Obligaţie de a face. Sentința nr. 3043/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3043/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 21940/211/2011
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - NAPOCA
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3043/2014
Ședința publică din 25.03.2014
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: A. P.
GREFIER: I. C.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta S. S. M. în contradictoriu cu pârâții H. G. C., H. P., T. N. E., I. P., S. N. AGOTA, HINTTZ K. E., H. E., S. A., H. E., H. GEORG GOTTLIEB, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal facut in cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal indeplinită.
S-a facut referatul cauzei după care, se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc in ședinta publică din 18.03.2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Prin cererea formulată la data de 10.01.2011, reclamanta S. S. M. a chemat în judecată pe pârâții H. G. C., I. P., T. N. E., S. N. Agota, H. K. E., H. E., H. E., S. M., solicitând instanței obligarea pârâților la încheierea unui contract de închiriere cu reclamanta asupra imobilului apartament nr. 3, situat în Cluj-N., P-ța Unirii, nr. 28, pe durata și la nivelul chiriei lunare reglementate de Og nr. 40/1999, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea cererii, reclamanta au arătat că este beneficiar drepturilor locative asupra imobilului în baza contractului de închiriere nr._/1999 încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Cluj N., imobil ce constituie unica sa locuință. Cu toate că, la jumătatea anului 2009, reclamanta a încheiat cu Consiliul Local Cluj un nou act adițional de prelungire a duratei locuinței și de modificare a cuantumului chiriei, în luna mai a fost înștiințată că imobilul a fost retrocedat foștilor proprietari. Deși a notificat proprietarii, prin executor judecătoresc, solicitându-le a încheia un contract de închiriere în temeiul OG nr. 40/1999, aceștia au refuzat acest lucru, imputându-le și neplata din luna iunie 2008, în condițiile în care reclamanta a achitat chiria cu regularitate către locatorul Municipiul Cluj-N..
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile OG nr. 40/1999.
Cererea a fost legal timbrata (f. 3)
În susținerea cererii, reclamanta a depus următoarele înscrisuri: contract de închiriere nr._/1999 cu acte adiționale, adresa nr._/09.05.2011 emisă de Municipiul Cluj N., notificare nr.132/2011 cu dovada de comunicare, copie cupon de pensie, raspuns pârâți (f. 6-40).
Pârâții H. G. C., I. P., T. N. E., S. N. Agota, H. K. E., H. E., H. E., S. M. au depus formulat întâmpinare la dosar prin care au solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâții au arătat, în esență, că sunt titularii dreptului de proprietate asupra imobilului în cauza, în baza Dispoziției de restituire nr. 3981/19.06.2008 emisă de Primarul Municipiului Cluj N.. Durata contractului de închiriere nr._/1999 a fost până la data de 08.04.2004, iar prin adresa nr._/09.05.2011 Municipiul Cluj N. a înștiințat reclamanta cu privire la încetarea de drept a contractului. Pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate în condițiile în care dispozițiile OG nr. 44/1999 și-au încetat valabilitatea, astfel cum se retine si în practica judiciara, apreciindu-se că termenul de 5 ani prevăzut de acest act normativ curge de la data intrării în vigoare a ordonanței si nu de la data încheierii contractului de închiriere, termenul fiind până la data de 08.04.2004. Acest aspect este reținut si în deciziile CEDO, cu referire la Cauza C. si M. c. României, cauza R. si S. c. României.
Pârâții au formulat și cerere reconvențională solicitând instanței să dispună evacuarea reclamantei din imobil, invocând în motivarea cererii aceleasi motive susținute și prin întâmpinare.
Reclamanta a depus raspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională invocând Excepția nelegalei timbrări a cererii reconvenționale, excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.
Prin cererea depusă la data de 28.09.2012 (f. 86-87) reclamanta și-a completat actiunea, solicitând obligarea pârâților să-i pună la dispoziție un alt spațiu locativ, compus dintr-o camera si dependințe, pe durata si la nivelul chiriei lunare reglementate de OG nr. 40/1999.
În susținerea cererii, reclamanta a arătat că beneficiază în continuare de protectia oferita de OG nr. 44/1999.
