Plângere contravenţională. Sentința nr. 4810/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4810/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 27286/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR.4810/2014
Ședința publică de la 08.05,2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. M.
Grefier E. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe petenta O. D. M. și pe intimata G. DE J. MOBILA CLUJ-N., având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/03.11.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta, personal și asistată de avocat L. O., cu împuternicire avocațială la fila 40 din dosar, și martorii petentei, numiții M. I. R. și B. N., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
La întrebarea instanței, martorii petentei arată că ei nu au fost sancționați contravențional.
Instanța a procedat la audierea martorilor petentei, numiții R. I. M. și B. N., ale căror depoziții au fost consemnate în procesele verbale de la filele 44 și 45 din dosar.
Întrebat fiind de către instanță, reprezentantul petentei arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, ori probe de administrat, instanța constată încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii contravenționale și să se dispună anularea procesului verbal contravențional contestat, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru. Arată că probele administrate în cauză infirmă consemnările din procesul verbal contravențional, respectiv că nu are calitate de organizator al marșului din 03.11.2013.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține că:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 21 noiembrie 2013 sub nr. de mai sus, petenta O. D. M. în contradictoriu cu intimata G. DE J. MOBILA CLUJ-N., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună, în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/03.11.2013 și pe cale de consecință anularea sancțiunii aplicate, în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate prin Procesului Verbal de Constatare si
Sancționare a Contravențiilor . nr._/03.11.2013 întocmit de Ministerul Administrației si Internelor - Jandarmeria R., G. de J. Mobila Cluj-N. cu avertisment.
In fapt, în data de 03.11.2013 a participat la o manifestație de protest in orașul Cluj-N. împotriva proiectului minier propus la R. Montana. La manifestare au participat aproximativ 2000 de persoane si a avut eminamente un caracter pașnic si civilizat, lipsit de orice incidente sau manifestări contrare ordinii publice. Asemenea manifestări au loc in Cluj-N. precum si in alte aproximativ 150 de orașe din tara si din străinătate in fiecare duminica începând cu data de 01.09.2013, toate având același caracter pașnic.
Pe întreaga durata a manifestație, a scandat alături de ceilalți participanți, slogane împotriva proiectului minier de la R. Montana, manifestându-și astfel părerile personale despre proiectul minier.
Procesul verbal atacat a fost întocmit in lipsa mea, la sediul Unității de J., cu toate ca a fost oprita si legitimata de Plutonierul S. C., pe un trotuar, in fata băncii CEC, situata vis-a-vis de Prefectura Cluj, după terminarea manifestației, in timp ce se îndrepta spre casa.
Procesul verbal de sancționare a reținut aceea ca susnumita a participat la o manifestare publica nedeclarata pe raza municipiului Cluj-N. pe traseul zona centrala - cartierul G. - cartierul Mărăști, iar in momentul in care a ajuns in fata prefecturii jud. Cluj nu a luat masuri legale, fiind stânjenită folosirea normala a drumurilor publice si a transportului in comun intre orele 21:00-22:00, ea fiind una dintre organizatorii manifestației.
Procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției întocmit pe seama sa este esențialmente nelegal, din următoarele considerente:
A. Referitor la latura obiectiva a faptei
Fapta nu întrunește elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute la Art. 26, lit. a) si c) al Legii 60/1991
Prin procesul verbal atacat a fost sancționat pentru comiterea faptei prevăzute la Art. 26, lit. c) al Legii 60/1991. Din conținutul Art. 26, lit. c) al Legii 60/1991 rezulta in afara oricărui dubiu ca fapta ilicita este c)neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constată că au intervenit fapte de natura celor prevăzute în art. 2;
Din conținutul Art. 26, lit. c) al Legii 60/1991 se desprinde cu evidenta necesitatea întrunirii unei condiții esențiale pentru ca fapta sa poată fi considerata contravenție: persoana sancționată sa fii fost organizatorul adunării publice in discuție.
Organul constatator care a întocmit procesul verbal atacat pe calea prezentei plângeri constata ca m-am aflat printre organizatorii adunării publice din data de 3.11.2013.
Procesul verbal de contravenție nu oferă insa niciun indiciu in sensul ca a fost organizatorul manifestării si in realitate nu a întreprins niciun act de organizare a manifestării publice din data de 3.11.2013 din Cluj-N..
Consideră ca organizarea unei manifestații publice presupune o . fapte îndeplinite si asumate de o persoana înaintea manifestației propriu-zise printre care se număra stabilirea datei, orei si locului/traseului manifestației precum si realizarea si distribuirea de anunțuri in vederea informării publicului, ori manifestațiile împotriva acestui proiect sunt si au fost spontane. De asemenea, in timpul manifestării propriu-zise, actele de organizare includ coordonarea . altul a participanților la manifestare, îndemnarea lor de a urma anumite trasee, de a transmite anumite mesaje, precum si comunicarea cu forțele de ordine prezente la fata locului.
Ea nu sunt responsabila de niciuna dintre aceste fapte, detaliile manifestării fiindu-mi cunoscute de pe rețelele de socializare, iar la fata locului nedesfășurând nicio activitate de coordonare si organizare a manifestației. Anexez prezentei anunțul care a circulat pe rețelele de socializare privind data, locul, traseul si mesajul manifestației din data de 3.11.2013 din Cluj-N., anunț care nu face nicio referire la ea.
Nefiind organizatorul manifestației publice din data de 3.11.2013 din Cluj-N., nu era ținuta la luarea masurilor ce se impuneau in cazul intervenției unor fapte de natura celor prevăzute la Art. 2 al Legii 60/1991.
Nu este așadar îndeplinita condiția tipicității, care reprezintă corespondenta ce trebuie sa existe intre fapta concret comisa de către contravenient si modul abstract descris prin norma de incriminare a contravenției.
Practica instanțelor este unitara in a considera aceea ca neîncadrarea faptei contravenționale in textul de lege aplicabil reprezintă o încălcare a principiului legalității, având drept consecința nulitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției.
Înțelege sa exemplifice prin decizia civila nr. 2229/R/2009 republicata a Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ si fiscal, prin care s-a reținut aceea ca
Procesul verbal de contravenție nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, in sensul ca textul de lege aplicabil nu se încadrează in descrierea faptei contravenționale arătate prin procesul-verbal, aspect care duce la nulitatea actului prin încălcarea unor norme imperative.
Descrierea faptei nu a fost făcuta in conformitate cu dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/2001, cu indicarea tuturor împrejurărilor de natura sa contribuie Ia stabilirea gravitații acesteia, iar o prezentare generala si lipsita de conținut a faptei echivalează cu lipsa acesteia si atrage nulitatea procesului-verbal. conform art. 17 al O.G. nr. 2/2001.
In procesul verbal atacat organul constatator nu a descris decât extrem de vag fapta reținuta in sarcina contestatorului. Agentul se limitează la a preciza ca " Susnumita a participat la o manifestare publica nedeclarata pe raza Municipiului Cluj-N. pe traseul zona centrala - cartierul G. - cartierul Marasti, iar in momentul in care a ajuns in fata Prefecturii jud. Cluj nu a luat masuri legale, fiind stânjenită folosirea normala a drumurilor publice si a transportului in comun intre orele 21:00-22:00. Subsemnata a fost una dintre organizatorii manifestației.
Procesul verbal atacat fără a descrie amănunțit in ce au constat efectiv faptele mele de organizare a manifestării si neluare a masurilor legale pentru a preîntâmpina stânjenirea circulației pe drumurile publice. Nu se menționează care erau masurile legale ce se impuneau a fi luate si nici acele fapte care mă calificau drept organizator al manifestației in desfășurare. Prin urmare nu sunt descrise toate acele circumstanțe de natura a imprima faptei caracterul contravențional.
In litigiile vizând contestarea unor procese verbale de constatare si sancționare a contravenției, instanțele competente au reținut in mod constant aceea ca o descriere generica, insuficienta si lipsita de conținut a faptei echivalează cu nedescrierea faptei, lipsind astfel procesul verbal de un element de legalitate prevăzut expres la Art. 16 al O.G. 43/2001 si îndreptățind instanța sa dispună măsura anularii procesului verbal atacat.
Prin decizia civila nr. 616/R/2009, republicata, Tribunalul București, Secția a IX-a contencios administrativ si fiscal reținea
Procesul verbal este nelegal si in situația in care fapta reținuta este sumar prezentata, in termeni generici si nu se precizează ce anume elemente au determinat agentul constatator sa califice marcajele găsite pe sticlele de băuturi alcoolice menționate in procesul-verbal ca fiind necorespunzătoare, astfel ca, pe de o parte, contravenientul se afla in imposibilitatea de a face proba contrara, iar, pe de alta parte, instanța nu poate realiza un control eficient si real de legalitate si temeinicie, nefiind clar care este fapta reținuta si nici in ce măsura cel sancționat este vinovat de săvârșirea ei.
Prin decizia civila nr. 1446/R/2009, Tribunalul București, Secția a IX-a contencios administrativ si fiscal reținea
Mențiunea agentului constatator, in sensul ca autovehiculul supus controlului efectua transport rutier de marfa, fără a descrie cel puțin sumar genul mărfurilor transportate, pentru a se putea analiza in ce măsura erau aplicabile dispozițiile Legii 102/2006, atrage nelegalitatea actului pentru incompleta descriere a faptei, in raport de dispozițiile art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, pe de o parte, si naște un dubiu rezonabil in favoarea persoanei sancționate cu privire la temeinicia sancțiunii aplicate, pe de alta parte.
