Obligaţie de a face. Sentința nr. 7965/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7965/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 18-07-2014 în dosarul nr. 1364/211/2014
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - NAPOCA
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.7965/2014
Ședința publică din 18.07.2014
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanții B. M. M. D., M. M. M. V. și B. R. F. în contradictoriu cu pârâții F. A. D. și M. Ș. N., având ca obiect obligație de a face.
Mersul dezbaterilor și cuvântul părților au avut loc în ședința publică din data de 15.07.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 27.01.2014, sub nr._, reclamanții B. M. M. D., M. M. M. V. și B. R. F., au formulat cerere în contradictoriu cu pârâții F. A. D. și M. Ș. N., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să îi oblige pe aceștia să își dea acordul în calitate de proprietari ai apartamentelor nr. 1, 2, 3 și 8 pentru racordarea la branșamentul trifazic al apartamentului nr. 6 situat în Cluj-N., .. 22, jud. Cluj, proprietatea reclamanților, la rețeauna de energie electrică, iar în caz contrar hotărârea ce se va pronunța să țină loc de consimțământ al pârâților în acest sens.
În motivare, au arătat reclamanții B. M. M. D., M. M. M. V. că sunt proprietarii apartamentului nr. 6 din imobilul descris mai sus, iar reclamanta B. R. F. deține cota parte din terenul aferent apartamentului. La momentul la care au cumpărat apartamentul au fost necesare efectuarea unor lucrări de reparații, atât la apartament cât și la părțile comune indivize, deoarece erau în vădită stare de degradare. Imobilul este un condominiu format din 8 apartamente, iar singurii care au efectuat lucrările au fost reclamanții, pe cheltuiala lor.
Au mai arătat reclamanții că toți ceilalți coproprietari și-au dat acordul pentru efectuarea lucrărilor la imobil, inclusiv pentru lucrările de înlocuire a instalației electrice cu instalație de alimentare cu curent electric trifazic. Imobilul este unul cu o vechime considerabilă, situat în zona de protecție istorică a mun. Cluj-N., însă nu este înscris pe lista monumentelor istorice.
În continuarea, au arătat reclamanții, că și-au dotat bucătăria cu aparatură modernă, inclusiv o plită electrică care funcționează cu curent electric trifazic, și au realizat în locul vechii instalații electrice o instalație electrică de alimentare cu curent trifazic. Pentru a putea fi însă pusă în funcțiune instalația electrică, este necesar să se realizeze branșamentul electric de la stâlpul care se află în imediata vecinătate a imobilului, până la contor de către Electrica. Pentru ca Electrica să-și dea avizul de racordare, este necesar acordul tuturor coproprietarilor imobilului, deoarece cablul electric va fi montat pe o porțiune din fațada imobilului, care este în părțile indivize comune. Au mai arătat că montarea cablului se va realiza pe fațada apartamentului proprietatea lor și nu va afecta în niciun fel apartamentele proprietatea pârâților, care sunt amplasate la parterul imobilului, în timp ce apartamentul lor se află la etaj.
Deoarece la dosarul electrica exista acordul tuturor proprietarilor pentru obținerea avizului de racordare, Electrica a fost de acord să-și dea avizul de racordare. Dar pârâții, care se află într-o stare destul de conflictuală cu ei, nu doresc să-și dea acordul în acest sens deși nu li se cauzează niciun prejudiciu. Aceștia au sesizat OPC Cluj și au mers la Electrica SA și au arătat că nu doresc în mod expres să-și dea acordul pentru ca reclamanții să-și pună în funcție instalația electrică trifazică, astfel încât funcționarii de la Electrica SA au suspendat eliberarea avizului de racordare, până la obținerea acordului tuturor proprietarilor imobilului.
În luna octombrie 2013 pârâții au fost notificați prin intermediul executorului judecătoresc, conform notificării nr. 444/2014 al B. C. M. să-și dea acordul în scris, dar nu au dat curs notificării. În luna ianuarie au fost convocați la ședința de informare cu privire la avantajele medierii. După cum rezultă din procesul-verbal nr. 1/20.01.2014, cu ocazia desfășurării ședinței de informare privind medierea, pârâții au arătat că doresc discutarea tuturor aspectelor privind imobilul în cadrul medierii, fără însă a preciza în mod expres poziția lor cu privire la motivul convocării. Reclamanții nu au fost de acord, deoarece au apreciat că celelalte aspecte care se doreau a fi discutate se datorează doar atitudinii pârâților, care de altfel au și formulat mai multe plângeri penale împotriva lor. Au mai arătat reclamanții că situația conflictuală dintre părți se datorează faptului că nu au fost de acord ca pârâții să-și deschidă o ușă de acces direct spre trotuar și că nu au fost de acord cu schimbarea destinației în spațiu comercial al apartamentelor pârâților, care în prezent sunt închiriate unor societăți comerciale.
În final, au arătat că acest refuz al pârâților constituie un abuz de drept.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 15 C. civil.
În probațiune au solicitat proba cu înscrisuri.
În susținerea cererii au depus: extras CF (f.7-9), notificare (f. 10), proces-verbal de informare cu privire la avantajele medierii (f.12).
Pârâții legal citați, au depus la dosar întâmpinare (f.20-26), prin care au invocat excepția inadmisibilității formulării cererii, excepția lipsei de interes, pentru lipsa caracterului determinat, legitim și actual al interesului, iar pe fond, ca nefondată.
Cu privire la excepția inadmisibilității, au arătat că înscrisurile atașate de către reclamanți nu sunt apte să probeze participarea reclamanților la ședința de informare privind avantajele medierii.
Referitor la excepția lipsei de interes, au arătat că acesta nu este determinat, deoarece nu se cunoaște exact despre ce lucrări este vorba, legitim, deoarece nu sunt respectate reglementările în domeniul construcțiilor și actual, deoarece ei sunt de acord cu racordarea la instalația electrică, dar în condițiile respectării prevederilor legale, deoarece imobilul se află în zona de protecție a monumentelor istorice și orice intervenție neautorizată asupra acestora constituie infracțiune.
Pe fond, au arătat că cererea este neîntemeiată, deoarece în primul rând trebuie ca dreptul subiectiv trebuie să fie în favoarea lor, iar apoi acesta să fie exercitat în mod abuziv, în detrimentul reclamanților, cărora astfel li s-ar fi produs un prejudiciu.
În acest context au arătat că prevederile legale nu impun acordul lor pentru conectarea la instalația electrică, deci nu există niciun drept al lor pe care să-l exercite abuziv. Pe de altă parte, chiar dacă un astfel de drept ar exista în favoarea lor, acesta nu a fost exercitat abuziv, în contextul în care se cerea racordarea la o instalație electrică efectuată ilegal, prin intervenția asupra părților indivize comune fără autorizație în acest sens. În acest caz nu sunt aplicabile prevederile art. 15 C. civil, deoarece nu poate fi vorba despre o limitare excesivă și nerezonabilă a dreptului reclamanților, atâta vreme cât reclamanții sunt cei care cu rea-credință, înainte de a le solicita acordul, au efectuat lucrări ilegale, neautorizate, care pe de o parte, pot constitui un pericol pentru oameni, și pe de altă parte afectează aspectul exterior al imobilului și implicit valoarea acestuia.
În probațiune au depus la dosar: adresă Ministerul Culturii (f.30), notificare (f.31), acord de branșare (f.32).
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare (f.47), prin care au invocat în esență aceleași aspecte ca și în cuprinsul cererii de chemare în judecată. În plus, au mai arătat că lucrările la care se referă pârâții că ar fi fost executate ilegal, nu au fost executate ilegal ci de o firmă autorizată.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu interogatoriul reclamanților (f.98-107), interogatoriul pârâților (f.108-111). De asemenea s-a emis adresă către . depună la dosar copie certificată de pe dosarul întocmit pe baza cererii reclamanților de eliberare a avizului de racordare, acesta fiind depus la dosar (f. 84-96).
