Contestaţie la executare. Sentința nr. 4716/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4716/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 2663/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4716/2014
Ședința Publică din 07.05.2014
INSTANȚA constituită din:
PREȘEDINTE: I. G. D.
GREFIER: A. P.
S-a luat în examinare pronunțarea hotărârii în cauza civilă formulată de contestatoarea F. N. D. în contradictoriu cu intimatul M. C. N., în litigiul având ca obiect contestație la executare.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de 30.04. 2014, încheiere ce face parte din prezenta horărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect contestație la executare, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.02.2013 sub nr._ contestatoarea F. N. D. a solicitat instanței in contradictoriu cu intimatul M. C. N. PRIN PRIMAR să dispună încetarea executării silite, prin înființarea popririi,
în baza titlului executoriu pentru înființare poprire nr._/13.12.2013, să dispună anularea tuturor actelor și măsurilor de executare silită efectuate in baza titlului executoriu nr. AXB72314/25.07.2005 reprezentată de procesul verbal de constatare a contravenției, cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.
In motivarea cererii se arată că titlul executoriu AXB72314/25.07.2005 reprezentând proces-verbal de constatare contravenție prin care s-a aplicat contestatoarei sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 50 lei, a fost emis în data de 25 iulie 2005 iar dreptul organelor de executare de a obține executarea silită a creanțelor fiscale este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul.
In consecința, raportat la prevederile art.131. art. 134. art. 172-173 din OG 92/2003 contestatoarea invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune a intimatului având in vedere faptul ca dreptul sau material la acțiune s-a prescris la 1 ianuarie 2011, procesul-verbal de constatare contravenție ce reprezintă titlul executoriu ce sta la baza executării silite contestate fiind emis la 25.07.2005.
În probațiune, contestatoarea a depus o . înscrisuri (f.4-7).
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in valoare de 20 lei potrivit chitanței aflată la fila 6 din dosar.
Prin intâmpinarea formulată in cauză la data de 21.02.2014 (f.12-14), intimatul a solicitat instanței respingerea cererii ca neintemeiată.
In motivarea intâmpinării se arată că prin contestația la executare, contestatoarea a solicitat instanței să dispună anularea adresei de înființare a popririi nr._/13.12.2013 emisă de către M. C.-N., Direcția de taxe și impozite locale.
Fată de solicitările contestatoarei intimatul arată că conform prevederilor art. 136 alin. 1 Cod de procedură fiscală „în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită, potrivit prezentului cod, cu excepția cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mal mare decât creanța fiscală datorată de debitor". Procesul verbal de contravenție a fost comunicat contestatoarei prin înmânare sub semnătură la data de întocmirii acestuia, potrivit art. 26 alin. 1 din OG nr, 2/2001 în termenul de prescripție prevăzut de art. 14 din OG. nr.2/2001, și nu a fost contestat pe calea plângerii contravenționale.
In temeiul prevederilor art. 39 din OG, nr. 2/2001, organul emitent a procesului verbal a trimis spre executare silită debitul de 50 lei către organul fiscal din raza teritorială a domiciliului debitorului, respectiv Direcția de Taxe și Impozite Locale a Municipiului C.-N.. Potrivit art. 37 din Ordonanța 2 din 12 iulie 2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, respectiv hotărârea instanței de soluționare a plângerii contravenționale, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Intrucât procesul-verbal de contravenție menționat nu a fost anulat de vreo instanță de judecată, s-a demarat procedura de executare silită împotriva contestatoarei, prin emiterea somației de executare nr._/17.11.2005, comunicată prin publicitate conform art. 44 alin. 3 din OG nr. 92/2003 la data de 12.12.2008 (în forma aflată în vigoare la data comunicării), ulterior returnării corespondenței neridicată de contestatoare.
Se mai arată că in condițiile în care procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat cu respectarea prevederilor art. 26 alin.l din OG nr. 2/2001, adică în termen de cel mult o lună de la data încheierii lui, iar procedura de executare silită a fost demarată în termenul legal de prescripție prevăzut de art. 14 din OG. nr. 2/2001 și de dispozițiile art 39 alin. 3 din același act normativ, coroborate cu prevederile art. 131 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, adică în termen de 5 ani de la data de l ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, în consecință și executarea silită pornită împotriva acesteia în baza prevederilor Codului de procedură fiscală, este în conformitate cu norma legală imperativă.
În probațiune intimatul a depus o . înscrisuri (f.15-20).
Prin răspunsul la intâmpinare depus la fila 26 din dosar la data de 10.03.2014, contestatoarea a solicitat respingerea apărărilor formulate de către intimat, arătând că procedura de executare silită nu a fost demarată in termenul de prescripție de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul si anume 1 ianuarie 2006 așadar dreptul material la acțiune al intimatului este prescris.
Procedura comunicării somației de executare nr._/17.11.2005 nu a fost indeplinita astfel termenul de prescripție prevăzut de art. 131 nu a fost întrerupt deoarece „comunicarea prin publicitate la data de 12.12.2008 a somației de executare nr._/17.11.2005" nu este suficienta pentru a se considera indeplinita cerința comunicării somației.
Anterior comunicării prin publicitate somația de executare trebuie comunicata debitorului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire conform art. 44 alin. 2 din OG nr 92/2003 iar intimatul nu a făcut dovada indeplinirii acestei proceduri.
În cauză instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/25.07.2005 contestatoarea a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 50 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 160 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
Întrucât contestatoarea nu și-a îndeplinit obligațiile astfel stabilite în sarcina sa și nici nu a formulat plângere contravențională împotriva actului sanțcionator, intimatul a declanșat procedura de executare silită împotriva contestatoarei prin înființarea popririi prin adresa nr._/13.12.2013 (f. 16).