Prin decizia nr. 49 din 31 ianuarie 2008, publicata pe portal.just.ro, Tribunalul O., secția comerciala reținea aceea ca
Din interpretarea logico-gramaticala a prevederilor art. 16 alin (1) din O.G. nr. 2/2001 rezulta cerința ca agentul constatator sa realizeze o descriere in concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului si a tuturor circumstanțelor de natura a imprima faptei acest caracter. Cerința este imperativa, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale si verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o si a justei sancțiuni aplicate [...] Fapta nu a fost descrisa, mențiunea invocata fiind de fapt nu descrierea faptei, ci doar menționarea incompleta a dispozițiilor legale in baza cărora a fost aplicata sancțiunea, nefiind precizate ce anume masuri nu au fost îndeplinite. Realizând o descriere pur formala a contravenției, fără a evidenția elemente de fapt de natura a o individualiza, agentul constatator a procedat la întocmirea unui act care nu întrunește condițiile de legalitate prevăzute imperativ de art. 16 alin (1) din O.G. nr. 2/2001, iar o prezentare generala, lipsita de conținut a faptei echivalează cu lipsa acesteia si atrage nulitatea procesului-verbal, conform Art. 17 din același act normativ.
B. Referitor Ia elementele de legalitate formala a procesului verbal atacat
Procesul verbal atacat nu menționează niciun martor asistent, ceea ce prin raportare la prevederile art.19 alin. din OG 2/2001 atrage nulitatea absoluta a procesului-verbal.
Procesul verbal nu a fost întocmit la locul ,săvârșirii faptei, ci ulterior, la sediul autorității. Procesul verbal a fost astfel nelegal întocmit, in condițiile in care actul de constatare a fost încheiat nu la locul constatării contravenției, unde era posibil ca niciuna dintre persoanele prezente sa nu dorească sa-si decline identitatea, ci la sediul autorității, la o data ulterioara constatării, unde nu este credibil ca nu a fost găsita nicio persoana din afara sau din cadrul instituției dispusa sa confirme încheierea actului in lipsa contravenientului.
Nefiind legal întocmit, procesul verbal nu poate face dovada deplina a situației de fapt constatate, fiind lipsit de forța probanta recunoscuta de lege actelor de constatare legal întocmite.
C. Referitor Ia individualizarea sancțiunii aplicate prin procesul verbal atacat
Potrivit OG 2/2001, Art. 21, alin (3)
Sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
Nu consideră ca sancțiunea aplicata a fost individualizata potrivit prevederilor legale mai sus citate, având in vedere următoarele:
C 1. Nu se poate vorbi despre un pericol social al faptei
Fapta a fost pe deplin democratica, pașnica si civilizata, comportamentul meu rămânând in afara oricărui indemn la violenta, dezordine sau orice conduita antisociala.
Fapta mea nu a produs nicio urmare in sensul unei pagube aduse unei persoane fizice sau juridice sau unui bun public sau privat, in sensul perturbării funcționarii unei instituții ori in sensul perturbării ordinii si liniștii publice. Cu atât mai mult cu cat mă aflam pe trotuarul din fata băncii CEC, situata vis-a-vis de Prefectura Cluj.
In concluzie, sancțiunea aplicata nu întrunește cerința de a fi proporționala cu gradul de pericol social al faptei amintite.
C 2. Nu s-a ținut cont de circumstanțele personale ale contravenientului
Pe de o parte, nu a mai fost niciodată sancționat pentru o asemenea fapta. Pe de alta parte, nu m-am opus in niciun fel legitimării si sancționării si a oferit detaliile si precizările care i s-au cerut de organele de ordine.
In concluzie, organele de ordine nu au depus niciun fel de diligente in sensul individualizării legale a sancțiunilor aplicate, ci au acționat mai degrabă abuziv, înspre "pedepsirea" unei fapte pașnice si democratice.
D. Referitor la capătul de cerere privind înlocuirea sancțiunii aplicate
Daca, Onorata Instanța se va constata ca fapta exista, consideră ca in speța sunt întrunite condițiile in care Instanța poate dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertismentului.
Pentru toate aceste motive solicită respectuos sa admită prezenta plângere si, pe cale de consecința sa dispună:- in principal anularea Procesului Verbal de Constatare si Sancționare a Contravențiilor . nr._/03.11.2013 întocmit de Ministerul Administrației si Internelor – Jandarmeria R., G. de J. Mobila Cluj-N. si pe cale de consecința anularea sancțiunii aplicate;- in subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate prin Procesului Verbal de Constatare si Sancționare a Contravențiilor . nr._/03.11.2013 întocmit de Ministerul Administrației si Internelor - Jandarmeria R., G. de J. Mobila Cluj-N. cu avertisment
In drept, O.G. nr.2/2001, Legea nr.60/1991 republicata.
În probațiune, au fost depuse înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/03.11.2013, ca fiind temeinic și în mod legal întocmit.
I. Pe cale de excepție, invocă excepția nelegalei timbrări și solicită constatarea nulității cererii de chemare în judecată, ca efect al netimbrării acesteia, din următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 148, alin. 6, coroborate cu prevederile art. 197 din NCPC, „ în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".
Potrivit art. 36 din OG2/2001, „Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege."în conformitate cu prevederile art. 19 din OUG 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, „în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează." Potrivit art. 33 din ordonanță, "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege." în consecință, solicităm cu respect onoratei instanțe anularea plângerii contravenționale, pe motiv de netimbrare a acesteia.
