Somaţie de plată. Hotărâre din 27-11-2014, Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 22068/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECTIA CIVILA

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal -3185

ORDONANTA CIVILA NR._/2014

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2014

Instanta constituita din:

PREȘEDINTE: B. T. G.

GREFIER: M. P.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe creditoarea S.C. D. I. S.R.L., in contradictoriu cu debitoarea S.C. R. T. S.R.L, având ca obiect somație de plată .

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezintă reprezentanta creditoarei avocat Borsa D. C., lipsa fiind debitoarea.

Procedura este legal îndeplinita.

Instanța, procedând la verificarea competenței sale potrivit art. 131 al. 1 C.pr.civ., constată că este competentă general și material să soluționeze prezenta cauză.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,

Raportat la prevederile art. 237 alin. 1 Cod pr. civila, instanța declara deschisa cercetarea judecatorasca a procesului si nefiind cereri prelabile de formulat sau exceptii de invocat, acorda cuvantul pe aspectul propunerii de probe.

Reprezentanta creditoarei solicita incuviintarea probei cu înscrisurile de la dosar.

Instanța, în baza art. 258 Cod pr.civila raportat la art. 255 Cod pr.civila, încuviințează proba cu inscrisurile depuse la dosar, apreciind ca este legala, concludenta si pertinenta pentru justa solutionare a cauzei

În temeiul art. 244 Cod pr.civila, instanța declară cercetarea procesului încheiată.

În temeiul art. 392 Cod pr.civila, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Reprezentanta creditoarei solicita admiterea cererii si obligarea debitoarei la plata cheltuieilor de judecata, constand in onorariu avocatial, conform facturii depuse la dosar (suma de 400 lei) si taxa judiciara de timbru. Solicita instantei sa ia act de faptul ca debitoarea nu a depus intampinare si sa constate incidente disp. art. 1018, alin. 3 Cod pr. civila.

În temeiul art. 394 alin. 1 Cod pr.civila, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cerereade chemare în judecată introdusă pe rolul acestei instanțe la data de 14.10.2014 sub nr._, creditoarea . a chemat în judecată pe debitoarea R. T. SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună emiterea unei ordonanțe de somare a debitoarei și obligarea acestuia la plata sumei de 3.065,72 lei, reprezentând contravaloare debit neachitat, și la plata cheltuielilor de judecată (taxă timbru, onorar avocat).

În fapt, creditoarea a arătat că a încheiat cu pârâtul un contract de intermediere pentru închiriere . nr. 57/17.05.2014 prin care pârâtul se obliga conform pct. 6 din convenție să plătească creditoarei un comision de 50% din valoarea chiriei menționate la punctul 5.2, respectiv suma de 850 euro plus TVA până în data de 01.06.2014. Ulterior prezentării imobilului, debitorul a încheiat contractul de închiriere din data de 17.05.2014, devenind certă obligația de plată a comisionului. În acest sens a fost emisă factura nr. 211/19.05.2014 care nu a fost achitată integral de debitor, acesta achitând în data de 13.06.2014 suma de 2300 lei. Creditoarea a calculat si penalități de întârziere în valoare de 707,04 lei.

Creditoare apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1.013 si urm. C.p.c., pentru a-i fi admisă cererea de chemare în judecată, creanța dedusă judecății fiind certă, lichidă și exigibilă.

În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 1013 și urm C.p.c.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru 200 lei (f.3).

În probațiune, creditoarea a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri (f. 4-13).

Debitoarea, deși legal citată nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru formularea poziției procesualei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Între creditoarea . și debitoarea R. T. SRL, s-a încheiat un contract de intermediere pentru închiriere . nr. 57/17.05.2014 (f.5). Obiectul contractului îl reprezintă prestarea de către creditoare a serviciului de intermediere pentru debitor, serviciu ce constă în indicarea unei oferte imobiliare compatibile cu cerințele acestuia, în vederea încheierii unui contract de închiriere a unui imobil în schimbul comisionului. Valoarea comisionului este de 50% din prețul chiriei stabilit la punctul 5.2 (1.700 euro), respectiv 850 euro plus TVA și acesta trebuie plătit până în data de 01.06.2014, contractul de închiriere fiind semnat la data de 17.05.2014.

Fața de cele de mai sus, instanța urmează a reține că, în speță, sunt incidente condițiile prevăzute de art. 1013 și urm. C.p.c.

Conform art. 1013 C.p.c, prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Conform art. 1.014.alin. 1 C.p.c. creditorul îi va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, o somație, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Potrivit art. 1.015 C.p.c., dacă debitorul nu plătește în termenul prevăzut la art. 1.014 alin. (1), creditorul poate introduce cererea privind ordonanța de plată la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță, la cerere se anexează și dovada comunicării somației prevăzute la art. 1.014 alin. (1) sub sancțiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă. În cauză creditorul s-a conformat acestor dispoziții.

Legat de admisibilitatea cererii creditoarei, instanța constată că aceasta este supusă următoarelor condiții cumulative : 1. existența unei obligații care să aibă ca obiect plata unei sume de bani 2. născute dintr-un contract civil, 3. creanța având ca obiect plata unei sume de bani să fie certă, lichidă și exigibilă.

În ceea ce privește existența primei condiții respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin somația de plată să aibă ca obiect o sumă de bani, instanța consideră că acest aspect se verifică prin analiza obiectului cererii așa cum acesta a fost formulat de creditoare. Analizând, așadar, obiectul somației de plată rezultă că prima condiție este îndeplinită deoarece creditoarea a solicitat obligarea debitoarei la plata unei sume de bani.