În ședința publica din data de 19.06.2012, instanța a respins excepția netimbrării cererii reconvenționale invocată de reclamant și a unit cu fondul excepția inadmisibilității cererii reconvenționale.
Prin cererea depusă la data de 25.11.2013 (f. 239) reclamanta și-a extins și precizat cererea față de pârâții H. G. C., H. P., S. A. și H. Georg – Gottlieb, arătând că aceștia sunt moștenitorii pârâtelor I. P., decedata la data de 06.05.2011 și S. M., decedata la data de 10.04.2005.
În ședința publica din data de 12.11.2013, instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtelor I. P. și S. M..
La termenul din data de 18.03.2014, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului H. Georg – Gottlieb și excepția lipsei calității procesuale active si pasive a pârâtului S. A..
Deliberând cu prioritate asupra exceptiei lipsei dovezii calității de reprezentant a D-lui av. C. V., invocata de reclamanta, instanța retine că cererea reconvențională a fost formulata pentru pârâții H. G. C., I. P., T. N. E., S. N. Agota, H. K. E., H. E., H. E., S. M., de către av. C. V., care a depus în justificarea împuternicirii sale delegatia nr._/2011 (f. 40), arătând că a fost mandatarul pârâților în toată procedura administrativa si judiciara întemeiată pe Legea nr. 10/2001. Observând împuternicirea depusă la dosar, instanța constată că aceasta este semnată doar de către pârâtul H. G. C. nu si de către ceilalți pârâți, iar prin cererea scrisă depusă la dosar la f. 189 pârâtul a confirmat faptul că a mandatat pe D-l avocat să formuleze cererea reconvențională si să îl reprezinte în prezentul dosar, contractul de asistenta juridica încheiat cu acesta fiind în prezent reziliat. Deși instanța a solicitat D-lui avocat depunerea contractului de asistență juridică pentru a verifica în ce măsura contractul a fost încheiat si cu ceilalți pârâți, în vederea aprecierii asupra întinderii mandatului primit de avocat, acesta nu a depus înscrisul solicitat, iar din cererea scrisă depusă de pârâtul H. G. C. rezulta că numai acesta a acordat mandat pentru formularea cererii reconvenționale si reprezentare pentru D-l av. C. V.. Prin urmare, la data formularii cererii reconvenționale D-l avocat C. V. avea calitatea de reprezentant doar pentru pârâtul H. G. C., nu si pentru ceilalti pârâți. Cum în cauza toti pârâții – cu excepția pârâtului H. Georg – Gottlieb - au acordat mandat de reprezentare pentru D-na av. O. E. cf. împuternicirilor de la f. 120 și 194, însușindu-și cererea reconvenționala depusă la dosar, rezulta că, din punct de vedere formal, cererea reconvenționala reprezinta manifestarea de voință a pârâților fiind apta a fi retinută spre rejudecare de către instanță. În ceea ce priveste soluția asupra excepției invocate, instanța va respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului C. V. pentru pârâții T. N. E., S. N. Agota, H. K. E., H. E., H. E., H. P., ca rămasa fără obiect, întrucât exceptia invocata este o excepția de procedura, peremtorie si relativa, a cărei admitere ar conduce la anularea cererii reconvenționale, ori, astfel cum mai sus s-a retinut, cererea a fost însușita de către toți pârâții – cu excepția pârâtului H. Georg – Gottlieb.
În ceea ce priveste excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului H. GEORG GOTTLIEB, invocata din oficiu, instanța retine că, potrivit convenției de partaj autentificata sub nr. 23/05.01.2012 autentificata de BNP Asociați P. I. F. si D. S. – I. (f. 234-236), pârâtul H. Georg – Gottlieb a transmis dreptul său de proprietate, dobândit prin moștenire în temeiul certificatului de legatar nr. 2/2012 emis de BNP Asociați P. I. F. si D. S. – I. (f. 232) după defuncta I. P. către pârâtul H. P., transmiterea dreptului de proprietate fiind înscrisă în cartea funciară (f. 205- 208), proprietari tabulari fiind pârâții H. P., T. N. E., S. N. Agota, H. K. E., H. E., H. E., H. G. C. și Sikoldi M..
