dosarul cauzei si o cerere de interventie in interesul paratilor din partea numitei M. M., aratandu-se ca aceasta se opune demolarii imobilului, intrucat a incheiat cu numitul I. I. o promisiune bilaterala de construire si vanzare-cumparare, avand ca obiect un apartament cu o camera, apartament in care locuieste in prezent.
Au fost depuse inscrisuri in sustinerea cererii de interventie (filele 196-198).
În cadrul sedintei publice din data de 03.11.2011, reclamantii au depus la dosar o . documente in probatiune (filele 205-211).
În cadrul sedintei publice din data de 17.05.2012, paratul P. S., prin reprezentant, a depus la dosarul cauzei un script prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, susținând că nu este proprietarul construcțiilor a căror demolare se cere, întrucât ele au fost edificate de către I. I., așa cum rezultă din convenția încheiată cu acesta la data de 16.02.2005, avand ca obiect „Promisiune bilaterala de vanzare-cumparare, construire si stabilire a unui drept de superficie”. S-a aratat ca, in baza acestei convenții, I. I. a construit imobilele din surse proprii, dobândind astfel calitatea de constructor și proprietar al acestora. Invocand ca nu este proprietar al construcțiilor din litigiu, paratul Pruneana S. a apreciat ca nu are calitate procesuală pasivă.
Prin Sentința Civilă nr._/11.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Cluj-N. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. S. și, în consecință: a respins, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții C. I. A., G. L. și P. V. împotriva pârâtului P. S.. Au fost respinse cererile de arătare a titularului dreptului. A fost anulata, ca fiind nelegal timbrată, cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul P. S. împotriva chemaților în garanție P. M. Cluj-N. și C. local al municipiului Cluj-N..
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs, recalificat apel, reclamanții C. A., G. L. și P. V., solicitând casarea in întregime a acesteia, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Calea de atac a apelului a fost solutionata prin Decizia civilă nr. 246/A/2013, pronuntata de catre Tribunalul Cluj, la data de 14.05.2013, conform careia instanta de control judiciar a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. S. și, în baza art. 297 alin.1 C.proc.civ., a admis apelul declarat de reclamanți, a desființat în parte sentința atacată și a trimis cauza pentru rejudecarea acțiunii principale și a cererilor de arătare a titularului dreptului, având în vedere că instanța nu a analizat pe fond nici aceste cereri, raportat la soluția de respingere a acțiunii principale pe excepție, aceleiași instanțe. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței, privind anularea ca fiind nelegal timbrată a cererii de chemare în garanție formulată de pârâtul P. S. împotriva chemaților în garanție P. M. Cluj-N. și C. local al municipiului Cluj-N..
Decizia instantei de apel a fost mentinuta prin Decizia Civila Nr. 3919/R/2013, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, la data de 08.10.2013 si, la data de 04.12.2013, dosarul a fost, din nou inregistrat pe rolul Judecatoriei Cluj-N., sub nr._ .
Prin serviciul registratura al instantei, la data de 27.03.2014, a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de interventie in interesul paratilor din partea numitei S. L. M., aratandu-se ca aceasta se opune demolarii imobilului, intrucat a incheiat cu numitul I. I. o promisiune bilaterala de construire si vanzare-cumparare, avand ca obiect un apartament cu o camera, apartament in care locuieste in prezent.
Au fost depuse inscrisuri in sustinerea cererii de interventie (filele 15-17).
În cadrul sedintei publice din data de 27.03.2014, a fost depusa la dosarul cauzei si o extindere de actiune, prin care reclamantii au solicitat introducerea in cauza, in calitate de parata, a numitei P. M. S., in calitate de sotie, coproprietar asupra terenului si celor doua cladiri.
Au fost invocate prev. art. 47 C..
Prin încheierea de ședință din data de 29.04.2014, parte integranta din prezenta hotarare, instanța a admis in principiu cererea de interventie accesorie formulata de catre intervenienta S. L..
