Plângere contravenţională. Sentința nr. 3778/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3778/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 11057/211/2013
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3778/2014
Ședința publică de la 09 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G.-R. F.-H.
GREFIER: R.-I. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta S.C. D. P. SOLUTIONS S.R.L. și pe intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contraventiei . nr._, încheiat la data de 22.04.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru petentă consilier juridic Bordas Slavila L. Z., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza art. 131 C.proc.civ., instanța pune în discuția părților competența instanței.
Reprezentantul petentei arată că instanța este competentă să soluționeze plângerea de față.
În conformitate cu art. 131 corob. cu art. 94 pct. 4 C.proc.civ., cu referire la art. 32 din OG nr. 2/2001, verificându-și competența, instanța reține că este competentă sub aspect material, teritorial și general pentru a soluționa cauza de față, având ca obiect plângere contravențională.
În baza art. 238 C.proc.civ., estimează durata procesului ca fiind aferentă unui singur termen de judecată, cel de astăzi.
Având cuvântul, în probațiune, reprezentantul petentei solicită instanței să dispună încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În temeiul art. 255 corob. cu art. 258 C.proc.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau chestiuni prealabile de discutat.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat sau probe de administrat, instanța declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri părților prezente, pentru formularea de concluzii orale.
Petenta – prin reprezentant, având cuvântul asupra cererii formulate, solicită instanței admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție contestat și exonerarea petentei de plata amenzii contravenționale, constatarea nulității absolute a actului contravenției, iar în subsidiar anularea procesului verbal, având în vedere faptul că art. 16 din OG 2/2001 prevede că procesul verbal va cuprinde indicarea date, orei și locului săvârșirii contravenției, iar lipsa acestora atrage nulitatea procesului verbal, care se constată și din oficiu; inspectorii ITM au constatat că unul dintre angajați a realizat ore de muncă și sâmbăta, iar constatarea a avut loc vinerea. Din ceea ce s-a consemnat nu există o evidență a orelor lucrate sâmbăta și nici precizate datele calendaristice în care angajatul a lucrat sâmbăta și nici faptul că ar fi fost obligat să lucreze; de asemenea, solicită anularea având în vedere că fapta nu a fost constatată de agentul constatator prin propriile simțuri, doar există declarația unui angajat că a desfășurat activități și sâmbăta dar nu poate să dovedească veridicitatea acestor afirmații, poate să fie o declarație subiectivă, deoarece alți doi angajați au declarat că nu au desfășurat activitate sâmbăta, fără cheltuieli de judecată.
În baza art. 394 C.proc.civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare în baza actelor și lucrărilor dosarului.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională formulată la data de 08 mai 2013 și înregistrată pe rolul prezentei instanțe, sub nr._, si precizata ulterior, petenta S.C. D. P. SOLUTIONS S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Cluj, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 22.04.2013 de către intimat, și exonerarea de plata amenzii contravenționale aplicate.
În susținerea cererii sale, petenta a învederat instanței că, in realitate, starea de fapt retinuta de agentul constatator nu corespunde realitatii, intrucat numitul B. C. R. nu a desfășurat activitate suplimentară în zile de sâmbătă, ci acesta recupera anumite ore de muncă din cursul săptămânii, fără ca angajatorul să-i fi impus acest lucru.
Totodata, petenta a invederat instantei ca actul contraventiei este nelegal, intrucat nu este indicat riguros descrisă fapta, în contextul în care, raportat la contravenția concret imputată, agentul constatator nu a constatat prin propriile simțuri săvârșirea contravenției, în cuprinsul procesului-verbal nefiind menționate zilele de sâmbătă în care angajatul în cauză ar fi prestat muncă în beneficiul societății, practic nefiind indicată data săvârșirii contravenției, cu încălcarea art. 16 alin. 1 corob. cu art. 17 din OG nr. 2/2001.
În drept, OG nr. 2/2001.
În dovedirea susținerilor formulate, petentul a înțeles să se prevaleze de proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială (f. 4-8, 15-21).
În temeiul art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, și art. 36 din O.G. nr. 2/2001, plângerea contravențională formulată este scutită de taxa judiciară de timbru.