II. Pe fondul cauzei, în situația respingerii excepției invocate, solicită respingerea plângerii contravenționale.
1. În data de 03.11.2013, agentul constatator, plt. S. C., din cadrul unității noastre, a participat la asigurarea măsurilor de ordine în Piața Unirii, deoarece existau informații că se va desfășura o adunare publică nedeclarată îndreptată împotriva proiectului de exploatare de la R. Montană. Astfel de manifestări nedeclarate s-au desfășurat în fiecare duminică de la începutul lunii septembrie și toate aceste mitinguri s-au terminat cu marșuri pe străzile din municipiul Cluj-N., blocându-se traficul pe traseele de deplasare. înjurai orei 17:00 au apărut primii participanți la manifestație în Piața Unirii din municipiul Cluj-N., iar în jurul orei 17:45 numărul acestora a ajuns la aproximativ 3500, moment în care au părăsit Piața Unirii cu intenția de a demonstra pe străzile din oraș. Cunoscând faptul că și cu ocazia desfășurării altor manifestări de acest gen s-a blocat traficul rutier în anumite zone din municipiul Cluj-N., negociatorul instituției noastre le-a transmis celor din primele rânduri ale coloanei că dacă se vor deplasa în marș să nu blocheze traficul rutier. Persoanele atenționate nu au ținut cont indicațiile negociatorului și au pornit în marș din Piața Unirii pe itinerariul . Ș. cel M., P-ța C., .. A. V. Voevod, ., iar în cele din urmă la ora 20:30 au ajuns la intersecția străzilor . cu . fața instituției Prefecturii Cluj, unde au staționa aproximativ două ore timp în care au scandat diferite lozinci privind proiectul R. Montană. Pe tot traseul de deplasare coloana era coordonată de mai multe persoane care se aflau atât în primele rânduri cât și printre ceilalți manifestanți și dădeau tonul la diferite lozinci de genul: „uniți salvăm R. Montană, nu cedăm nu capitulăm". Printre aceste persoane se afla și petenta, trecând de la un grup la altul, indica participanților ce fel de lozinci să scandeze. În fața clădirii prefecturii Cluj susnumita se deplasa printre manifestanți care ocupau toată partea carosabilă scandând prin portavoce „Uniți salvăm R. Montană, indignați nu intimidați ", fără să țină cont nici un moment că a organizat și coordonat o manifestare publică ilegală deoarece nu a fost declarată sau înregistrată.
Adunarea a început în Piața Unirii și s-a terminat în jurul orei 22:15 pe . intersecție cu . fața Prefecturii din municipiul Cluj-N..
Pe tot traseul de deplasare a fost stânjenită circulația mijloacelor de transport în comun și a altor autovehicule, astfel încât multe persoane se deplasau pe jos deoarece mijloacele de transport staționau, iar coloana formată de acestea se întindea pe câteva sute de metri.
Convingerea agentului constatator asupra faptului că numita petenta a fost unul dintre organizatorii protestului, s-a format în urma constatărilor proprii având în vedere comportamentul petentei cu ocazia manifestației în cauză, precum și a altor manifestări anterioare.
Astfel, și cu ocazia altor manifestări de protest împotriva proiectului de la R. Montană, petenta se afla printre coordonatorii grupurilor de protest.
Având în vedere cele expuse, petenta a fost sancționată prin procesul-verbal . nr._/03.11.2013, conform Legii nr. 60/1991 art. 26alin.(l) lit. c) cu amendă în valoare de 1000 lei, pentru participare la adunare publică nedeclarate și interzisă și neluarea de măsuri pentru întreruperea adunării publice când se constată că s-a stânjenit folosirea normală a drumurilor publice și a transportului în comun.
2. Cu privire la cele precizate în cererea petentei, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natura a încalcă prezumția de nevinovăție. După cum a constatat si Curtea EDO (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141-A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României/ no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemelejuridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, daca sunt îndeplinite doua condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la apărare. În cauza N. G. împotriva României (cererea nr._/05), Curtea a reținut faptul că „reclamanta avea posibilitatea în cadrul procedurii interne să prezinte probe pentru a răsturna prezumția relativă de care „beneficia" procesul-verbal contestat, potrivit legislației naționale ". Curtea a reținut că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. în particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării.
Conform jurisprudenței CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de convenție.
Forța probantă a rapoartelor agenților constatatori sau a proceselor verbale este" lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În prezenta cauza, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 1000 iei) cât si asigurarea posibilității petentei de a-si dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții, așa încât, verificând legalitatea procesului-verbal, procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG2/2001, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia care să poată fi invocat din oficiu. În privința motivelor de nulitate invocate de către petentă, instanța poate aprecia că acestea nu sunt de natură să conducă la anularea procesului-verbal, petenta nefăcând dovada cauzării vreunei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal.
Prin decizia XXII din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007, pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, înalta Curte de Casație și Justiție, a statuat că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001.
Astfel, fapta contravențională există, atât în ceea ce privește contravenția prevăzută în art. 26 lit. a) din Legea 60/1991, cât și în ceea ce privește contravenția prevăzută în același articol, lit. c), fiind întrunite, în cazul ambelor contravenții, condițiile esențiale menționate de petentă, iar agentul constatator a menționat în procesul-verbal contestat suficiente elemente relative la descrierea faptei contravenționale pentru care a fost sancționată.
b. Calitatea de organizator a adunării publice nedeclarate și neînregistrate, rezultă din întreaga activitate a petentei desfășurată la data adunării și anterior acesteia.
