Plângere contravenţională. Sentința nr. 430/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 430/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 24014/211/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.-N.

SECȚIA CIVILĂ

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 430/2014

Ședința publică din data de 20.01.2014

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: I. A. B.

GREFIER: Ș. N.

Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta RUSICZKY O. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, privind procesul verbal de contravenție . nr._/23.09.2013.

La apelul nominal făcut în cauză atât la prima, cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Verificându-și din oficiu competența în baza art. 529 alin. 1 din C.pr.civ., instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 94 pct. 4 coroborat cu art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Instanța constată că, la data de 05.11.2013, prin Serviciul Registratură, petenta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, precum și un set de înscrisuri în probațiune, iar la data de 26.11.2013, intimatul a depus la dosar întâmpinare, în 2 exemplare.

Având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 C.pr.civ., instanța apreciază durata cercetării procesului la 30 de zile.

Apoi, în temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei.

În temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ. instanța, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin adresa MUNICIPIULUI C.-N., DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, a fost înaintată spre competentă soluționare și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ la data de 14.10.2013, plângerea contravențională formulată de petenta RUSICZKY O., prin care s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/23.09.2013.

În motivare, petenta a învederat, în esență, că locul de parcare de pe .-N. nu era semnalizat ca fiind loc de parcare cu abonament.

Plângerea nu a fost fundamentată în drept.

În dovedire, petenta a depus înscrisuri (filele 3 - 6).

Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.

Legal citat, intimatul M. C.-N., DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, a depus întâmpinare (filele 27 - 29), la data de 26.11.2013, prin Serviciul Registratură, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca netemeinică și nelegală și menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic întocmit.

În drept, a invocat dispozițiile art. 1 lit. c din HCL nr. 149/2009.

În dovedire, a depus înscrisuri (filele 30 – 32).

În cauză, instanța a administrat și a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 23.09.2013 a fost întocmit de agentul constatator P. M. din cadrul Direcției Poliției Locale, M. C.-N., procesul verbal de constatare a contravenție . nr._ (fila 30), prin care s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzută de art. 1 lit. c din HCL nr. 149/2009, respectiv pentru faptul că, în data de 20.09.2013, în jurul orelor 21.56, în urma controlului efectuat, s-a constatat că autoturismul cu număr de înmatriculare_, proprietatea petentei, a ocupat locul de parcare cu abonament nr. 25 de pe . din C.-N.; pentru aceste motive, petentei i s-a aplicat o amendă contravențională în valoare de 200 lei.

Procesul verbal de contravenție a fost semnat de petentă, iar la rubrica obiecții s-a consemnat „nu este marcat nicăieri că este parcare cu abonament”.

În temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție.

Analizând procesul verbal de contravenție sub aspectul legalității, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.

Astfel, reține că, situațiile în care lipsa anumitor mențiuni sau elemente din procesul verbal atrag nulitatea absolută a acestuia sunt expres și limitativ prevăzute în art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar în celelalte cazuri în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului (Decizia Înaltei Curte de Casație și Justiție nr. XXII din data de 19.03.2007).

În cauză, nu s-a invocat niciun motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție contestat de petentă.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002). Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. contra. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin plângerea formulată, petenta nu a dovedit inexactitatea situației de fapt reținută în sarcina sa și nici nu a oferit o explicație rațională pentru care agentul constatator ar fi întocmit procesul verbal de contravenție cu consemnarea unei situații care nu corespundea realității, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia. Simplele susțineri ale petentei că locul de parcare ocupat de ea nu este marcat ca loc de parcare și nici cu mențiunea abonament nu pot atrage anularea procesului verbal de contravenție atacat.

În cauză, instanța reține că petenta nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal, neaducând nicio dovadă în sprijinul contestării stării de fapt reținute în sarcina sa. Procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrarie, conform unei practici constante, poziție exprimată în acest sens și de Curtea Constituțională (Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, Decizia nr. 317 din 9 septembrie 2003, Decizia nr. 251 din 12 iunie 2003, Decizia nr. 407 din 4 noiembrie 2003, etc.).

Față de considerentele expuse și având în vedere și împrejurarea că în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal contestat, instanța reține că forța probantă a acestuia nu a fost răsturnată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

În consecință, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea dedusă judecății, cu consecința menținerii în totalitate a procesului verbal contestat.

În baza art. 453 alin. 1 Cpr.civ., instanța va lua act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată, plângerea petentei urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petenta RUSICZKY O., cu domiciliul în Baia M., ., ., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în C.-N., . - 3, jud. C..

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea și motivele de apel se vor depune la Judecătoria C.-N..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, data de 20.01.2014.

Președinte, Grefier,

Red./Dact. B.I.A. 28.01.2014/4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 430/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA