Plângere contravenţională. Sentința nr. 5741/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5741/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 3054/265/2013
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.5741/2014
Ședința publică din 3 iunie 2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: C. R.
GREFIER: A. R.
Pe rol se afla pronunțarea asupra plângerii contravenționale înaintată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
INSTANȚA
Deliberand constata:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 3.10.2009, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, în principal anularea ca nelegal și netemeinic a procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 4.09.2013; în subsidiar, să se constate că a intervenit prescripția executării sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal contestat.
În motivarea cererii s-a arătat că nu i s-a comunicat decizia de suspendare a copiei conforme, așa cum se reține în procesul verbal atacat.
Este real că i s-a comunicat o adresă, prin care a fost înștiințată că a săvârșit o contravenție care atrage și suspendarea copiei conforme a licenței pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ conform art. 20 alin. 1 din HG nr. 69/2012, însă această adresă nu a fost însoțită de decizia de suspendare. Din interpretarea art. 3 pct. 3.2 coroborat cu art. 55 alin. 1, dar și din economia întregului act normativ, rezultă că măsura suspendării se dispune printr-un act administrativ, respectiv printr-o decizie motivată. În consecință, decizia de suspendare trebuie să cuprindă cel puțin datele de identificare ale autorității publice și pe cele ale persoanei căreia îi este adresat actul, motivarea în fapt și în drept a acestuia, sancțiunea dispusă (în situația suspendării copiei conform a licenței fiind o măsură temporară este necesar să se prevadă perioada pentru care s-a dispus sancțiunea), calea de atac, termenul în care poate fi contestată, organul administrativ sau instanța de judecată la care poate fi contestată măsura.
Ori, dacă suspendarea copiei conforme a licenței reprezintă o sancțiune contravențională complementară, atunci ar fi fost necesar ca măsura să fie dispusă prin procesul verbal de contravenție, mențiune care nu există în respectivul proces verbal. Din principiu, din interpretarea dispozițiilor HG nr. 69/2012 rezultă că măsurile de suspendare, retragere anulare etc, a licențelor, copiilor conforme etc, se dispun prin decizii motivate, care pot fi atacate potrivit Legii nr. 554/2004, iar nu prin procesele verbale de contravenție, deși în mod evident reprezintă sancțiuni contravenționale complementare.
Solicită a se constata că petentei nu i s-a comunicat decizia de suspendare a copiei conforme a licenței, ci doar adresa prin care a fost „invitată” să depună copia conformă la sediul ISCTR. De altfel, nici nu trebuia să-i fie solicitată predarea copiei conforme, ci doar să-i fie comunicată decizia de suspendare pentru a se putea ulterior reține nerespectarea dispoziției legale care îi impune predarea copiei conforme.
Prin adresa comunicată este informată că săvârșirea faptei reținute în procesul verbal de contravenție atrage și suspendarea copiei conforme a licenței pentru autovehiculul respectiv, potrivit reglementărilor legale, însă nu se dispune suspendarea.
În consecință, nefiindu-i comunicată efectiv măsura suspendării, nu este culpabilă pentru nedepunerea copiei conforme a licenței în termen de 5 zile de la comunicarea unei măsuri care nu a fost dispusă, fapt care atrage nulitatea procesului-verbal pentru netemeinicie.
Nu există nici un caz în dreptul public românesc în care o sancțiune administrativă să fie aplicată ope legis, fără a fi emis un act administrativ individual în acest sens. Prin urmare, informarea cu privire la sancțiunea prevăzută de lege nu echivalează cu aplicarea sancțiunii.
De altfel, chiar intimata arată în procesul verbal contestat că nu a depus „copia conformă în vederea suspendării”. În sprijinul susținerilor sale, potrivit căreia suspendarea nu a fost dispusă, invocă chiar practica intimatei. Astfel, odată cu procesul verbal contestat, care face obiectul prezentului dosar, i se comunică o altă adresă, prin care este invitată să depună „licența de transport în vederea suspendării” (nu este vorba de același act, copia licenței referindu-se la un singur autovehicul, în timp ce suspendarea licenței are ca efect suspendarea întregii activități de transport pentru toate autovehiculele deținute de petentă).
Este evident că solicitarea depunerii acestor acte în vederea suspendării atrage concluzia logică potrivit căreia sancțiunea urmează a fi dispusă în viitor.
Sancțiunea suspendării este nelegală deoarece s-a dispus în lipsa normelor legale care reglementează modul de aplicare a acestor sancțiuni.
Conform art. 55 alin. 2 din HG nr. 69/2012 „Procedurile privind aplicarea sancțiunilor de retragere și suspendare, după caz, a documentelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii”.
Din cunoștințele petentei, acest ordin încă nu a fost publicat în monitorul oficial.
Procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută pentru încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 19 alin. 3 din OG 2/2001, care prevăd: „Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor”.
Așa cum s-a arătat în jurisprudență, mențiunea din procesele verbale de contravenție potrivit căreia „persoanele aflate de față au refuzat calitatea de martor” și „de față au fost numai agenți constatatori” au devenit deja un stereotip, fiind puțin credibilă afirmația că, la o oră rezonabilă și într-un loc public au existat persoane care să poată fi martori la încheierea procesului verbal. Recurgerea la acest tertip de către agenții constatatori pentru a se sustrage de la îndeplinirea unei obligații legale care garantează echitatea procedurii contravenționale a luat o asemenea amploare încât aduce atingere intereselor generale, publice, nu mai reprezintă o simplă vătămare a intereselor particulare, care să atragă nulitatea relativă a actului astfel încheiat.
Procesul verbal nu este semnat pe fiecare pagină de agentul constatator.
Solicită a se constata că prima pagină nu este semnată de agentul constatator.
Conform art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 „Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient”.
Conform art. 17 alin. 1 din OG 2/2001 „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal”.
Lipsa semnăturii agentului constatator de pe prima pagină, atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție în baza disp. art. 19 coroborate cu disp,. art. 17 din OG 2/2001.
Referitor la petitul subsidiar privind constatarea prescripției sancțiunii contravenționale.
Procesul verbal de contravenție a fost comunicat prin afișare, fără a se recurge în prealabil la celelalte modalități de comunicare: directă sub semnătură sau prin poștă cu aviz de primire.
Conform Deciziei ICCJ nr. 10/2013 dată în recurs în interesul legii comunicarea prin afișare este subsidiară celorlalte moduri de comunicare a procesului verbal de contravenție.
În consecință, în speță comunicarea fiind viciată, doar la data la care petenta a formulat plângerea poate fi avută în vedere ca fiind data comunicării procesului verbal de contravenție, fiind depășit termenul de op lună prev. de art. 14 din OG 2/201.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 59 din HG nr. 69/2012, art. 31 din OG 2/2001 și dispozițiile legale indicate în cuprinsul motivării în fapt,.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii petentei ca neîntemeiată și nelegală; menținerea în totalitate a procesului verbal de contravenție, cu obligarea petentei de a achita amenda contravențională.În temeiul art. 411 alin. 1 teza finală C.pr.civ. solicită soluționarea cauzei și în lipsă.Pe cale de excepție invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Năsăud, având în vedere următoarele argumente:
Locul săvârșirii faptei este relevant în determinarea instanței de judecată căreia îi revine competența de soluționare a cauzei, în materia dreptului contravențional aceasta fiind o competentă exclusivă iar în cauza dedusă judecății instanța competentă să soluționeze plângerea este Judecătoria Cluj-N..
Învederează instanței, că în temeiul prevederilor art. 32 (2) din OG 2/2001 plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Având în vedere aceste considerente înțelege să invoce excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Năsăud considerând că soluționarea litigiului dedus judecății este de competența Judecătoriei Cluj-N. având în vedere ă fapta contravențională a fost săvârșită la sediul Inspectoratului Teritorial 4 al ISCTR, respectiv pe raza loc. Cluj-N..
În materia dreptului contravențional competența instanței este una exclusivă și nu este lăsată la aprecierea părților, art. 32 alin. 2 din OG 2/2001 stabilind în mod clar și neîndoios faptul că plângerea contravențională se judecă de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Față de cele ce preced solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată și trimiterea dosarului spre competentă soluționare Judecătoriei Cluj-N..
În fapt, învederează instanței că acțiunea nu poate fi admisă având în vedere următoarele considerente:Față de motivele de nelegalitate invocate arată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:În ce privește legalitatea procesului verbal arată că acesta este legal întocmit cu respectarea tuturor condițiilor imperative prevăzute de OG 2/2001.
Procesul verbal a fost semnat și stampilat pe fiecare pagină conform OG 2/2001. Învederează instanței faptul că formularul de proces verbal utilizat de ISCTR este format A3 și în consecință, deși are două coloane are o singură pagină, pagina pe care se regăsește semnătura și ștampila agentului constatator.
Procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 19 alin. 3 menționând la pct. 10 din acesta motivul lipsei obiecțiunilor reprezentantului legal al contravenientului.
Învederează instanței că în practica constantă a Curții Constituționale s-a statuat faptul că art. 19 alin. 1 și 3 nu încalcă dreptul la apărare statuat de art. 24 (1) din Constituție contravenientul beneficiind de toate beneficiile dreptului la apărare prin promovarea plângerii contravenționale, iar în cursul procesului își poate angaja avocat și poate face orice apărare pe care o consideră necesară.
Pentru toate cele ce preced, solicită să se respingă motivele de nelegalitate invocate de petentă ca nefondate și să se constate că procesul verbal a fost legal întocmit.Referitor la excepția prescripției sancțiunii invocate de petentă, solicită respingerea acesteia ca nefondată.
Agentul constatator a respectat întocmai procedura prevăzută de art. 27 din OG 2/2001 și de Decizia ÎCCJ nr. 10/2013. Altfel, în data de 5.09.2013 a transmis prin poștă procesul verbal . nr._ dar plicul s-a întors la sediul intimatei cu mențiunea „RETUR, motiv: nu a fost găsit nimeni la firmă”. În urma epuizării aceste prime proceduri de comunicare, agentul constatator a procedat la afișarea procesului verbal în data de 30.09.3013, fiind îndeplinită în acest sens procedura comunicării actului sancționator în temeiul prevăzut de lege.
Pentru cele ce preced solicită să se constate că în speță, au fost respectate dispozițiile art. 27 și ale Deciziei ÎCCJ nr. 10/2013 și ca atare să se respingă excepția prescripției sancțiunii ca nefondată.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal arată că în conformitate cu dispozițiile art. 3 pct. 32 din HG nr. 69/2012 constituie contravenție „nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a depune licența de transport/licența comunitară și/sau copiile conforme ale acesteia la sediul inspectoratului teritorial al I.S.C.T.R. în raza căruia s-a efectuat controlul, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la comunicarea măsurii suspendării acestor documente”.
În fapt, agentul constatator a reținut în cadrul procesului verbal că „În data de 2.09.2013 la sediul INSPECTORATULUI TERITORIAL 4 a ISCTR din Cluj-N. s-a constatat că operatorul de transport PETRIMOBEX I. SRL CUI RO6868180 din Magura Ilvei nu a respectat obligația de a depune copia conformă a licenței comunitare nr._ emisă pentru vehiculul cu nr. de înmatriculare_ o copie conformă în vederea suspendării la sediul Inspectoratului Teritorial 4 unde își are sediul social și în raza căruia s-a efectuat controlul în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la comunicarea măsurii de suspendare, măsură care a fost adusă la cunoștința operatorului în data de 7.08.2013 prin semnarea și stampilarea confirmării de primire a adresei cu nr. înregistrare 3517/31.07.2013. Prin adresa cu nr. 3517 primită de către operator în data de 7.08.2013s-a comunicat operatorului de transport că în data de 24.07.2013, a săvârșit o contravenție care potrivit HG 69/2012 art. 20 al. 1 lit. a atrage și suspendarea copiei conforme a licenței comunitare prin urmare obligația de a depune în 5 zile lucrătoare de la primirea adresei,m copia conformă a licenței comunitare.”
Prin adresa nr. 3517/31.07.2013 petenta a fost încunoștințată de faptul că fapta contravențională reținută în sarcina sa (art. 3 pct. 14 din HG nr. 69/2012 atrage și măsura suspendării unei copii conforme și în acest sens a fost notificată să se prezinte la sediul Inspectoratului Teritorial nr. 4 în vederea predării copiei conforme a licenței de transport.
Afirmația petentei conform căreia sancțiunea suspendării este nelegală deoarece s-a dispus în lipsa normelor legale care reglementează modul de aplicare al acesteia este nefondată. Conform art. 55 alin. 2 din HG nr. 69/2012 procedurile privind aplicarea sancțiunilor de suspendare a copiilor conforme ale licenței de transport se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor și turismului. În fapt, aceste proceduri au ost stabilite prin Ordinul MTI nr. 1145/2012 de modificare a Ordinului MTI nr. 995/2011.
Ordinul MTI r. 995/2011 modificat prin OMTI nr. 1145/2012 prevede în art. 38 ind. 5 al. 6 „În cazul în care conducătorul aut refuză să predea inspectoratului, în vederea suspendării, copia conformă a licenței de transport, copia conformă a licenței comunitare sau copia conformă a licenței comunitare sau copia conformă a certificatului de transport în cont propriu, sau în vederea retragerii licența de traseu și graficul de circulație aferent acesteia sau autorizația de transport internațional, inspectoratul teritorial al ISCTR în raza căreia își are sediul titularul documentului ce urmează a fi suspendat/retras, solicită titularului să predea, în termen de maximum 5 zile lucrătoare, documentul în cauză.
