Plângere contravenţională. Sentința nr. 3553/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3553/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 3099/232/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3553/2014
Ședința publică de la 04.04.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R.-M. P.
GREFIER: M. F.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta B. T. și pe intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A. – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA - CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională OG 15/2002.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Instanța, față de lipsa părților, raportat la prevederile art. 104 alineatul 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că intimata a solicitat judecarea în lipsă, conform art. 223 alin. (3) Noul Cod de procedură civilă
Verificându-și din oficiu competența în baza art. 131 alin. (1) din codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010 republicată), instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 94 pct. 4 coroborat cu art. 101 OG nr. 15/2002.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 238 alin. (1) Noul Cod de procedură civilă, estimează durata cercetării procesului la 30 de zile.
În temeiul art. 255 și art. 260 Noul Cod de procedură civilă, apreciind ca fiind legală, pertinentă și concludentă în vederea justei soluționări a prezentei cauze, instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.
Instanța în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._ în data de 09.09.2013, petenta B. T. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI
INFORMATICĂ - CESTRIN anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.08.2013.
În motivare, se arată, în esență, că potrivit contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat în data de 22.06.2013 în Cluj-N. a înstrăinat autoturismul cu nr. de înmatriuclare_, că potrivit fișei de înmatriculare auto proprietarul/deținătorul autoturismului este numitul E. N..
În drept, au fost invocate dispozițiile relevante ale OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002.
În probațiune, s-au depus înscrisuri (filele 3-6, 11-15 d.d.).
Cererea a fost legal timbrată (fila 16 d.d.).
La data de 07.11.2013, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN a depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 19-20 d.d.), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În drept, s-au invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.
În dovedire, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 21-23 d.d.).
Prin sentința civilă nr. 12/08.01.2014 pronunțată de către Judecătoria Găești în dosarul cu nr. de mai sus s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
În cauză, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 13.08.2013 a fost întocmit de către un agent din cadrul intimatei procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.08.2013, prin care i s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. (2) din OG nr. 15/2002, constând în aceea că în data de 23.07.2013, în jurul orelor 08.09, s-a constatat că autovehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a circulat pe Autostrada A1, km 70+460 m, fără a deține rovinietă valabilă.
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute de către art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv lipsa mențiunilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii sau a semnăturii agentului constatator.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, se reține că forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, instanța având obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța reține că potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Conform art. 1 alin. (1) lit. b) din OG nr. 15/2002, utilizatorii sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
În consecință, reținând că petenta nu a făcut dovada că o altă persoană figurează în calitate de proprietar în certificatul de înmatriculare al autovehiculului menționat, instanța apreciază că nu s-a răsturnat prezumția relativă de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal.
Contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din data de 22.06.2013 (fila 4 d.d.) nu face dovada în acest sens, câtă vreme nu are dată certă și nu s-a făcut dovada transcrierii autoturismului pe noul proprietar.
În aprecierea sa asupra sancțiunii contravenționale, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, conform cărora „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, ale art. 21 alin. (3) din același act normativ, potrivit cărora la aplicarea sancțiunii se va ține seama de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”.
Instanța apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea instanței că petenta va respecta pe viitor dispozițiile legale încălcate, motiv pentru care nu se justifică o reindividualizare a sancțiunii aplicate, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001.
În consecință, urmează a respinge plângerea contravențională formulată de către petentă ca neîntemeiată.
Față de prevederile art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta B. T., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., .. 1, ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.08.2013.
Menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.08.2013.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel la Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 aprilie 2014.
PREȘEDINTEGREFIER
R.-M. POPAMELINDA F.
Red. R.M.P./ dact. M.F./4 ex./14.04.2014
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 3006/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 4917/2014.... → |
|---|