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instantei, in esenta, respingerea plangerii contraventionale formulate si mentinerea procesului-verbal de contraventie contestat ca temeinic si legal incheiat (f. 32-34). In probatiune, s-au anexat inscrisurile care au stat la baza intocmirii procesului-verbal de contraventie contestat (f. 35-43).
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/22.04.2013, întocmit de inspectori de muncă din cadrul intimatului I. T. de Muncă Cluj, petenta S.C. D. P. SOLUTIONS S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1.500 lei, conform art. 137 corob. cu art. 160 alin. 1 lit. j) din Legea 53/2003, privind Codul Muncii, modificată, reținându-se ca, in urma controlului efectuat, prin examinarea actelor puse la dispoziție și văzând declarația pe proprie răspundere a numitului B. C. R. din data de 05.04.2013, s-a constatat că acest angajat a prestat activitate în zilele de sâmbătă, fapt neevidențiat de angajator, după cum nu sunt menționate în evidențele angajatorului numărul de ore lucrate de angajat în cursul zilelor de sâmbătă.
În cuprinsul actului contravenției s-a reținut că „Fapta comisă și constatată azi 22.04.2013, ora 11:20 la sediul ITM Cluj, .. 2”.
În drept, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Frantei, A. c. României, s.a.), materia contravențională a fost privită ca încadrându-se în noțiunea de “acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
În consecință, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în cadrul proceselor având ca obiect plângere contravențională, întrucât contravenientul se vede pus în fata unei “acuzații de natură penală”, în sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 în ansamblul său, cu referire specială la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
Instanța reține că, în conformitate cu jurisprudența Curții, înțelesul noțiunii de „prezumție de nevinovăție” presupune că nu trebuie pornit de la ideea preconcepută că persoana în cauză a săvârșit fapta ce i se impută. În plus, sarcina probei revine celui care acuză.
În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 249 C.proc.civ., cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă, în mod real, ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentei sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica, din oficiu, legalitatea procesului-verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului-verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt ce constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Instanța procedează, cu precădere, la analiza legalității procesului-verbal de contravenție contestat, observând respectarea cerințelor legale, a căror nesocotire se sancționează cu nulitatea absolută, ce poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și domiciliul contravenientului/denumirea si sediul persoanei juridice, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator nu a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai-sus arătat, astfel că, în cauză, este incident unul din cazurile de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Din examinarea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța constată că agentul a indicat ca data si dată a săvârșirii contravenției data controlului, respectiv s-a realizat mențiunea „Fapta comisă și constatată azi 22.04.2013, ora 11:20 la sediul ITM Cluj, .. 2”., unde s-a realizat controlul/verificarea actelor puse la dispozitie de catre societatea petenta, mențiune indiscutabil insuficientă prin raportare la rațiunile care fundamentează exigența legală a indicării precise a imprejurarilor concrete de săvârșire a pretinsei contravenții și ținând seama că specificul contravenției presupune nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal, fiind imperios necesar a se indica în mod precis data/momentul/perioada desfasurarii activitatii de angajat fără a beneficia de repausul săptămânal, tocmai pentru a se putea verifica dacă activitatea angajatorului intră în sfera de aplicare a ipotezei contravenției (existand posibilitatea ca prevederile Codului Muncii sa nu fie aplicabile). În aceste condiții, instanța se vede în imposibilitate de a verifica temeinicia actului contravenției din perspectiva datei de săvârșire a contravenției, element esențial, fundamental al procesului-verbal de contravenție, iar menționarea cu rigurozitate a acestuia este prevăzută sub sancțiunea nulității absolute, potrivit art. 17 raportat la art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
Fapta reținută în sarcina petentei nu este în mod suficient descrisă, așa cum prevede art. 16 din OG. 2/2001, sub aspectul împrejurărilor concrete în care se pretinde că a fost săvârșită. Aceasta concluzie se impune a fi retinuta, cu atat mai mult cu cat, in cuprinsul procesului-verbal de constatare a deficientelor, nu s-a mentionat data săvârșirii contravenției.