Astfel, petenta a fost observată de către agentul constatator cum indica participanților ce fel de lozinci să scandeze, comportamentul acesteia fiind cel al unui lider de grup. Din prevederile art. 26 lit. c), rezultă că legiuitorul a dorit să incrimineze ca și comportament contravențional, nu doar organizarea unei adunări publice nedeclarate ci și desfășurarea acesteia. După cum rezultă din raportul agentului constatator, petenta a fost unul dintre principalii participanți coordonatori, aflată în fața grupului de manifestanți, având inclusiv inițiativa lozincilor scandate de către aceștia, plimbându-se printre aceștia pentru a-i coordona, îndemnându-i și impulsionându-i pe aceștia. Chiar dacă alături de petentă se mai aflau și alte persoane care puteau oarecum să dirijeze manifestanții, rugăm onorata instanță, după întreg probatorul administrat în această cauză, să constate faptul că acest aspect nu este de natură să înlăture realitatea faptică potrivit căreia petenta s-a evidențiat ca fiind unul dintre coordonatorii mișcării de protest, unul din lideri, care a stabilit modul de desfășurare din acea zi a manifestațiilor. Astfel, dacă în conformitate cu susținerile petentei, ar fi fost un simplu participant, nu se poate explica cum domnia sa s-a aflat pe toată perioada evenimentelor în fața grupului de protestatari, îndrumându-i cu privire la lozincile scandate în acea zi.
c. agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională pentru fapta contravențională constatată personal, petenta fiind identificată la fața locului, Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanțelor de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autorități de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).Prin urmare, revine persoanei sancționată contravențional sarcina de a face dovada contrară celei reținute în procesul verbal, care reprezintă în sine o probă în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petenta, revenindu-i acesteia sarcina de a răsturna acest mijloc de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal.
d. În opinia sa, organizarea și coordonarea unei adunări nedeclarate, urmată de neluarea măsurilor corespunzătoare în vederea întreruperii acesteia, când a intervenit stânjenirea și folosirea normala a drumurilor publice, a transportului în comun conform Legii 60/1991, indiferent de conotația pe care petenta încearcă să o dea activității contravenționale desfășurate, constituie motive temeinice și suficiente, în conformitate cu art.21 din OG2/2001, atât în ceea ce privește sancționarea sa cât și asupra amenzii aplicate.
Faptele petentei au fost de natură să încalce drepturile altor sute și mii de persoane neinteresate de așa-zisele probleme pentru care petenta a înțeles să blocheze un drum național, una dintre cele mai importante artere de circulație ale mun. Cluj-N., făcând astfel imposibil nu doar transportul în comun, ci o eventuală intervenție a pompierilor sau a ambulanței la un eveniment în care s-ar fi pus în pericol până și viața altor persoane.
e. În ceea ce privește dispozițiile constituționale și CEDO cu privire la dreptul la întruniri, libertatea de întrunire și de asociere, exprimare, cu respect învederăm onoratei instanțe următoarele: art. 30 al. l din Constituția României, asigură libertatea de exprimare a gândurilor și opiniilor, însă, același articol al Constituției României, în al.6 prevede că libertatea de exprimare, nu poate prejudicia demnitatea și onoarea persoanei;- prevederile constituționale ale art. 53 permit, în condiții expres menționate, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți pentru apărarea ordinii, sănătății ori a moralei publice sau a drepturilor și libertăților cetățenilor. Normele constituționale invocate fundamentează ideea potrivit căreia într-un stat de drept și democratic libertatea de exprimare este garantată și se bucură de inviolabilitate, însă nu poate fi exercitată în mod absolut, limita fiind trasată de apărarea unor valori, drepturi și interese generale, ce definesc societatea și statul de drept. Pentru asemenea cazuri, când integritatea acestor valori este amenințată, statul este dator ca, prin forța sa coercitivă caracteristică, materializată sub diverse forme și pusă în aplicare prin diferite mijloace, să intervină pentru a reda societății condițiile normale de desfășurare a existenței. Jandarmeria Româna reprezintă instituția specializată a statului care are rol atât de prevenire a producerii unor astfel de dezechilibre în contextul unor întruniri publice, cât și de intervenție activă în cazul în care au loc variate evenimente ce afectează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, ordinea și liniștea publică, proprietatea publică sau privată (Decizia Curții Constituționale nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) si 9 si ale art. 27 alin. (2) lit. b) si alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Romane, precum si ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire sociala, a ordinii si liniștii publice);
- Convenția Europeană din 04.11.1950, a drepturilor omului și libertăților fundamentale, invocată de petentă, consfințește libertatea de exprimare, in art. 10, însă, în același articol, în al.2, este prevăzut că libertatea de exprimare poate fi supusă unor restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru protecția reputației sau a drepturilor altora;