Prin serviciul registratura al instantei, la data de 29.04.2014, au fost depuse la dosarul cauzei note de sedinta, prin care intervenientul S. M. V. a invocat tardivitatea extinderii de actiune.
Prin încheierea de ședință din data de 02.09.2014, parte integranta din prezenta hotarare, instanța a calificat cererea de interventie formulata de catre numitii F. L. si F. F. ca fiind o cerere de interventie in interesul paratilor si a admis in principiu cererile de interventie accesorie formulate de către intervenientii F. L., F. F. si M. M.. Prin aceeasi incheiere de sedinta, a fost respinsa, ca tardiv formulata, extinderea de actiune cu privire la numita P. M..
Prin serviciul registratura al instantei, la data de 24.09.2014, a fost depusa la dosarul cauzei pozitia procesuala a paratului P. S., care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, raportat la temeiul de drept invocat de catre reclamanti, anume disp. art. 1076 din Codul Civil, intrucat paratul nu este debitorul reclamantilor si nu le-a cauzat cu intentie nici un prejudiciu. Referitor la petitul de demolare, s-a sustinut ca actiunea e inadmisibila, atat timp cat desfiintarea constructiilor se face doar prin decizia autoritatii competente, instanta avand posibilitatea de a dispune desfiintarea constructiilor doar in situatia constatarii unei contraventii, dupa cum rezulta din disp. art. 28 din Legea nr. 50/1991. Totodata, s-a aratat ca nu este admisibil nici petitul privind incadrarea lucrarilor de constructie in prevederile PUD aprobat prin HCL nr. 103/2004, atat timp cat nu exista o autorizatie de constructie in acest sens.
A mai invocat paratul P. S. si exceptia prematuritatii actiunii, intrucat reclamantii trebuiau sa efectueze demersuri pentru . art. 59 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991. S-a sustinut ca este doar de atributul autoritatii publice locale de a decide cu privire la mentinerea sau desfiintarea constructiilor realizate fara autorizatie, primand interesele de ordin economic, social si material. De altfel, s-a aratat ca demolarea oricarei constructii se poate realiza doar pe baza autorizatiei de demolare obtinute in prealabil de la autoritatile competente, potrivit art. 8 din Legea nr. 50/1991.
De asemenea, paratul P. S. a invocat si exceptia lipsei de interes in promovarea si sutinerea actiunii, atat timp cat, in prezent, zona unde se afla cele doua constructii este compusa din case unifamiliale si din constructii colective cu mai multe nivele, cu un regim de inaltime similar constructiilor in litigiu, constructii a caror autorizatii de construire nu au fost atacate si nu ii deranjeaza pe reclamanti.
Prin serviciul registratura al instantei, la data de 26.09.2014, a fost depusa la dosarul cauzei o completare a pozitiei procesuale formulata de paratul P. S., invocandu-se inadmisibilitatea actiunii ce rezulta din caracterul de bun comun aflat in proprietatea codevalmasa a imobilului a carui demolare se solicita. Au fost invederate instantei prev. art. 35 din Codul Familiei care instituie mandatul tacit reciproc intre soti, mandat care, insa, nu se aplica in privinta actelor de dispozitie cu privire la terenurile si constructiile, bunuri comune. In consecinta, s-a apreciat ca actiunea nu este admisibila, intrucat admiterea sa s-ar solda cu o hotarare care sa duca la disparitia unui bun comun al sotilor, cat timp este formulata doar fata de unul dintre proprietarii devalmasi.
Prin serviciul registratura al instantei, la data de 29.09.2014, a fost depusa la dosarul cauzei o cerere de interventie in interes propriu din partea numitului M. L. I., aratandu-se ca acesta se opune demolarii imobilului, intrucat a incheiat cu numitul I. I. o promisiune bilaterala de construire si vanzare-cumparare, avand ca obiect un apartament cu o camera, apartament in care locuieste in prezent.
