Plângere contravenţională. Sentința nr. 5461/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5461/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 10185/211/2013
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5461/2014
Ședința publică de la 27 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E.-E. P.
GREFIER A. D. G.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent . și pe intimat A. N. A VAMILOR - DIRECTIA JUDETEANA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la data de 6 mai 2014, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Judecătoria, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la datele de 13 mai 2014, 20 mai 2014, respectiv 27 mai 2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată sub nr. de mai sus petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALA A VAMILOR – DIRECTIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 36 încheiat la data de 05.04.2013, ./200 nr._ și a anexelor sale, ca fiind nelegal și netemeinic și pe cale de consecință să se dispună anularea avertismentului aplicat precum și restituirea sticlelor de vin și a sumelor confiscate; cu cheltuieli de judecată.
MOTIVE:
În fapt, la data de 4 aprilie 2013 DRAOV Cluj a demarat la petentă un control tematic având ca obiect achizițiile intracomunitare de vin, respectiv verificarea achizițiilor de vin din Italia în regim suspensiv efectuate de către petentă în baza Autorizației de destinatar nr. RO0018412ZZ01 emisă de către DJAOV Cluj la data de 30.06.2011 cu valabilitate până la data de 29.06.2012.
În urma verificărilor efectuate organul de control a concluzionat, raportat la disp. art. 106 ind. 29 C.fiscal și la ct.89 Titlul VII alin. 27 și 28 din Hotărârea nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare ale Codului fiscal că „în ceea ce privește importul cantității de 1620 litri de vin liniștit efectuat de către petentă de la societatea AZ Agricola Trere SS Societa Agricola Italia, am încălcat dispozițiile legale în vigoare în ceea ce privește activitatea pe care poate să o desfășoare un destinatar înregistrat”. Astfel, organul de control a stabilit că petenta a achiziționat de la societatea AZ Agricola Trere SS Societa Agricola Italia cantitatea de 1620 litri de vin liniștit prin factura externă nr. 280A/04.07.2011 fără să dețină Autorizație de destinatar și pentru achizițiile de la această societate, sens în care petenta a fost sancționată în baza art. 220 și 221 C.pr.fiscală pentru contravenția prevăzută de art. 220 pct. 1 lit. a: „deținerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizare conform titlului VII din Codul fiscal.”
Raportat la starea de fapt, operațiunile efectuate de către petentă și la textele de lege incidente în materia prezentului demers judiciar, procesul verbal contestat și sancționarea petentei sunt vădit nelegale și abuzive.
Astfel, petenta a obținut așa cum a reținut organul de control autorizație de destinatar înregistrat nr. RO0018412ZZ01 din data de 30.06.2011 prin care a fost autorizat să primească ocazional în regim suspensiv de la plata accizelor de la antrepozitarul autorizat CAMPO DEL SOLE SRL Italia cod accize IT00FOV00044E o cantitate determinată de vinuri liniștite. Vinurile importate de către petentă au fost redirijate, așa cum a constatat și organul de control către o societate comercial,ă, respectiv . deținute pentru propriul uz. În ceea ce privește aceste operațiuni, organele de control au constatat legalitatea lor.
CU privire însă la cantitatea de vin importată de la societatea AZ Agricola Trere SS Societa Agricola Italia, s-a reținut că are un destinatar înregistrat, întrucât „am importat vin liniștit fără să dețin o autorizație de destinatar înregistrat și pentru societatea AZ Agricola Trere SS Societa Agricola Italia”.
În ce privește aceste rețineri organele de control au aplicat greșit taxele de lege incidente.
Deși pct. 89 Titlul VII alin. 28 din Hotărârea 44/2004 pentru aplicarea normelor metodologice de aplicare ale Codului Fiscal prevede că: „în cazul prevăzut la alin. 27, autorizația se emite pentru fiecare expeditor din alt stat membru autorizat să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize și pentru cantitate - limită înscrisă în autorizație”, petenta nu are nevoie de o astfel de autorizație în ceea ce privește importul efectuat de la societatea AZ Agricola Trere SS Societa Agricola Italia, pentru simplul motiv că nu a importat bunurile în regim suspensiv de accize, importul fiind însoțit de documentul de însoțire simplificat – DIS. Astfel, în cazul importului de la societatea AZ Agricola Trere SS Societa Agricola Italia, marfa nu a fost însoțită ca și în cazul societății CAMPO DEL SOLE SRL Italia de documentul administrativ de însoțire – DAI.