Împotriva acestei executări silite a fost formulată prezenta contestație la executare de către contestatoarea F. N. D..
În drept instanța reține că potrivit art. 705 alin. 1 C.pr.civ. Dreptul a de obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel (...), iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
Având în vedere natura titlului executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită, erspectiv natura creanței astfel executate și față de prevederile legale menționate, instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile speciale în materia executării prevăzute de OG nr. 92/2003, care prevede în art. 131” (1) Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) se aplică și creanțelor provenind din amenzi contravenționale.”
La împlinirea termenului de prescripție prevăzut de lege, obligația contravenientului de achita amenda aplicată se transformă într-o obligație imperfectă naturală, care nu mai poate fi executată prin forța de constrângere a statului.
Prescripția dreptului de a cere executarea silită este așadar acea sancțiune care intervine pentru culpa titularului dreptului la acțiune, care din neglijență sau din pasivitate, după obținerea titlului executoriu nu-și exercită dreptul de a-l pune în executare in termenul prevăzut de lege.
Fiind astfel un drept prescriptibil, instanța trebuie să cerceteze care este momentul începerii curgerii termenului de prescripție și cel al împlinirii acestuia.
Potrivit dispozițiilor legale mai sus amintite termenul de prescripție se naște din momentul în care titularul dreptului subiectiv civil poate exercita acea prerogativă a dreptului care-i conferă posibilitatea de a uza de forța de constrângere a statului.
Față de natura titlului executoriu în baza căruia a fost pornită executarea silită instanța reține că potrivit art. 37 OG nr. 2/2001, procesul verbal neatacat în termenul prevăzut de art. 31, respectiv hotârârea instanței de soluționare a plângerii contravenționale, constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate.
Prin urmare, raportat la aceste prevederi legale, și având în vedere că actul sancționator în cauză nu a fost atacat pe calea plângerii contravenționale, instanța apreciază că termenul de la care a inceput să curga termenul de prescriptie pentru a cere executarea silita este 01.01.2006, si s-a implinit la data de 01.01.2011, tinand cont că din actele depuse la dosarul cauzei nu reiese ca termenul de prescriptie ar fi fost suspendat sau intrerupt, în condițiile art. 129 OG nr. 92/2003, în condițiile în care singura somație de plată emisă împotriva intimatei fost întocmită la data de 03.10.2005, fiind comunicată prin publicitate la data de 09.12.2008, fără a se face dovada că anterior comunicării prin publicitate s-ar fi încercat comunicarea somației prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în condițiile art. 44 OG nr. 92/2003, intimatul recunoscând de altfel că nu a putut identifica în arhiva sa documente astfel de vechi.
Pe cale de consecință, cu luarea în considerare și a disp. art. 706 alin.2 C. proc. civ, potrivit cărora “Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie”, executarea silită demarată în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal . nr._/25.07.2005 apare ca fiind demarata în lipsa unui titlu executoriu, fiind, prin urmare, nelegală.
Ca atare, constatând incidența acestei cauze de ineficacitate a executării silite pornită împotriva contestatoarei, instanța apreciază că prezenta contestație la executare este pe deplin întemeiată, iar, pe cale de consecință, o va admite, urmând a anula toate actele de executare silită, precum și executarea silită însăși, efectuate împotriva contestatoarei în în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal . nr._/25.07.2005, ca efect al prescripției dreptului intimatului creditor de a cerere executarea silită.
În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, aceasta din urmă trebuind să facă dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului (art. 452 C.pr.civ.)
Reținând culpa procesuală a intimatului în declanșarea prezentului litigiu, instanța va admite în parte cererea contestatoarei, respectiv în ceea ce privește taxa judiciară de timbru în sumă de 200 lei, urmând a respinge pretențiile contestatoarei pentru acordarea onorariului avocațial ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Onorariile de avocat se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanței reprezentând achitarea onorariului de avocat sau a ordinului de plată, însoțite de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume. Acest raționament se justifică prin faptul că instanța va acorda cheltuielile de judecată numai în raport cu actele justificative ale plăților, iar hotărârea instanței reprezintă înscris justificativ și poate fi pusă în executare silită de către partea care a avansat aceste cheltuieli. În ceea ce privește natura juridică de titlu executoriu a contractului de asistență juridică, acesta vizează raporturile dintre avocat și clientul său, onorariul putând fi recuperat prin intermediul executării silite de la client, neavând relevanță asupra situației celor doua părți din proces. (Decizia ICCJ nr. 1378/2010).
În speță, întrucât contestoarea nu a depus nici un înscris justificativ în susținerea pretențiilor sale, instanța va respinge aceste pretenții ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestatia la executare formulată, de catre contestatoarea F. N. D., CNP:_, cu domiciliul în C. N., .,. in contradictoriu cu intimatul M. C.-N., CUI:_, cu sediul in C.-N., Piata Unirii, nr. 1, jud. C..
Anuleaza înștiințarea de poprire nr._/495/13.12.2013, respectiv adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești nr._/495/13.12.2013, acte emise de către intimatul M. C. N. împotriva contestatoarei F. N. D. pentru executarea sumei de 50 lei.
Anulează executarea silita pornita impotriva contestatoarei pentru executarea sumei mai sus aratate.
Obliga intimatul sa plateasca contestatoarei suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând taxă judiciară de timbru.
Respinge ca neîntemeiate pretențiile contestatoarei privind obligarea intimatului la plata onorariului avocațial.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei sentințe civile. Cererea de apel se depune la Judecătoria C. N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. G. D. A. P.
Red. I.G.D./tehnored. I.G.D./24.04.2015/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8428/2014.... → |
|---|