(8) În cazul prevăzut la alin. 7, copiile conforme care urmează a fi suspendate se rețin în baza unui proces verbal întocmit în două exemplare, unul pentru operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier în cont propriu și unul pentru agentul constatator.
(9) În cazul în care, la expirarea termenului de 5 zile lucrătoare prevăzut la alin. (5) – (7) nu a fost predat documentul suspendat/documentele suspendate/documentul retras, I.S.C.T.R., alică sancțiunile corespunzătoare prevăzute de reglementările în vigoare.
În consecință din economia textelor legale mai sus invocate, în special al alin. 9 rezultă fără urmă de tăgadă că documentul a cărui depunere se solicită se consideră suspendat iar notificarea dispusă conform alin. 7 este asimilată deciziei de suspendare. Rațiunea pentru care se solicită inițial predarea documentului în vederea suspendării acestuia este una care avantajează operatorii de transport pentru că pot în cele 5 zile lucrătoare să finalizeze cursele începute sau s-și reorganizeze activitatea astfel încât să nu se afle în situația de a efectua transport rutier în baza unei copii conforme expirate, faptă care atrage și măsura suspendării dreptului de utilizare al vehiculului și suspendarea copiei conforme pentru o, perioadă de 6 luni. Această a doua ipoteză ar opera de drept din momentul comunicării deciziei de suspendare dacă aceasta s-ar emite chiar și fără ca documentul să fie predat.
Ca urmare procedurile legale au fost respectate, fapta contravențională reținută în sarcina petentei a existat, a fost constatată și sancționată în mod judicios de agentul constatator și ca urmare solicită respingerea motivelor de la pct. 1.1 și 1.2 invocate de petentă în susținerea poziției sale procesuale.
În ce privește gradul de pericol social concret al faptei, arată că modul de redactare al actelor normative în care se realizează descrierea faptei contravenționale nu permite o evaluare a gradului de pericol social, care să permită eventuala înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertisment. Simpla nerespectare a dispozițiilor legale cu privire la predarea copiilor conform în vederea suspendării acestora, constituie contravenție, iar sancțiunea prevăzută de lege este amenda. Întrucât fapta constatată de agentul constatator se circumscrie exact textului legal incriminator, iar petentul nu a relevat aspecte care ar induce concluzia existenței unei situații particulare, ce ar releva un grad de pericol social mai redus decât cel avut în vedere de textul legal care descrie și sancționează fapta contravențională, apreciază că înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment nu este oportună.
Având în vedere că petenta nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator, solicită instanței să constate netemeinicia plângerii și pe cale de consecință se impune menținerea procesului verbal de contravenție c sancțiunea principală.
În drept au fost invocate disp. HG 69/2012, OMTI nr. 980/2011, OG 26/2011, HG 995/2011, OMTI 1088/2011, OMT 1058/2007, OGH 37/2007, cu modificările și completările ulterioare, OG 2/2001, art. 205 și 411 alin. 1 teza finală C.pr.civ.
Analizând exceptia prescriptiei sanctiunii contraventionale instanta apreciaza ca a fost respectata procedura prevăzută de art. 27 din OG 2/2001, de Decizia ÎCCJ nr. 10/2013 si de art. 14 din OG 2/2001. Altfel, în data de 5.09.2013 a transmis prin poștă procesul verbal . nr._ dar plicul s-a întors la sediul intimatei cu mențiunea „RETUR, motiv: nu a fost găsit nimeni la firmă” (f.22). În urma acestei proceduri de comunicare, agentul constatator a procedat la afișarea procesului verbal în data de 30.09.3013 (f.23), astfel ca exceptia prescriptiei sanctiunii contraventionale este neintemeiata.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 4.09.2013, întocmit de agenți constatatori din cadrul intimatului, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de_ lei, pentru ca in data de 2.09.2013 la sediul INSPECTORATULUI TERITORIAL 4 a ISCTR din Cluj-N. s-a constatat că operatorul de transport PETRIMOBEX I. SRL CUI RO6868180 din Magura Ilvei nu a respectat obligația de a depune copia conformă a licenței comunitare nr._ emisă pentru vehiculul cu nr. de înmatriculare_ o copie conformă în vederea suspendării la sediul Inspectoratului Teritorial 4 unde își are sediul social și în raza căruia s-a efectuat controlul în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la comunicarea măsurii de suspendare, măsură care a fost adusă la cunoștința operatorului în data de 7.08.2013 prin semnarea și stampilarea confirmării de primire a adresei cu nr. înregistrare 3517/31.07.2013. Prin adresa cu nr. 3517 primită de către operator în data de 7.08.2013s-a comunicat operatorului de transport că în data de 24.07.2013, a săvârșit o contravenție care potrivit HG 69/2012 art. 20 al. 1 lit. a atrage și suspendarea copiei conforme a licenței comunitare prin urmare obligația de a depune în 5 zile lucrătoare de la primirea adresei, copia conformă a licenței comunitare.