Instanța constată că, din maniera în care sunt descrise în cuprinsul procesului-verbal faptele reținute în sarcina petentei, nu rezultă cu data încălcării de petentă a dispozițiilor legale, din perspectiva contravenției imputate, prev. de art. 16 alin. 1 și art. 276 alin. 1 lit. e) din Legea 53/2003, privind Codul Muncii, modificată, agentul constatator mulțumindu-se să menționeze că societatea petenta nu a întocmit evidențele corespunzătoare pentru angajatul B. C. R., care ar fi desfășurat anterior activitate în zilele de sâmbătă. Sub acest aspect, era esential ca agentul constatator sa mentioneze in concret si perioada în care această activitate ar fi fost desfășurată de angajat, fără ca acesta să beneficieze din partea societății de repausul săptămânal la care angajatul era îndreptățit, iar aceasta mentiune trebuia sa se realizeze in chiar cuprinsul procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
Caracterul lacunar al modului de întocmire a procesului-verbal, prin insuficienta descriere a împrejurărilor în care a fost săvârșită pretinsa contravenție, reprezintă un element de nelegalitate ce nu poate fi complinit prin alte mijloace de probă, întrucât mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal, conform art. 16 din OG 2/2001, reprezintă cerințe de formă ad validitatem, a căror îndeplinire trebuie să decurgă din însuși cuprinsul procesului-verbal, iar nu dedusă din elemente exterioare, astfel încât descrierea completă a faptei nu ar putea fi elucidată prin intermediul unor mijloace de probă extrinseci, precum depoziții de martori, întrucât martorii au menirea fie de a confirma situația de fapt reținută în procesul-verbal, fie de a dovedi contrariul. Prin urmare, pentru a putea valorifica proba testimonială pe fondul cauzei, se impune ca situația de fapt să fie complet descrisă în chiar cuprinsul procesului-verbal, în ceea ce privește elementele sale fundamentale, neputându-se concepe mecanismul invers, și anume de identificare ori clarificare a împrejurărilor faptei pe baza informațiilor furnizate de martori.
Pentru a beneficia de putere probatorie, procesul-verbal trebuie întocmit cu respectarea tuturor exigențelor legale și care au menirea de constitui tot atâtea garanții pentru respectarea drepturilor celor sancționați contravențional, numai astfel putându-se pretinde acestora din urmă să producă dovada contrară situației de fapt reținute în cadrul procesului-verbal. Or, în speță, petenta pretinde că, în mod nelegal, a fost sancționat contravențional.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Cu toate că recursul a fost exercitat pentru lămurirea regimului juridic al cazului de nulitate prevăzut expres de art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, ce intervine în caz de nerealizare de către agentul constatator a obligației de a aduce la cunoștința contravenientului a dreptului de a formula obiecțiuni cu privire la cuprinsul procesului-verbal, instanța supremă, în considerentele deciziei, în termeni lipsiți de echivoc, a statuat că nulitatea absolută, care poate fi constatată și din oficiu, intervine doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. În toate celelalte situații, în care cazul de nulitate este, fie expres, fie implicit (rezultând din modul de reglementare, finalitatea urmărită de legiuitor), fiind nesocotite cerințele prescrise de actul normativ în discuție, „ nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act”.
În concluzie, prin raportare la Decizia amintită și având în vedere că aceasta este obligatorie în integralitatea sa, atât dispozitivul, cât și considerentele care îl fundamentează, instanța reține că, în cazul neconformării agentului constatator obligațiilor instituite în sarcina sa prin textul art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv de descriere a faptei contravenționale imputate în sarcina petentei, sancțiunea incidentă este nulitatea absolută (necondiționată de o vătămare), ce poate fi invocată și din oficiu de instanța de judecată.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petentă și va dispune anularea procesului-verbal de contravenție contestat, cu consecința exonerării petentei de plata amenzii contravenționale în cuantum de 1.500 lei.
Văzând și dispozițiile art. 453 alin. 1 C.proc.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, motiv pentru care nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta S.C. D. P. SOLUTIONS S.R.L., cu sediul în mun. Cluj-N., .. 4, jud. Cluj, CUI RO_, înregistrată la O.R.C. Cluj sub nr. J_, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, cu sediul în mun. Cluj, .. 2, jud. Cluj, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 22.04.2013 de către intimat, si, in consecinta:
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._, întocmit de intimat la data de 22.04.2013.
Exonerează petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 1.500 lei.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G.-R. F.-H. R.-I. P.
Red./Th.red./F.H.G.R./P.R.I./4 ex./28.04.2014
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 884/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1883/2014.... → |
|---|