Așa cum a observat și Curtea Constituțională, în decizia 1.093 din 21 septembrie 2010, și jurisprudența mai recenta a Curții Europene a Drepturilor Omului este în același sens învederat de către noi. De exemplu, prin Hotărârea din 7 octombrie 2008, pronunțată în cauza E. M. contra Ungariei, Curtea de la Strasbourg a stabilit că paragraful 2 al art. 11 din Convenție îndreptățește statele să impună restricții legale ale exercițiului libertății de întrunire. Totodată, aceste restricții ale libertății adunărilor pașnice desfășurate în locuri publice sunt menite a asigura protecția drepturilor celorlalți, în special în ceea ce privește prevenirea dezordinii și menținerea unei ordini în trafic.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 18 decembrie 2007, pronunțată în cauza Nurettin Aldemir și alții contra Turciei, faptul că, de principiu, cerința obținerii unei notificări prealabile nu afectează esența dreptului la întruniri și că nici impunerea obținerii unei autorizații prealabile - din rațiuni de ordine publică și securitate națională-pentru organizarea și desfășurarea unei adunări publice nu este contrară spiritului art. 11. în opinia instanței de contencios al drepturilor omului, pe de-o parte, orice demonstrație în spațiul public poate cauza o anumită afectare a normalității cotidiene, iar, pe de altă parte, este important ca autoritățile să ia măsurile necesare, de exemplu, asigurarea unui echipaj de prim ajutor la locul desfășurării demonstrației, de orice natură ar fi aceasta. De aceea, este esențial ca organizatorii și participanții la orice adunări publice - ca actori ai procesului democratic - să se conformeze regulilor democrației, prin respectarea normelor juridice ce reglementează acest domeniu (Hotărârea din 29 noiembrie 2007 pronunțată în Cauza Balăik și alții contra Turciei).
În cauzele Platform "Arzte fur das Leben" contra Austriei, 1985, și Rassemblement jurassien contra Elveției, 1979, instanța europeană a reținut că art. 11 din Convenție presupune că fiecare stat este în măsură să adopte măsuri rezonabile și adecvate pentru a asigura desfășurarea pașnică a manifestațiilor licite ale cetățenilor săi și că pentru întrunirile ce au loc pe căile publice nu este exagerată impunerea obligației de a se obține o autorizație prealabilă, întrucât autoritățile au posibilitatea, în aceste condiții, să vegheze asupra respectării ordinii publice și să ia măsurile necesare pentru ca libertatea manifestațiilor să fie pe deplin asigurată.
f). cu privire la alte motive de nulitate, cu respect învederăm onoratei instanțe următoarele:
În ceea ce privește prevederile art. 19 din OG 2/2001, lipsa menționării unui martor în cuprinsul procesului verbal, care să ateste întocmirea acestuia, nu este un motiv de nulitate expresă prevăzută în art. 17 din ordonanță, semnificația de bază a prezenței acestuia fiind de atestare a redactării regulate a procesului-verbal, iar nu a stării de fapt, iar anularea procesului-verbal de contravenție din acest motiv, de sine stătător, fără a ne raporta la contextul în care au fost săvârșite faptele, trebuie respinsă, încheierea procesului-verbal în lipsa petentei fiind bine întemeiată și motivată de faptul că sancțiunea împotriva domniei sale a fost aplicată doar după ce agentul constatator și întărit convingerea celor observate personal, la fața locului, prin vizionare; înregistrărilor video efectuate. Pe de altă parte, extragerea petentei dintre manifestanți și conducere acesteia într-un loc situat în afara evenimentelor, ar fi dus la un conflict între ceilalți manifestanți și forțele de ordine. În opinia noastră, procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor acestui articol.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri să nu poată fi invocată.
III. Raportat la solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul, solicită respingerea acesteia, având în vedere cele menționate anterior, la lit. d), întrucât considerăm că un simplu avertisment este insuficient și ineficient, la raportat la fapta săvârșită și urmările aceste fapta sancționată prezentând un pericol social concret, prin vătămările ce au fost produse urmare a faptelor contravenționale, asupra valorilor sociale ocrotite de către legiuitor.
De asemenea, solicită obligarea acesteia la plata tuturor eventualelor cheltuieli pe care vom fi nevoiți să le facem cu ocazia soluționării prezentei cauze.
In drept, întemeiază cererea pe dispozițiile art. 202, Cod Procedură Civilă, Legea 60 din 1991 privind desfășurarea și organizarea adunărilor publice, republicată, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care arată că:
l. Nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale contravenției pentru care am fost sancționată. Latura obiectiva a contravenției din cuprinsul art. 26 lit. c din legea nr. 60/1991 presupune ca organizatorul sa nu ia masurile necesare pentru a întrerupe adunarea publica in situația in care sunt incidente faptele prevăzute de art.2.
A participat la manifestația din data de 03.11.2013, dar fără sa aibă calitatea de organizator, reprezentant sau sef al manifestanților. In situația in care nu s-a numărat printre organizatori, nu se poate argumenta sub nicio forma faptul ca ar fi avut obligația de a lua masuri in scopul întreruperii adunării publice.