Având în vedere că la data extinderii actiunii reclamantei față de acest pârât - 25.11.2013 (f. 239) pârâtul nu mai avea calitatea de coproprietar asupra imobilului, rezulta că, din punct de vedere pasiv pârâtul H. Georg – Gottlieb nu are calitate procesuală, cererea reclamantei îndreptată împotriva acestui pârât urmând a fi respinsă ca fiind formulata împotriva unei persoane fară calitate procesuală pasiva.
În ceea ce priveste excepția lipsei calității procesuale pasive și active a pârâtului SIKOLDI A., instanța retine că potrivit certificatului de moștenitor 8NG 147/2012 emis la data de 28.05.2013 de notariatul 8 din Freiburg (f. 214) pârâtul are calitatea de moștenitor al defunctei Sikoldi M., în calitate de sot supravietuitor. Cât privește înscrisul intitulat „declaratie de renunțare la moștenire” emis la data de 12.02.2009 de Notariatul 7 din Freiburg (f. 216) instanța constată că acesta are data anterioara certificatului de moștenitor ce constată calitatea de moștenitor a pârâtului, manifestarea de voință în sensul transmiterii drepturilor succesorale către pârâtul H. G. C. nefiind materializata într-o convenție de vânzare, înscrisă în cartea funciar, defuncta Sikoldi M., fiind înscrisă în continuare în cartea funciara în calitate de coproprietar. Prin urmare, instanța va retine în ceea ce îl priveste pe pârâtul Sikoldi A., calitatea de moștenitor al acestuia pentru coproprietara decedata, astfel cum rezulta din certificatului de moștenitor 8NG 147/2012 emis la data de 28.05.2013 de Notariatul 8 din Freiburg (f. 214), urmând a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive si active, invocata din oficiu, ca neîntemeiată.
În ceea ce priveste excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, invocata de către reclamanta, instanța apreciaza că este admisibil demersul juridic promovat de pârâți în calitate de coproprietari asupra imobilului în litigiu, vizând evacuarea reclamantei din spatiu. Astfel, deși reclamanta a arătat că obligarea sa la părăsirea spațiului nu se poate face decât în condițiile unei actiuni în revendicare și nu a unei actiuni în evacuare, argumentul reclamantei este neîntemeiat. Astfel, prin actiunea în revendicare o persoana solicita recunoașterea dreptului său de proprietate asupra unui bun de către posesorul neproprietar. În speță, reclamanta nu contestă dreptul de proprietate al pârâților, ci dimpotrivă îl recunoște, și nu susține un drept propriu asupra imobilului în litigiu, asumându-și calitatea de detentor precar. Respingerea actiunii în evacuare ca inadmisibila ar afecta în mod nejustificat dreptul pârâților – reclamanti reconvenționali la instanță, care, desi nu este privit ca fiind absolut, trebuie reglementat în astfel încât, să i se aducă atingere încât să fie lăsat fara continut. Ori, astfel cum mai sus s-a retinut, reclamanta nu neaga dreptul de proprietate al pârâților - pozitie specifica actiunii în revendicare – astfel încât, impunerea recurgerii de către pârâți la un demers anevoios si costisitor cum este actiunea în revendicare ar constitui o ingerință în dreptul acestora la instanță. Mai mult, a admite rationamentul că, în lipsa unui raport juridic locativ între părti, singura cale posibila nu este decât actiunea în revendicare, ar constitui o nesocotire a dreptului de proprietate obtinut de către pârâți în cadrul procedurii prev. de Legea nr. 10/2001 care este tot o actiune în „revendicare” în contradictoriu cu cel pretins proprietar asupra bunului, în speță Statul. Pentru aceste motive, instanța va respinge excepția inadmisibilității actiunii ca neîntemeiată.
Pe fondul cererii, instanța retine că potrivit art. 1 din OUG nr. 40/1999 contractele de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, legal înregistrate, prelungite sau reînnoite conform Legii nr. 17/1994 și aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5 ani de la data intrării în vigoare a acesteia, în aceleași condiții, cu excepția nivelului chiriei.