Au fost depuse inscrisuri in sustinerea cererii de interventie.
Prin încheierea de ședință din data de 14.10.2014, parte integranta din prezenta hotarare, instanta a acordat cuvantul cu privire la exceptiile invocate prin pozitia procesuala fomulata in scris de catre paratul P. S.: exceptia inadmisibilitatii, prematuritatii si lipsei de interes a actiunii si, in temeiul art. 137 alin. 1 din Codul de Procedura Civila, a retinut cauza in pronuntare, aratand ca va solutiona exceptiile in ordinea de prioritate stabilita de legiuitor.
Analizând cu prioritate, în conformitate cu ordinea instituita de legiuitor in cuprinsul prevederilor art. 137 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, excepția prematuritatii acțiunii, constata:
Exceptia prematuritatii este o excepție de procedură, întrucât se referă la introducerea cererii în termenul prevăzut de lege; peremptorie, deoarece admiterea excepției are drept rezultat respingerea cererii formulate și absolută pentru că poate fi invocată de către instanță din oficiu sau de oricare dintre părți, în orice stare a pricinii.
Acest tip de exceptie presupune incalcarea conditiei de exercitare a actiunii civile constand in caracterul actual al dreptului, ceea ce implică ca dreptul a carui protejare se solicita pe calea actiunii in justitie sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive, adica exista un moment pentru titularul dreptului de a actiona in instanta, ce nu a fost respectat de catre reclamant.
In speta, nu exista un asemenea moment de a actiona pentru reclamanti, termenul trebuind sa fie unul prevazut de lege si nu a fost dovedit cu privire la petitele actiunii precizate a reclamantilor. Justificarea acestui tip de exceptie, prin pozitia procesuala formulata de catre paratul P. S., nu a dovedit incalcarea conditiei de exercitare a actiunii civile ce este temeiul exceptiei de procedura a prematuritatii, ci induce motive de inadmisibilitate a actiunii, incident procedural ce va fi analizat de catre instanta in cele ce urmeaza.
Ca atare, instanta va respinge, ca neintemeiata, exceptia prematuritatii formularii actiunii, deoarece prev. art. 59 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 nu instituie niciun fel de moment pentru promovarea actiunii.
Referitor la exceptia indamisibilitatii actiunii, instanta reține următoarele:
În fapt, prin Sentința Civilă nr. 84/2008 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosarul nr._, rămasă definitiva si irevocabilă prin Decizia Nr. 1595/2008, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, in acelasi dosar, la data de 15.07.2008 (filele 8-12 din dosarul nr._ ), s-a constatat nelegalitatea HCL nr. 606/30.08.2005. Prin Decizia Civilă nr. 610/2009 a Curții de Apel Cluj, pronuntata in dosarul nr._ (filele 6-7 din dosarul nr._ ), retinandu-se ca HCL nr. 606/30.08.2005 a constituit temeiul acordarii autorizatiilor de construire emise pe numele paratului P. S. pentru cele doua imobile situate in localitatea Cluj-N., . a dispus anularea autorizațiilor de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006, ca acte subsevcente actului adminsitrativ nelegal.
Prin adresa înregistrata la Primaria M. Cluj-N., sub nr._/48/04.12.2009 (fila 45 din dosarul nr._ ), reclamantii au solicitat institutiei sa faca aplicarea prev. art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, in sensul sanctionarii contraventionale a aparatului P. S., precum si sa dispuna desfiintarea lucrarilor efectuate cu incalcarea legii, in temeiul art. 28 alin. 1 din Legea nr. 50/1991.
