Legea 10/2001. Sentința nr. 5769/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5769/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 1563/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR.1563 /211/2013
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR.5769/2014
Ședința publică din 4 iunie 2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: R. E. G.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile înaintată de reclamanții T. E. și T. G. M. în contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ-N., P. J. CLUJ, C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR BUCUREȘTI din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.), având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamanților av. C. A., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se constată că la dosar s-a depus din partea pârâtei C. Națională pentru Compensarea Imobilelor note de ședință prin care învederează instanței că înțelege să își însușească apărările făcute în cauză de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor București.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea excepției necompetentei materiale a Judecătoriei Cluj-N..
Instanța, în temeiul art.245 și urm. cu aplicarea 243 NCPC, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-N..
JUDECĂTORIA
Asupra prezentei cauze civile,
Reține că în data de 28.01.2014 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., prin declinare de la Tribunalul Cluj – Secția Civilă, acțiunea civilă formulată de reclamanții T. E. și T. G. M. în contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ-N., P. J. CLUJ, C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR BUCUREȘTI din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.) prin care au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige Instituția Primarului mun. Cluj-N., respectiv Instituția Prefectului jud. Cluj, să înainteze Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.) întreaga documentație pentru finalizarea procedurii de despăgubire prin echivalent, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005, pentru imobilul situat în mun. Cluj-N., . și să oblige C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.) să analizeze, să evalueze și să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire.
În esență, reclamanții au arătat că sunt moștenitorii def. T. Mihaly, proprietarul imobilului situat în mun. Cluj-N., ., imobil preluat de stat prin decretul de expropriere nr.283/1986.
La data de 28.06.2007, mun. Cluj-N. prin Primar a emis Dispoziția de propunere privind acordarea de despăgubiri nr.6497/2007 prin care s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul mai sus indicat.
Întrucât de la data emiterii dispoziției au trecut mai bine de 6 ani, iar dosarul lor nu a fost soluționat, au promovat prezenta acțiune.
La data de 10.03.204, C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.) a depus note de ședință prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Cluj-N., arătând în esență că examinarea legalității și temeiniciei deciziilor emise de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.), precum și obligarea acesteia de a emite deciziei în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, legiuitorul a stabilit-o în competența instanței specializate de contencios administrativ din cadrul curților de apel, conform art.20 din Titlul VII din Legea nr.247/2005 așa cum a fost modificat prin Legea nr.2/2013.
Ca urmare a publicării Legii nr.165/2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr.10/2001se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres în art.4 din Legea nr.165/2013.
De asemenea, pârâta a precizat că potrivit dispozițiilor cuprinse în art.33-35 din Legea nr.165/2013, prezenta cauză este de competența Tribunalului Cluj – Secția Civilă.
Având de analizat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Cluj-N., instanța reține în primul rând că la primul termen de judecată, notele de ședință depuse de pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.) au fost atașate la alt dosar, astfel că prezenta cauză a fost repusă pe rol pentru analizarea excepției de necompetență, conform art.130 NCPC.
Privitor la acest aspect, se reține că potrivit dispozițiilor din Legea nr.165/2013:
- art.33„(1) Entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:
a) în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri;
b) în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri;
c) în termen de 36 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri.
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.
(3) Entitățile învestite de lege au obligația de a stabili numărul cererilor înregistrate și nesoluționate, de a afișa aceste date la sediul lor și de a le comunica Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Datele transmise de entitățile învestite de lege vor fi centralizate și publicate pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entitățile prevăzute la alin. (1).”
- art.34 „(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
(3) Numărul dosarelor prevăzute la alin. (1) și data înregistrării dosarelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și se comunică, la cerere, persoanelor îndreptățite.”
- art.35 „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.”
Astfel, în opinia instanței, prevederile art.35 din Legea nr.165/2013 se referă la deciziile emise de Primar sau de unitatea deținătoare a imobilului ce a format obiect al Legii nr.10/2001, ori în prezenta cauză reclamanții se află deja în posesia unei decizii emisă de P. mun. Cluj-N. privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul din mun. Cluj-N., ., jud. Cluj.
Ceea ce solicită reclamanții, prin prezenta cerere de chemare în judecată, este obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.) de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubiri.
Referitor la această Comisie Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.), instanța reține că este o autoritate a administrației centrale, astfel cum de altfel a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie de speță ) decizia nr.153/2012 ).
În cuprinsul deciziei mai sus amintite, ÎCCJ a statuat că C.C.S.D., actualmente C.N.C.I, este o autoritate a administrației publice centrale, însărcinată potrivit legii speciale (art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005) cu emiterea deciziei privind titlul de despăgubire (C.C.S.D.), ulterior, a titlului de conversie/de plată (A.N.R.P.), în funcție de opțiunea solicitantului.
Potrivit art. 19 alin. (1) din aceeași lege, deciziile adoptate de către C.C.S.D. pot fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența de soluționare a plângerii revenind, în primă instanță, Secției de C. Administrativ și Fiscal a Curții de Apel în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul, conform art. 20 alin. (1) din aceeași lege.
Dacă Decizia privind titlul de despăgubire emisă de C.C.S.D. poate fi atacată la instanța de contencios administrativ sus arătată, conform principiului simetriei juridice, atunci și refuzul de a emite o asemenea decizie aparține aceleiași instanțe.
De asemenea, și din perspectiva calității persoanelor (C.C.S.D., într-o primă fază), precum și a naturii actului care se solicită a fi emis (Decizia privind titlul de despăgubire), sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, reținerea rămânând de actualitate și după modificarea denumirii acestei autorități, în prezent fiind C. Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Prin urmare, cererea de chemare în judecată nu vizează o simplă obligație de a face, prevăzută de legea specială în sarcina pârâtelor, care să fi atras competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței civile, ci obligarea unei autorități administrative publice centrale de a îndeplini o obligație în legătură cu un act administrativ, ceea ce determină, în caz de refuz, competența de soluționare a cererii în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul reclamantului, în speță, Curții de Apel Cluj secția a II a civilă.
Pe cale de consecință, instanța va admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei Cluj-N. și va declina prezenta cauză spre soluționare Curții de Apel Cluj – Secția a II a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei Cluj-N..
Declină cauza privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții T. E. și T. G. M. în contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ-N., P. J. CLUJ, C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR BUCUREȘTI din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților actualmente C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (C.N.C.I.), spre soluționare Curții de Apel Cluj – Secția a II a Civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2014.
JUDECĂTOR GREFIER
R. E. G. A. M.
Red. 4 ex.- 17.06.2014./R.E.G./R.E.G./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9979/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 6210/2014.... → |
|---|