Fapta reținută a fost încadrată juridic ca fiind o încălcare a dispozițiilor art.3 pct.32 din HG 69/2012.
Analizând, din oficiu, legalitatea procesului-verbal, instanța constată ca procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G nr.2/2001, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia care să poată fi invocată și din oficiu. Motivele de nulitate invocate de petenta, cum ar fi nerespectarea disp. art. 19 din OG 2/2001 nu sunt fondate, dreptul la aparare fiindu-i asigurat petentei in prezenta procedura a plangerii contraventionale, aceasta nefacand dovada vreunei vatamari.
Analizând temeinicia procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Petenta nu a respectat obligația de a depune copia conformă a licenței comunitare nr._ emisă pentru vehiculul cu nr. de înmatriculare_, în vederea suspendării la sediul Inspectoratului Teritorial 4 unde își are sediul social și în raza căruia s-a efectuat controlul, ca urmare a săvârșirii unei contravenții care potrivit HG 69/2012 art. 20 al. 1 lit. a care atrage și suspendarea copiei conforme a licenței comunitare, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la comunicarea măsurii de suspendare, măsură care a fost adusă la cunoștința operatorului în data de 7.08.2013 prin semnarea și stampilarea confirmării de primire a adresei cu nr. înregistrare 3517/31.07.2013 (f.24-26).
In ceea ce priveste natura juridica a procesului-verbal de contraventie, instanta retine ca acesta este un act administrativ emanand de la o persoana investita, potrivit legii, cu atributii de constatare si sanctionare a faptelor savarsite impotriva acelor valori sociale care nu sunt ocrotite de legea penala. Sub acest aspect, actul astfel intocmit se bucura de o prezumtie de legalitate si temeinicie, contestatorului revenindu-i sarcina de a rasturna aceasta prezumtie.
Potrivit art.3 din HG 69/2012 Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:(…) 32. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a depune licența de transport/licența comunitară și/sau copiile conforme ale acesteia la sediul inspectoratului teritorial al I.S.C.T.R. în raza căruia s-a efectuat controlul, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la comunicarea măsurii suspendării acestor documente”. Potrivit ART. 20 din HG 69/2012 “(1) I.S.C.T.R. suspendă copia conformă a licenței de transport/licenței comunitare, pentru o perioadă de 30 de zile, în următoarele cazuri:a) pentru încălcările prevăzute la art. 3 pct. 2, 4-9, 14, 18, 24-28 și 32 și la art. 4 pct. 2, 4, 5, 7, 14, 27, 36, 46, 47, 50, 55 și 56 pentru subpct. 56.1., 56.2., 56.4, 56.8-56.14”. Ori prin procesul-verbal . nr._ din data de 24.07.2013 (f.27) petenta a fost sanctionata in baza art. 3 pct. 14.
Discutia in legatura cu imprejurarea ca adresa nu a fost însoțită de decizia de suspendare intrucat si ca dacă suspendarea copiei conforme a licenței ar fi trebuit să fie dispusă prin procesul verbal de contravenție, si ca in principiu, din interpretarea dispozițiilor HG nr. 69/2012 rezultă că măsurile de suspendare, retragere anulare etc, a licențelor, copiilor conforme etc, se dispun prin decizii motivate, care pot fi atacate potrivit Legii nr. 554/2004, iar nu prin procesele verbale de contravenție, se poate purta eventual . contencios administrativ in care se ataca decizia de suspendare sau in plangerea impotriva procesul-verbal . nr._ din data de 24.07.2013 (f.27) care a atras masura suspendarii, potrivit art.20 din HG 69/2012.
Intrucat sarcina sustinerii plangerii revine petentei care nu a propus administrarea altor probe pentru combaterea mentiunilor procesului verbal contestat, instanta urmeaza sa respinga plangerea formulata ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia prescriptiei sanctiunii contraventionale.
Respinge plângerea înaintată de petenta ., cu sediul în comuna Măgura Ilvei ., jud. Bistrița Năsăud în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, cu sediul în București, ..38, sector1, ca neintemeiata.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi 03.06.2014.
Judecător,Grefier,
C. R. A. R.
Red.RC/Dact. RC/AR
4 ex./10.09.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1056/2014.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 4349/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