Conform raspunsului oferit de Municipiul Cluj-N., Serviciul Control Urbanism si Disciplina in Constructii (fila 46 din dosarul nr._ ), s-a comunicat reclamantilor ca ambele constructii au fost edificate in baza unor autorizatii de construire si, la data formularii raspunsului, 29.12.2009, nu se mai executa lucrari, astfel ca executia lucrarilor nu poate fi incadrata in categoria contraventiilor prevazute de art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991. In finalul adresei nr._/481/29.12.2009, Municipiul Cluj-N. a invederat reclamantilor ca sesizarea lor a fost transmisa Serviciului Juridic C. din cadrul institutiei, urmand a fi analizate aspectele juridice ale cererii lor. Nu au fost, insa, atasate la dosar înscrisuri care sa faca dovada raspunsului oferit de catre Serviciul Juridic C. din cadrul M. Cluj-N., cu privire la sesizarea reclamantilor in sensul desfiintarii lucrarilor de constructie realizate nelegal.
Totodata, la fila 165 din dosarul nr._, reclamantii au mai prezentat instantei si adresa nr._/432/21.01.2011, din care rezulta ca au mai fost efectuate demersuri la Municipiul Cluj-N., pentru luarea de masuri conform legii, ca urmare a anularii autorizațiilor de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006. Nu s-a facut dovada manierei de solutionare a sesizarii efectuata de reclamanti in acest sens, in cursul anului 2011.
Prin prezenta actiune, astfel cum a fost precizata la data de 02.02.2011, reclamantii solicita instituirea, in sarcina pârâtului P. S., a obligatiei ca, in termen de 6 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii, sa încadreze lucrările de construcții realizate în baza autorizațiilor de construire nr. 866/07.06.2006 și nr. 960/19.06.2006, pe actuala . Cluj-N., în prevederile PUD . prin HCL al M. Cluj-N. nr. 103/2004, iar, în cazul neîndeplinirii obligației, instanta sa oblige paratul la desființarea lucrărilor respective în termen de 60 zile de la data expirării termenului celor 6 luni acordat pentru încadrarea lucrărilor în reglementările urbanistice în vigoare si, in caz de refuz, autorizarea desființării lucrarilor de catre o terta persoana angajata de reclamanti, pe cheltuiala pârâtului.
Din probatoriul administrat in cauza, a reiesit ca paratul P. S. nu a obtinut reautorizarea lucrarilor de construire, nu au fost emise noi autorizatii de construire pentru cele doua imobile situate pe . Cluj-N., dupa cum nu a fost emisa nicio autorizatie de desfiintare a lucrarilor. De altfel, nici nu s-a probat efectuarea cercetarilor de catre autoritatile locale competente, anume: Municipiul Cluj-N., Serviciul Control Urbanism si Disciplina in Constructii, cu privire la posibilitatile de mentinere sau de desfiintare a constructiilor sau modalitatea concreta de incadrare a lucrarilor in prevederile legale adoptate in domeniu, ce ar putea fi stabilita doar printr-o lucrare de specialitate.
În drept, instanta va decide cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantilor, astfel cum a fost invocata de catre paratul P. S., prin prisma dispozițiilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
In conformitate cu prev. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi. Art. 8 din acelasi act normativ, arata ca: “(1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, precum și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil de la autoritățile prevăzute la art. 4. (2) Autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii…”
Autoritatile prev. la art. 4 din Legea nr. 50/1991 sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor.
F. de prev. art. 7 din Legea nr. 50/1991, „autorizația de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care cuprinde, în copie, următoarele documente: … documentația tehnică …” In temeiul art. 8 din acelasi act normativ, aceste dispozitii legale sunt aplicabile si in cazul demolarii construcțiilor.
Documentatia tehnica necesara eliberarii autorizatiilor de construire si, respectiv demolare, dezafectare ori dezmembrare, parțială sau totală, este reglementata in cuprinsul art. 9 din Legea nr. 50/1991, prevederi legale conform carora: „Documentațiile tehnice - D.T. și proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însușesc și se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții”.