În ceea ce privește cea de a doua condiție respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin somație să fie născută dintr-un contract, instanța constată că aceasta este îndeplinită.

În ceea ce privește cea de-a treia condiție, respectiv certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanței creditoarei, instanța constată îndeplinită această condiție raportat la dispozițiile art. 662 C.proc.civ. și coroborat și cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații - în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție - nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitoarei, acesteia din urma revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai există nicio obligație valabilă, acestea fiind stinse anterior prin plată.

Față de împrejurarea că, în speța de față, creditoarea - prin înscrisurile administrate la dosar - a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea în totalitate a obligațiilor de către debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 10, 249 C.p.c, că a executat propriile obligații.

Însă, așa cum rezultă din analiza înscrisurilor aflate la dosar, singura care a înțeles să administreze dovezi în acest sens este creditoarea, iar analiza acestora confirmă cele arătate mai sus în sensul lipsei stingerii totale a debitului pe care debitoarea o avea față de creditoare.

În plus, împrejurarea nedepunerii de către debitoare a întâmpinării - obligatorie în prezenta cauza - constituie o atitudine procesuala pe care instanța urmează a o califica drept o recunoaștere a pretențiilor creditoarei, în conformitate cu dispozițiile art. 1018 alin. 3 C.p.c.

Prin urmare, instanța constatând, în speță, îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative de admisibilitate a unei ordonanțe de plată, în baza art. 1021 alin. 2 C.p.c. va admite cererea creditoarei și va obliga pe debitor la plata sumei de 2.358,68 lei, reprezentând contravaloare debit neachitat.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind obligarea debitorului la plata penalităților de întârziere, instanța reține că, în speța de față, sunt incidente dispozițiile contractuale, respectiv pct. 7 din contractul de intermediere pentru închiriere . nr. 57/17.05.2014 (f.5), încheiat între părți, potrivit căruia depășirea plății comisionului la termen, cu 5 zile lucrătoare, implică, pe lângă plata lui și plata unei penalități de 1% din valoarea comisionului pe fiecare zi de întârziere, valoarea penalităților nu poate depăși valoarea comisionului, plata acestuia neputând fi făcută înaintea plății penalităților de întârziere.

Potrivit art. 1535 alin. (1) N.C.C., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul al daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu..

Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului, astfel cum prevede art. 1521 N.C.C., iar în conformitate cu art. art. 1535 alin. (1) N.C.civ., potrivit cărora „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic”. Așadar, în privința obligațiilor având ca obiect sume de bani, debitorul se află de drept în întârziere din momentul în care obligația devine exigibilă.

În speță, instanța constată că sunt pe deplin îndeplinite condițiile pentru curgerea penalităților de întârziere aferente debitului principal, în cuantum de 707,04 lei, și va obliga debitorul la plata acestora către creditoare.

Prin urmare instanța va obliga debitorul la plata sumei de 3.065,72 lei (2.358,68 lei plus 707,04 lei) reprezentând contravaloare debit neachitat, către creditoare.

În conformitate cu prevederile art. 1021 alin. 2, 3 C.p.c., având în vedere data exigibilității debitului, instanța va fixa un termen de 15 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 453 C.proc.civ., prevede că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată. Potrivit art. 452 C.p.c. partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. În prezenta cauză, creditoarea a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, prin cererea de chemare în judecată.

Creditoarea se prevalează în cauză de chitanța de plată nr. 386/09.10.2014 (f. 13), însă în cuprinsul acesteia se face mențiune că plata sumei de 3.596 lei s-a făcut pentru factura nr. 812/09.10.2014 (f.13), factură care a fost emisă în baza contractului de asistență juridică nr. CJ/_/2014, iar împuternicirea din prezenta cauză a fost emisă în baza contractului de asistență juridică nr. CJ/_/B/2014. Prin urmare există posibilitatea ca între avocat și parte să existe și alte raporturi de mandat referitoare la alte afaceri judiciare, astfel că instanța reține că partea nu și-a probat în mod riguros aceste pretenții și va respinge cererea creditoarei de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat ca neîntemeiată.

Totodată instanța reține că creditoarea a făcut dovada cheltuielilor ocazionate cu acest proces doar pentru suma de 200 lei, reprezentând taxă de timbru (f.3).

Având în vedere cele de mai sus, instanța urmează a admite capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată în parte și va obliga pe debitoare la plata către creditoare a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

ORDONĂ:

Admite cererea de emitere a ordonanței de plată, formulată de creditoarea . cu sediul în Cluj-N., .. 17/1, jud. Cluj, cu sediul procesual ales la C.. Av. Borsa D. C. situat în Cluj-N., calea Dorobanților nr. 22, ., jud. Cluj în contradictoriu cu debitoarea R. T. SRL, cu sediul în B., .. 4, jud. Cluj.

Somează debitorul la plata sumei de 3.065,72 lei reprezentând contravaloare debit neachitat, plus cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei, către creditoare în termen de 15 zile de la comunicare.

Respinge cererea creditoarei de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat ca neîntemeiată.

Prezenta ordonanță de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare.

Cu drept de cerere în anulare pentru debitor si creditor în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.11.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Somaţie de plată. Hotărâre din 27-11-2014, Judecătoria CLUJ-NAPOCA