La termenul din data de 06.05.2014, instanța a respins excepțiile inadmisibilității și a lipsei de interes ca neîntemeiate, pentru motivele arătate în încheierea de la acea dată (f.59).
La termenul din data de 03.06.2014, instanța a dispus emiterea unei adrese către Serviciul de Control Urbanism din cadrul Primăriei mun. Cluj-N., pentru a preciza dacă imobilul în litigiu este declarat monument, precum și dacă este necesar să existe autorizație de construire avizată de către Ministerul Culturii cu privire la lucrările care urmează să fie efectuate pe fațada exterioară a clădirii.
Prin adresa înregistrată la dosar la data de 04.07.2014, mun. Cluj-N., Direcția de Urbanism a depus răspuns (f.114). la data de 09.07.2014 a fost depusă la dosar adresă și din partea mun. Cluj-N., Direcția Generală Poliția Locală (f.116- 130).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanții B. M. M. D., M. M. M. V. că sunt proprietarii apartamentului nr. 6, iar pârâții sunt proprietari ai apartamentelor nr. 1, 2, 3 și 8 din imobilul în Cluj-N., .. 22, jud. Cluj, după cum rezultă din extrasul CF depus la dosar (f.8-9). Reclamanta B. R. F. deține cota parte din terenul aferent apartamentului.
Conform răspunsului dat de . B. M. M. D. a formulat o cerere pentru eliberarea unui aviz tehnic de racordare înregistrată sub nr. SR_. Urmare acestei cererii s-a elaborat o soluție de alimentare care nu s-a pus în practică datorită reclamației făcute de către M. Ș. N., prin care acesta a precizat că nu este de acord cu poziționarea branșamentului electric pe clădire. Conform soluției de alimentare propusă de către . branșamentului electric urma să se facă pe peretele exterior al etajului imobilului, în acest sens existând acordul proprietarilor .. S-a mai arătat în răspunsul . prin realizarea branșamentului electric trifazat propus la . fi afectați coproprietarii imobilului.
Din actelor de la dosarul trimis de către . că proprietara apartamentului nr. 7, a fost de acord cu instalarea curentului trifazic la . acceptat ca firele să fie prinse pe pereții exteriori ai apartamentului său (f.92). În același sens a fost și declarația proprietarei . arătat că este de acord cu montarea cablurilor pe peretele exterior al . pe casa scărilor.
Conform notificări transmise prin B. S. D. M. (f.31-32), pârâții și-au dat acordul în vederea efectuării lucrărilor de branșament la curentul trifazic, în condițiile în care aceste vor fi efectuate în condițiile legii, având documentația, avizele și autorizațiile impuse de lege.
Potrivit adresei emise de către mun. Cluj-N., Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului (f.114), imobilul din ..22 nu este monument istoric, dar se găsește în interiorul perimetrului de protecție a valorilor istorice și arhitectural-urbanistice, in temeiul reglementărilor documentației de urbanism nr. 225 din 15.12.1998, faza PUG aprobată prin HCL nr. 792/21.12.1999 și 515/15.12.2009 (f.114).
În drept, potrivit art. 15 C. civil, niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.
Potrivit art. 24 din Legea nr.422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, „intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zona de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare”.
În cauză, instanța constată că reclamanții au solicitat pârâților să își dea acordul în vederea obținerii unui aviz de branșare la curentul electric trifazic, lucrările de pozare a cablurilor electrice urmând să se execute pe fațada imobilului situat în zona de protecție a monumentelor istorice.