În temeiul art. 12 din Legea nr. 50/1991: „(1) Autorizațiile de construire sau de desființare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanțele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizațiilor de construire sau de desființare poate fi cerută, în condițiile legii, și de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții. (2) O dată cu introducerea acțiunii se pot solicita instanței judecătorești suspendarea autorizației de construire sau desființare și oprirea executării lucrărilor, până la soluționarea pe fond a cauzei.” Ori, in speta, reclamantii nu au obtinut asemenea masuri in actiunea purtata pe calea contenciosului administrativ, ce s-a finalizat cu anularea autorizatiilor de construire si, ca atare, imobilele au fost terminate si predate, spre folosinta, persoanelor care au cumparat apartamente in cele doua blocuri de locuinte.
In conformitate cu disp. art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, constituie contravenție executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor de construire. Contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. h)-l), se constată și se sancționează de către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului București, potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare.
Contrar sustinerilor paratului P. S., instanta apreciaza ca realizarea unei lucrari de constructie in temeiul unei autorizatii de construire care nu mai exista, fiind anulata, desfiintata cu efect retroactiv, echivaleaza cu ipoteza prev. in cuprinsul art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, in sensul ca lucrarea a fost executata fara autorizatie de construire, actul administrativ anulat fiind inexistent in circuitul civil.
Mai mult, fata de prev. art. 26 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, instanta considera ca admiterea actiunii reclamantilor ar fi de natura a conduce la savarsirea unei contraventii, atat timp cat nu exista o autorizatie de construire vizand incadrarea lucrarilor de constructie litigante în prevederile PUD . prin HCL al M. Cluj-N. nr. 103/2004 si nici o autorizatie de desfiintare a acestora, nu s-au efectuat demersuri catre autoritatile competente in vederea obținerii unor asemenea autorizații.
În temeiul art. 27 din Legea nr. 50/1991: “ (1)Președinții consiliilor județene, primarii și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale și județene au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor administrativ-teritoriale și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz. (2) Arhitectul-șef al județului și personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții pe teritoriul administrativ al județului, precum și respectarea disciplinei în urbanism și amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcțiilor.”
Conform art. 28 din Legea nr. 50/1991, o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției. Decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță. Măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesară.
Contrar sustinerilor reclamantilor, din cuprinsul prev. art. 32 din Legea nr. 50/1991, reiese in mod clar situatia in care ii este acordata instantei posibilitatea de a dispune desfiintarea constructiilor, fiind vorba despre ipoteza in care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), caz in care organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; b) desființarea construcțiilor realizate nelegal. În cazul admiterii cererii, instanța va stabili termenele limita de executare a măsurilor. În cazul nerespectării termenelor limita stabilite, măsurile dispuse de instanță, se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de politie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
De altfel, este justificata aceasta dispozitie legala, atat timp cat, dupa cum s-a aratat de catre instanta in cele ce preced, modificarea unor lucrari de construire, desfiintarea sau dezmembrarea partiala se pot realiza doar pe baza unei documentatii tehnice elaborate de persoane cu pregatire de specialitate, in urma realizarii verificarilor care se impun, documentatie care sa constituie temeiul adoptarii autorizatiei de desfiintare sau dezmembrare eliberata de catre autoritatea competenta conform art. 4 din Legea nr. 50/1991, in speta: P. M. Cluj-N..
In cauza, reclamantii au si constientizat aspectul invederat de instanta in cele ce preced si au formulat mai multe sesizari in atentia M. Cluj-N., cu solicitarea de a dispune sanctionarea contraventionala si a face aplicarea prev. art. 28 din Legea nr. 50/1991, in sensul dispunerii mentinerii sau desfiintarii constructiilor realizate in lipsa autorizatiilor de construire, deoarece autorizatiile de construire in baza carora au fost edificate imobilele au fost anulate si au disparut, cu efect retroactiv, din circuitul civil. Insa, aceste sesizari au fost formulate in paralel cu declansarea prezentului litigiu si reclamantii nu au insistat in demersurile care se impuneau a fi facute in atentia autoritatii competente de a decide cu privire la mentinerea sau desfiintarea (totala sau partiala, prin dezmembrare si reconstruire) imobilelor in litigiu, pe baza unei documentatii tehnice ce trebuie sa fi intocmita in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991.