Intimata precizează ca agentul constatator a observat ca scanda lozinci împotriva proiectului minier si ca s-ar fi plimbat printre manifestanți scandând " Uniți salvam R. Montana" si "Indignați nu intimidați". Un alt motiv pentru care se crede ca se numără printre organizatorii adunărilor este ca ea ar fi agitat manifestanții si cu alte ocazii.
Faptul ca a scandat lozinci împotriva proiectului minier dorit atât de mult de autoritățile romane nu poate fi un indiciu ca ar fi un organizator al manifestației. In măsura in care am accepta acest argument, ar trebui sa reținem ca toți oamenii prezenți la manifestație sunt organizatori pentru ca au făcut exact același lucru ca mine. Si daca s-ar fi plimbat printre oameni in timpul manifestației nu poate fi un motiv pentru a crede ca ar fi trebuit sa se aplice dispozițiile art. 26 lit. c din legea 60/1991.
Agentul constatator a mai avut in vedere " comportamentul petentei cu ocazia manifestației in cauza, precum si a altor manifestări anterioare". Pentru a putea fi credibila o asemenea susținere ar fi trebuit sa se precizeze ce anume a presupus comportamentul meu la manifestații anterioare pentru a sta la baza aplicării unei sancțiuni contravenționale drastice. Oare, daca as fi avut un comportament atât de grav pe cat sugerează intimata la manifestații anterioare, cum se explica faptul ca nu am fost sancționată? Este greu de crezut ca am beneficiat de clementa, pentru ca agentul constatator ar fi avut obligația in asemenea situații sa aplice sancțiunile legale. Daca reținem ca nu a făcut-o, înseamnă ca nu si-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 19 din legea nr. 550/2004 si ca își invoca propria culpa. Oricum, este greu de crezut ca același jandarm i-a analizat comportamentul de-a lungul unei perioade nedeterminate pentru a stabili ca sunt un organizator si ca pot fi sancționată pentru contravenția prevăzuta de art. 26 lit. c din legea nr. 60/1991.
Intimata a invocat jurisprudența CCR si CEDO pentru a arata ca libertatea de exprimare nu este un drept absolut si ca exercitarea acestuia poate fi restrânsă in anumite condiții. Subsemnata nu am pus la îndoiala jurisprudența amintita si nici nu am dat o interpretare eronata a art. 30 din Constituția României sau a art. 11 CEDO. Scopul acestei sinteze a jurisprudenței CEDO in materia aplicării art. 11 din Convenție este de a întări convingerea tuturor ca subsemnata nu m-as fi conformat " (...) regulilor democrației, prin respectarea normelor juridice ce reglementează acest domeniu " si ca as fi fost sancționată cu respectarea legii.
2. Intimata nu combate sub nicio forma argumentele ei cu privire la faptul ca acuzația trebuie sa fie una clara, fără un caracter generic. Jurisprudența romana este unitara cu privire la aceasta chestiune si consideră ca hotărârile instanțelor naționale invocate de subsemnata prezintă relevanta.
3. Intimata apreciază ca nu s-a putut încheia procesul-verbal in prezenta subsemnatei pentru ca "agentul constatator si-a întărit convingerea celor observate personal" si " extragerea petentei dintre manifestanți si conducerea acesteia . in afara evenimentelor, ar fi dus la un conflict intre ceilalți manifestanți si forțele de ordine".
Primul argument este lipsit de substanța, mai ales in condițiile in care intimata precizează in cuprinsul întâmpinării faptul ca a avut in vedere inclusiv comportamentul meu la manifestări anterioare, situație in care putem crede ca nu avea nevoie de foarte mult timp pentru a decide ca sunt un organizator, mai ales in condițiile in care, din cele susținute la pagina 3 din întâmpinare, putem deduce ca subsemnata aveam un comportament demn de un "lider de grup".
Al doilea argument este o speculație de rea-credința. Întreaga opinie publica din Cluj-N. a fost informata despre caracterul pașnic pe care l-au avut toate protestele derulate in perioada septembrie-decembrie 2013 la Cluj-N.. Putem vorbi, in acest caz, de existenta unei adevărate prezumții a notorietății caracterului pașnic al protestelor. Este vorba de o prezumție judiciara reglementata de art. 329 NCPC, proba ce poate fi administrata întrucât ar fi permisa de lege proba cu martori in acest caz. Precizează ca agentul constatator nu putea sa creadă in mod rezonabil ca exista un risc de conflict după peste 10 manifestații pașnice împotriva proiectului minier de la R. Montana, manifestații la care participau inclusiv familii cu copii in cărucior.
Consideră ca argumentele invocate de intimata pentru încheierea procesului-verbal in absenta mea nu pot fi luate in considerare, acestea nefiind nici măcar menționate in procesul-verbal prin care am fost sancționată. In aceste condiții, consider ca era obligatorie prezenta unui martor, procesul-verbal fiind anulabil pentru acest motiv, fiind vorba de o nulitate virtuala desprinsa din textul art. 19 OG nr.2/2001.