După cum rezultă din prevederile art. 24 din Legea nr.422/2001, o astfel de lucrare are nevoie de autorizație de construire precum și de avizul Ministerului Culturii și Cultelor. De asemenea, potrivit Regulamentului local de Urbanism, la art. 12 se prevede că (...) toate noile branșamente pentru electricitate și telefonie vor fi realizate subteran (f.116).
Potrivit răspunsului dat la interogatoriu de către reclamanți, aceștia nu au obținut autorizație de construire pentru lucrarea de branșare la curent trifazic și nici nu au demarat procedura de obținere a unei astfel de autorizații (f.99).
Mai mult, din înscrisul depus la dosar de către pârâți, la fila 32, rezultă că aceștia și-au dat acordul în vederea emiterii de către . avizului de branșare, sub condiția ca lucrările de branșare să fie efectuate în condițiile legii, adică să aibă autorizație de construire, precum și avizele necesare.
În aceste condiții, instanța constată că în cauză nu s-a probat faptul că pârâții ar fi săvârșit un abuz de drept. Abuzul de drept este definit ca fiind exercitarea unui drept subiectiv civil cu încălcarea principiilor exercitării sale. Abuzul de drept presupune 2 elemente: unul subiectiv – exercitarea cu rea credința a dreptului subiectiv, in scop de șicana, fara justificarea unui interes legitim; unul obiectiv - care consta in deturnarea dreptului de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legală.
Pentru ca un astfel de drept sa fie caracterizat ca abuziv trebuie îndeplinite următoarele cerințe: autorul actului sa fie titularul dreptului subiectiv in cauza si sa fie capabil sa-l exercite; dreptul subiectiv sa fie utilizat in limitele sale externe fixate de lege; dreptul sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decât cel pentru care a fost recunoscut de lege; dreptul procesual sa fi fost exercitat cu rea-credința.
Or, în prezenta cauză, dreptul subiectiv – constând în prerogativă conferită de lege pârâților, de a-și da acordul în vederea emiterii avizului de racordare, nu a fost exercitat cu rea-credință, în scop de șicană, fiind justificat de un interes legitim, și anume respectarea prevederilor legale privind executarea lucrărilor la fațada clădirii.
Chiar dacă s-ar lua în considerarea susținerea reclamanților, potrivit căreia pârâții nu și-au dat acordul cu privire la emiterea avizului de racordare, deoarece la rândul lor reclamanții nu au fost de acord cu schimbarea destinației apartamentelor pârâților din spații de locuit în spații comerciale, cu toate acestea nu s-ar putea reține exercitarea dreptului în alt scop decât cel care a fost recunoscut de lege, deoarece ar fi absurd să se accepte că pârâții au săvârșit un abuz de drept condiționând acordul lor de executarea lucrărilor în condiții de legalitate.
Un eventual abuz de drept s-ar fi putut reține doar în situația în care reclamanții ar fi avut autorizație de construire valabilă, avizul de la Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv celelalte avize prevăzute de lege, și cu toate acestea pârâții ar fi refuzat să-și dea acordul, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Pentru aceste motive, instanța constată că cererea reclamanților este neîntemeiată, urmând să o respingă.
Referitor la cheltuielile de judectă, instanța arată că potrivit art. 451 alin.(1), Cod proc. civilă, „cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.”
În conformitate cu prevederile art. 452 C. proc. civilă, „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”, iar potrivit art. 453 alin.(1) C.proc. civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, cei căzuți în pretenții sunt reclamanții, îi va obliga pe aceștia la plata către pârâți a sumei de 1578 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții B. M. M. D., M. M. M. V. și B. R. F., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., nr. 25, . la av. C. A. în contradictoriu cu pârâții F. A. D. și M. Ș. N., ambii cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., . la av. R. A.- S..
Obligă pe reclamanți la plata către pârâți a sumei de 1578 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Tribunalul Cluj.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.07.2014.
P. GREFIER
I. GAGAMIHAELA M.
Red.I.G./Thred. I.G./
4 ex./18.07.2014
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 19-05-2014, Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