. reclamantii s-au lovit de refuzul M. Cluj-N. de a solutiona favorabil cererea lor, raspunsul Serviciului Juridic C. din cadrul M. Cluj-N. sau refuzul de a raspunde sesizarii reclamantilor trebuia atacat pe calea contenciosului administrativ, conform prev. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Raportandu-se la reglementarile Legii nr. 50/1991, astfel cum au fost redate in cele ce preced si, retinand ca actiunea reclamantilor are ca obiect modificarea unor lucrari de construire ce ar implica dezmembrare partiala sau demolare totala, ceea ce nu este posibil a fi realizat in lipsa unor studii de specialitate si luarea unei decizii in acest sens de catre autoritatile competente in materia autorizarii executarii lucrarilor de constructii, instanta considera ca posibilitatea reclamantilor de a se adresa instantei judecatoresti se rezuma la formularea unei actiuni in contencios administrativ conform disp. art. 8 din Legea nr. 554/2004. Aceste dispozitii legale, ofera posibilitatea persoanei vătămate într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim de a se adresa instanței de contencios administrativ competentă, in speta fiind vorba despre Sectia de C. Administrativ si Fiscal din cadrul Tribunalului Cluj.
D. instanta de contencios administrativ, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, in conformitate cu disp. art. 18 din Legea nr. 554/2004, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
In consecinta, calea actiunii in justitie le este deschisa reclamantilor doar in conditiile Legii nr. 554/2004, prin formularea unei plangeri la instanta de contencios administrativ impotriva refuzului autoritatii competente potrivit disp. Legii nr. 50/1991 de a efectua operatiunea administrativa solicitata de catre reclamanti, conform sesizarilor adresate M. Cluj-N., in sensul de a realiza sanctionarea contraventionala si a adopta o solutie cu privire la . celor doua imobile, ce fac obiectul litigiului, situate pe . Municipiul Cluj-N., ca urmare a lipsei autorizatiei de construire, determinata de anularea actului administrativ ce a servit ca temei al realizarii constructiei.
Mai mult, fata de disp. art. 29 din Legea nr. 50/1991, conform carora:
“1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcții, pe întregul teritoriu al tarii, și de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile și sancțiunile prevăzute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcții și inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desființare, după caz, atunci când constata că acestea se realizează cu încălcarea dispozițiilor legale, a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizații nelegal emise.
(3) Inspectoratul de Stat în Construcții și inspectoratele teritoriale încunoștințează autoritatea administrației publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul asupra constatărilor și măsurilor dispuse. În aceasta situație organele de control ale consiliilor județene sau locale, după caz, au obligația să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții.”
instanta arata ca reclamantii mai au posibilitatea de a formula o plangere si la inspectoratul teritorial din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, cu solicitarea ca institutia, in urma cercetarii ce se efectua cu privire la maniera de realizare a lucrarilor de construire ce fac obiectul litigiului, sa dispuna desființarea lor, in cazul in care constata încălcarea dispozițiilor legale, ca urmare a realizarii edficatelor pe baza unor autorizații nelegal emise, raspunsul oferit acestei plangeri putând, de asemenea, sa faca obiectul unui control al instantei judecatoresti, pe calea actiunii in contencios administrativ, in conditiile Legii Nr. 554/2004.
Totodata, instanta arata ca inspectoratul teritorial din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, ar putea constata si sanctiona contraventia prev. art. 26 alin. 1 lit. i din Legea nr. 50/1991, reprezentand emiterea de autorizații de construire/desființare: în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, aprobate potrivit legii; in baza unor documentații incomplete sau elaborate în neconcordanță cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conținutului-cadru al documentației tehnice - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care nu conțin avizele și acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii; în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranță a întregii construcții, în cazul lucrărilor de consolidare, in sarcina funcționarilor publici responsabili de verificarea documentațiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire sau de desființare, precum și semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii.
