Plângere contravenţională. Hotărâre din 25-08-2014, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-08-2014 în dosarul nr. 8947/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
Hotarare Civila nr. 8596/2014
Pronuntata in sedinta publica din data de 25.08.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Grefier: A. Păteanu
Pe rol fiind solutionarea plangerii contraventionale formulata de catre petentul F. A. R. împotriva procesului verbal de contraventie . nr._ din 24.04.2014, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care
Verificându-și din oficiu competența în baza art. 131 alin. 1 C.proc.civ., instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 94 C.pr.civ.
In temeiul art. 255 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, instanta incuviinteaza proba cu inscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, in temeiul art. 392 din Noul Cod de procedura civila instanța declară închisă faza probatorie si retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată sub nr._ /29.04.2014 petenta F. A. R. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, să se dispună în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 24.04.2014. În motivarea plângerii, petentul a arătat instanței că s-a reținut în mod greșit de către agentul constatator că nu ar fi respectat culoarea roșie a semaforului.
Cererea nu este întemeiată în drept, iar cereri în probațiune nu s-au formulat.
A fost achitată taxă de timbru în cuantum de 200 lei cu chitanța nr._ din 29.04.2014 (f. 3)
Prin întâmpinarea formulată intimatul IPJ Cluj a solicitat instanței respingerea plângerii petentului cu menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
Apreciază că plângerea petiționarului este neîntemeiată din următoarele motive:
Sub aspectul legalității Intimatul arată că procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din OG2/2001.
Sub aspectul temeiniciei învederează instanței că agentul constatator a respectat disp. art. 21 al. 3 din OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea in limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările in care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Arată că se opune unei eventuale solicitări de administrare a probei cu martori cu vreuna dintre persoanele prev. de art. 315 alin. 1 din Legea nr. 137 privind C.pr.civ. care, potrivit dispozițiilor legale invocate, nu pot fi audiate ca martori.
Totodată, se opune administrării oricăror robe cu caracter extrajudiciar, întrucât acestea nu respectă principiul contradictorialității și al nemijlocirii probelor în procesul civil.
Fapta petentului a fost constatată cu propriile simțuri de agentul constatator, astfel încât actul de sancționare și constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face întotdeauna dovada până la proba contrară, sarcina probei conform art. 249 din Legea nr. 134 privind C.pr.civ. revine petentului și nu intimatului.
Ca urmare, având în vedere faptul că dispozițiile OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, autoritățile statului urmărind ca acțiunile antisociale să nu rămână nesancționate, totodată dreptul la apărare al persoanei sancționate contravențional nefiind limitat prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit solicită instanței să constate că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, in sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară iar petiționarul, prin susținerile sale, nu poate face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și pe cale de consecință procesul verbal contestat este temeinic și legal încheiat.
A depus istoricul contravențional al petentului.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Din probatoriul administrat, instanța reține:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 24.04.2014 petenta a fost sancționată contravențional pentru că la data de 24.04.2014, a condus autoturismul marca MERCEDES cu nr. de înmatriculare_ pe . Apahida, nerespectând culoarea roșie a semaforului.
Verificând legalitatea procesului-verbal atacat instanța constată că în speță au fost respectate dispozițiile art.16 alin.1 din OG 2/2001 referitoare la menționarea locului săvârșirii faptei, neregularitate care, de altfel, este sancționată cu nulitatea relativă a procesului – verbal, în măsura în care îi aduce petentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată într-un alt mod.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța arată că, deși petenta a avut posibilitatea de a propune administrarea unor mijloace de probă în favoarea sa, acesta nu și-a exercitat acest drept, nu s-a prezentat în fața instanței și nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
În raport de cele expuse, având în vedere că petentul nu a făcut dovada contrară stării de fapt consemnate în procesul verbal, instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost legal și temeinic încheiat, cele constate în procesul verbal coroborându-se cu fotografia realizată la locul faptei și cu faptul că petentul a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul F. A. R. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ și va menține procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 24.04.2014.
Calea de atac și motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă.
DISPUNE
Respinge plângerea contraventionala formulata de petentul F. A. R., cu dom. în Cluj-N., ., .. 6, jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, împotriva procesului verbal de contraventie . nr._ din 24.04.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25 august 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. CRIȘANADRIAN PĂTEANU
Red. C.M.C./C.M.C., 4 ex., 2014-09-16
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 4859/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