Astfel cum rezultă din contractul de închiriere nr._/19.05.1999, reclamanta a încheiat, în calitate de chiriaș, imobilului apartament nr. 3, situat în Cluj-N., P-ța Unirii, nr. 28, termenul de valabilitate al contractului fiind de la data de 08.04.1999 și până la data de 08.04.2004, prin actul adițional nr. 1/28.04.2004 (f. 8), contractul fiind prelungit până la data de 08.04.2009, iar prin actul adițional nr. 2/28.05.2009 contractul fiind prelungit până la data de 19.05.2014 (f. 9).
Prin Dispoziția Primarului mun. Cluj-N. nr. 3981/19.06. 2008 s-a dispus restituirea imobilului în litigiu către foștii proprietari, pârâții din prezentul proces (f. 26), imobilul fiind predat în baza protocolului de predare – primire nr. 940/45/24.03.2011. Reclamanta a fost notificat prin adresa nr._/09.05.2011 emisă de Municipiul Cluj N. cu privire la restituirea imobilului către moștenitorii fostului proprietar.
Prin notificarea înregistrată sub nr.132/23.05.2011 la B. S. D. M. reclamanta a solicitat reprezentantului pârâților să încheie unu nou contract de închiriere pentru apartamentul nr.3 situat în Cluj-N., Piața Unirii nr.28. Prin răspunsul din 29.07.2011 reprezentantul pârâților a arătat că aceștia nu doresc să încheie contract de închiriere și i-a solicitat reclamantului ca până la data de 01.10.2011 să le predea apartamentul
Conform art.1 din OUG nr.40/1999 „contractele de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, precum și cele folosite de așezămintele social-culturale și de învățământ, de partide politice, de sindicate și de alte organizații neguvernamentale, legal înregistrate, prelungite sau reînnoite conform Legii nr. 17/1994 și aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5 ani de la data intrării în vigoare a acesteia, în aceleași condiții, cu excepția nivelului chiriei”, iar potrivit art.7 din același act normative “prelungirea contractelor de închiriere, realizată în baza prevederilor art. 1, rămâne valabilă și în cazul redobandirii imobilelor respective de către foștii proprietari sau de moștenitorii acestora după . prezentei ordonanțe de urgenta”.
De asemenea, potrivit articolului unic din OUG nr. 8/2004 Durata contractelor de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, din proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, care expiră la data de 8 aprilie 2004, se prelungește de drept pentru o perioadă de 5 ani.
Observând aceste dispoziții legale rezulta că, dreptul chiriasilor la reînnoirea contractului de închiriere a operat pâna la data prevazuta prin OUG nr. 8/2004, respectiv pâna în 08 aprilie 2009, pentru că după expirarea tuturor prorogarilor legale, nu a mai fost adoptat nici un act normativ care sa stabileasca o astfel de masura de protectie a chiriasilor si nici termenul în care mai poate opera prelungirea contractelor de închiriere.
Refuzul pârâților de a încheia un contract de închiriere nu poate fi interpretat ca fiind abuziv pentru ca, după cum s-a arătat, nu a mai intervenit o prorogare de drept a termenului contractual.
Nu se poate retine argumentul privind curgerea unui termen de 5 ani de la data restiturii imobilului către fostul proprietar sau moștenitorul acestuia, întrucât textul art. 1 și 2 al OUG nr. 40/1999 se refera expres la data intrării în vigoare a ordonanței.
Interpretarea este un conforma si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a reținut atingerea dreptului de proprietate prevăzut de art. 1 Protocolul 1 din CEDO, prin lipsirea de substanta a unui atribut esential al acestuia, respectiv folosinta (Cauza O. si altii impotriva Romaniei,cauza R. si S. impotriva Romaniei). Astfel, s-a retinut că limitarea dreptului de folosinta al bunului de catre proprietar pentru ca problema locativa a chiriasilor sa poata fi rezolvata nu poate interveni decât pentru o perioada rezonabila si « cu respectarea unui just echilibru între modul de exercitare a dreptului de proprietate si dreptul chiriasilor la un trai decent si la o locuinta; în caz contrar s-ar impune proprietarului o sarcina excesiva în privinta posibilitatii de a dispune de bunul sau, ori limitarile aduse dreptului de proprietate in conditiile alin.2 al aceluiasi Protocol, deci care urmaresc un scop de interes general, trebuie sa nu fie nici arbitrare, nici imprevizibile ». Ori, restricțiile impuse proprietarilor în privința utilizării bunului lor imobil, prin prelungiri succesive ale contractelor de închirere, după parcurgerea procedurii anevoioase de restituire a bunului și imposibilitatea de a îi obliga pe chiriași, timp de mai mulți ani, de a le plăti chirie, sunt rezultatul unor „dispoziții defectuoase și lacune ale ordonanței de urgență”, restricția dreptului de proprietate fiind disproporționate.
Mai mult la 28.05.2009, data la care s-a încheiat actul aditional nr. 2 la contractul de locatiune, Consiliul Local Cluj nu mai detinea calitatea de proprietar al imobilului în discutie, acesta trecând în proprietatea fostilor proprietari prin Dispozitia primarului nr. 3981 din 19 iunie 2008. Data protocolului de predare-preluare a imobilului nu are nici o relevantă asupra calitătii de proprietar a pârâtilor, fiind doar o chestiune administrativă.
Raportat la dispozițiile legale mai sus invocate, rezulta că, în prezent, pârâții nu pot fi obligați la încheierea unui contract de închiriere în baza OUG nr. 40/1999 și nici la acordarea unei locuinte echivalente celei detinute anterior, actiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată si completată, fiind neîntemeiată.
Cât priveste cererea pârâților de evacuare a reclamantei, astfel cum mai sus s-a retinut în argumentarea soluției de respingere a excepției inadmisibilității, invocarea de către pârâți a dreptului de proprietate prev. de art. 480 c. civ. nu exclude formularea unei actiuni de evacuare împotriva persoanei care detine imobilul fără titlu, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu contesta dreptul de proprietate al pârâților. În fapt, astfel cum mai sus s-a retinut reclamanta S. S. M. locuieste în prezent fără a detine un titlu în imobilul apartament nr. 3 situat în Cluj-N., P-ța Unirii nr. 28, contractul de închiriere în baza caruia a deținut folosința asupra imobilului nemaifiind valabil, cererea pârâților de evacuare a reclamantei fiind întemeiată și urmând a fi admisa ca atare.
În ceea ce priveste cheltuielile de judecată efectuate în cauza, față de disp. art. 274 c.pr.civ., va respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată și va lua act că pârâții - reclamanti reconvenționali nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului C. V. pentru pârâții T. N. E., S. N. AGOTA, H. K. E., H. E., H. E., HITNZ P. invocata de reclamanta, ca rămasa fără obiect.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului H. GEORG GOTTLIEB, invocata din oficiu.
Respinge actiunea civila formulata de reclamanta S. S. M., cu domiciliul în Cluj N., P-ța Unirii, nr. 28, ., împotriva pârâtului H. GEORG GOTTLIEB, cu domiciliul în Lindenstrasse, nr. 3,_ Eltville am Rhein, Gemania, ca fiind formulata împotriva unei persoane fară calitate procesuală pasiva.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive si active a pârâtului-reclamant reconvențional S. A., invocata din oficiu.
Respinge excepția inadmisibilității actiunii, invocata de reclamanta, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea reclamantei S. S. M. cu domiciliul în Cluj N., P-ța Unirii, nr. 28, ., împotriva pârâților T. N. E., S. N. AGOTA, H. K. E., H. E., H. E., H. P. și S. A., toți cu domiciliul procesual ales în Cluj napoca, ., ., la cab. av. O. E., ca neîntemeiată.
Admite cererea reconvențională formulata de pârâții – reclamanti reconvenționali T. N. E., S. N. AGOTA, H. K. E., H. E., H. E., H. P. și S. A. împotriva reclamantei – pârâtă reconvenționala S. S. M.
Dispune evacuarea reclamantei – pârâtă reconvenționala S. S. M. din imobilul . in Cluj N., . nr. 28, jud. Cluj.
Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Ia act că pârâții – reclamanți reconvenționali nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25.03.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
P. A. C. I.
Red./tehn. PA/5ex./16.06.2014
| ← Reexaminare anulare cerere. Sentința nr. 2051/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7626/2014. Judecătoria... → |
|---|