4.Își menține poziția din plângerea contravenționala cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate si, in subsidiar, apreciez ca se poate dispune înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Scandarea unor mesaje împotriva exploatării miniere de la Rosia Montana - chiar si vehementa - nu poate sugera calitatea de organizator. Acuzația ca m-as fi aflat in preajma unor grupuri de agitatori este una absurda, amintind de perioada de început a democrației romanești. La fel de absurda este si cea potrivit căreia aveam calitatea de organizator pentru ca am mai participat si la alte proteste in toamna anului 2013 împotriva proiectului minier de la Rosia Montana.
Raportul întocmit la peste o luna de la sancționarea sa nu prezintă nicio relevanta si este lipsit de valoare probatorie.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul Verbal de Constatare si Sancționare a Contravențiilor . nr._/03.11.2013 întocmit de Ministerul Administrației si Internelor - Jandarmeria R., G. de J. Mobila Cluj-N., petenta a fost sancționată cu amendă în valoare de 1000 lei, conform Legii nr. 60/1991 art. 26alin.(l) lit. c) pentru participare la adunare publică nedeclarate și interzisă și neluarea de măsuri pentru întreruperea adunării publice când se constată că s-a stânjenit folosirea normală a drumurilor publice și a transportului în comun.
Procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art.17 din OG nr.2/2001.
Potrivit art.1169 C.civ., petentul poate dovedi o stare de fapt contrară celei retinute in procesul verbal, ceea ce a și reusit, răsturnând prezumția de legalitate și temeinicie de care acesta se bucură.
In cauza s-a administrat proba testimoniala cu martorii solicitați de petentă care au conturat o cu totul altă stare de fapt decât cea consemnată în scris de intimată ce poate conduce doar la concluzia netemeiniciei actului în discuție.
După cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat in cauza A. vs. România, procedura reglementată de către OG2/2001, in special raportat la caracterul general, sancționator și preventiv al amenzilor contravenționale, este asimilată unei proceduri penale din perspectiva art. 6 al Convenției.
Consecința acestui fapt este recunoașterea in persoana petentului a garanțiilor procesuale specifice procedurii penale, in ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și egalitatea de arme in cursul procesului.
Cu toate că OG2/2001 instituie prezumția de temeinicie și legalitate a procesului verbal de constatare a contravențiilor, aceste reglementari sunt inaplicabile, din perspectiva art. 6 al CEDO. Aplicarea unor atare prevederi ale dreptului intern ar putea crea o situație profund injustă in care petentul ar fi pus in situația de a-și dovedi nevinovăția, in totala desconsiderare atât a principiilor generale ale dreptului intern cât și ale Convenției la care fac e referire.
Prezumția de nevinovăție garantată de art. 6 al CEDO face ca, in plan probator, sarcina dovedirii faptului ca petentul a săvârșit fapta reținută pe seama sa să revină intimatului.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, confirmată și in cauza A. contra României, materia contravențiilor aparține dreptului penal. O consecință a acestui fapt este și aceea că dreptul la respectarea unui proces echitabil include și in aceasta materie prezumția de nevinovăție a cârei respectare se impune in toate cazurile.
Imperativul respectării prezumției de nevinovăție presupune ca in caz de îndoiala asupra situației de fapt, de aceasta să profite persoana sancționată.
In cauza de față, este elocvent faptul că din probele depuse la dosar nu se poate stabili cu exactitate dacă petentul a comis faptele ce i se impută.
Răspunderea contravenționala nu se poate angaja decât in sarcina unei persoane care a săvârșit o faptă prevăzută de legea contravenționala. Cu toate că in materie contravenționala, nu a fost prevăzut expres un principiu al caracterului personal al răspunderii, precum in materie penala, totuși acest principiu poate fi dedus cu ușurință atât din faptul că potrivit jurisprudenței CEDO, contravențiile aparțin sferei dreptului penal, cât și din scopul aplicării unei sancțiuni contravenționale.
Atâta vreme cât sancțiunile contravenționale au un rol punitiv și preventiv și in nici un caz reparator, ar fi lipsită de orice utilitate și rațiune impunerea unei sancțiuni altei persoane decât cea responsabilă de comiterea acțiunii sau inacțiunii ilicite.
In conformitate cu prevederile legale inserate in art. 6 din Conv. EDO, procesul verbal de constatare nu poate avea decât valoarea unei acuzații, acesta neputând face dovada celor consemnate.
Ca atare, plângerea dedusă judecății va fi admisă, în baza art. 34 din OG nr.2/2001, sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 1000 Ron aplicată de către intimată contestatorului prin procesul-verbal de contravenție . nr._/03.11.2013 va fi anulată.
Avand in vedere dispozitiile art.453 C.pr.civ. si principiul disponibilitatii ce guvernează procesul civil, instanta va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta O. D. M. cu domiciliul in Or. V., ., ., Județul B., în contradictoriu cu intimata intimata G. DE J. MOBILA CLUJ-N. având CUI_, cu sediul in ., Cluj-N. și în consecință:
Anulează procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._/03.11.2013.
Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale de 1000 lei aplicate de intimată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.05.2014.
JUDECATOR GREFIER
S. M. E. M.
Red Dact SM/ 4 ex/ 08.10.2014
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2033/2014. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