Pentru considerentele expuse, instanta considera ca reclamantii nu au deschisa calea unei actiuni in justitie avand ca obiect „obligatie de a face”, intemeiata pe disp. art. 1076 din Codul Civil, data in competenta de solutionare a judecatoriei, deoarece nu exista o obligatie stabilita in sarcina paratului cu privire la care instanta sa dispuna autorizarea indeplinirii de catre reclamanti. Asfel, reclamantii pot actiona pentru a-si apara drepturile si interesele legitime doar pe calea unei plangeri la instanta de contencios administrativ. Ca atare, se va admite exceptia inadmisibilitatii actiunii si se va respinge actiunea formulata de catre reclamanti in contradictoriu cu paratul P. S..
În conformitate cu prev. art. 49 alin. 1 si 3 din Codul de Procedura Civila, retinand ca pretentiile reclamantilor au fost respinse, ca urmare a apararii paratului P. S., prin constatarea temeinciei exceptiei inadmisibilitatii actiunii, instanta va admite cererile de interventie in interesul paratului formulate in cauza de catre intervenientii F. L. si F. F., M. M. si S. L. M..
Raportandu-se la prev. art. 64 din Codul de Procedura Civila, instanta va constata, ca ramase fara obiect, cererile de aratare a titularului dreptului privindu-i pe intervenientii I. I. si S. M. V., atat timp cat cererea de chemare in judecata formulata impotriva paratului P. V. a fost respinsa ca inadmisibila.
F. de solutia adoptata de catre instanta cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii, retinand ca pretentiile reclamantilor formulate pe calea unei actiuni in justitie precum cea de fata sunt inadmisibile si, raportandu-se la efectul peremptoriu al acestei exceptii, instanta considera ca nu se mai impune efectuarea analizei exceptiei lipsei de interes, cu privire la care a ramas in pronuntare prin incheierea de sedinta din data de 14.10.2014, dupa cum nu mai se justifica nici efectuarea analizei lipsei calitatii procesuale pasive a intervenientului S. M. V. sau exceptia lipsei de interes invocata prin intampinarea intervenientului S. M. V., ce au fost unite cu fondul cauzei, prin incheierea de sedinta din data de 14.04.2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca neintemeiata, exceptia prematuritatii formularii actiunii, invocata de catre pârâtul P. S..
Admite excepția inadmisibilității acțiunii, invocata de catre pârâtul P. S. și, în consecință:
Respinge, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de către reclamanții C. I. A., cu domiciliul în Cluj-N., . 11, jud. Cluj, G. L., cu domiciliul în Cluj-N., .. 36, . și P. V., cu domiciliul în Cluj-N., .. 4, jud. Cluj împotriva pârâtului P. S., cu domiciliul în Cluj-N., .. 19, jud. Cluj și domiciliul procesual ales la sediul profesional al av. Godorogea D. L., din localitatea Cluj-N., .. 128, jud. Cluj.
Admite cererile de intervenție in interesul paratului P. S., formulate de catre intervenientii accesorii F. L. si F. F., ambii cu domiciliul in localitatea Câmpeni, ., jud. A., M. M., cu domiciliul in localitatea Cluj-N., ., . si S. L. M., cu domiciliul in localitatea Cluj-N., ., ..
Constata, ca ramasa fara obiect, cererea de aratare a titularului dreptului formulata de catre paratul P. S. cu privire la intervenientul I. I., cu domiciliul in localitatea Cluj-N., ., ., jud. Cluj, precum si cererea de aratare a titularului dreptului formulata de catre intervenientul I. I. cu privire la intervenientul S. M. V., cu domiciliul in . A, ..
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 21.10.2014.
Președinte, Grefier,
D. O.-M. Z. R.
Red. D./Dact. D.
12 ex./21.10.2014
| ← Reexaminare taxe de timbru. Încheierea nr. 1890/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5854/2014.... → |
|---|