Precizează faptul că în acest caz nu a fost vorba de un import realizat în regim suspensiv de accize ci de un import de produse prevăzut de art. 206 ind. 44 C.fiscal respectiv de „care au fost deja eliberate pentru consum într-un stat membru având accizele plătite”.
Acest text legal prevede că: „(1) Fără a aduce atingere disp. art. 206 ind. 47 alin. 1 în cazul în care produsele accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un stat membru sunt deținute în scopuri comerciale în România pentru a fi livrate sau utilizate pe teritoriul acesteia, produsele în cauză sunt supuse accizelor, iar accizele devin exigibile în România.
În ceea ce privește formalitățile și condițiile care trebuie respectate pentru un astfel de import, sunt incidente prevederile art. 206 ind. 45 și următoarele din C.fiscal:
„Deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite
(1) În situația prevăzută la art. 206 ind. 44 alin. 1, produsele accizabile circulă între România și alt stat membru sau între alt stat membru și România, împreună cu un document de însoțire care conține datele principale din documentul prevăzut la art. 206 ind. 31 (DIS - Document de însoțire simplificat). Structura și conținutul documentului de însoțire sunt stabilite de Comisia Europeană.
(2) Persoanele prevăzute la art. 206 ind. 44 alin. 4 trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a) înaintea de expedierii produselor, să depună o declarație la autoritatea competentă teritorială și să garanteze plata accizelor:
b) să plătească accizele în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele;
c) să accepte orice control care să permită autorității competente teritoriale să se asigure că produsele au fost efectiv primite și că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite.
Art. 206 ind. 46 – Documente de însoțire
(1) Documentul de însoțire se întocmește de către furnizor în 3 exemplare și se utilizează după cum urmează:
a) primul exemplar rămâne la furnizor;
b) exemplarele 2 și 3 însoțesc produsele accizabile pe timpul transportului până la primitor;
c)exemplarul 2 rămâne la primitorul produselor;
d) exemplarul 3 trebuie să fie restituit furnizorului, cu certificarea recepției și cu menționarea tratamentului fiscal ulterior al produselor accizabile în statul membru de destinație, dacă furnizorul solicită în mod expres acest lucru în scop de restituire de accize.
(2) Modelul documentului de însoțire va fi prevăzut în normele metodologice.
Norme metodologice:
102. (1) Documentul de însoțire se utilizează în cazul deplasării produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum în România către un destinatar dintr-un stat membru în scop comercial.
(2) Documentul de însoțire este utilizat și în cazul circulației intracomunitare a alcoolului complet denaturat.
(3) Modelul documentului de însoțire este în conformitate cu legislația comunitară și este prevăzut în anexa nr. 44.
(4) În cazurile menționate la alin. (1) și (2) pentru produsele accizabile deja eliberate pentru consum într-un stat membru și care sunt destinate a fi utilizate în scop comercial în România, deplasarea produselor va fi însoțită de documentul de însoțire sau de un document comercial care să conțină aceleași informații, stabilit de statul membru de expediție.
Față de textele legale incidente prevăzute mai sus precizează că a îndeplinit și a respectat toate condițiile legale. Astfel, anterior expedierii produselor, respectiv la data de 30.06.2011 a înregistrat la DJAOV Cluj declarația prevăzută de art. 206 ind. 45 pct. 2 lit. a C.fiscal prin care a anunțat intenția de a importa cantitatea de 1620 litri vin liniștit și a garantat plata accizelor.
Conform art. 206 ind. 45 și următoarele din Codul Fiscal, transportul a fost însoțit de documentele de însoțire simplificate nr. 20-24/4.07.2011.
Conform lit. c al aceluiași articol a acceptat controlul autorităților vamale, sens în care s-a întocmit procesul verbal nr. 550/8.07.2011 care a reținut în mod corect starea de fapt și care a constatat că marfa este conformă cu documentele și că nu există nereguli.
Este cu totul surprinzător faptul că la aproape 2 ani de la această operațiune, deși a fost verificată de autoritățile vamale, acestea revin cu un control care constată că de fapt ar fi realizat un alt tip de operațiune de import și că nu a respectat prevederile legale.
În acest sens arată că legea, art. 206 ind. 3 C.fiscal definește destinatarul înregistrat ca fiind „destinatar înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale și în condițiile prevăzute în normele metodologice, să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru”, iar conform disp. art. 206 ind. 29 (1) destinatarul înregistrat poate să-și desfășoare activitatea în această calitate numai în baza autorizației valabile emisă de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice, în care va fi înscris și codul de accize atribuit de această autoritate”, iar pct. 2 C.fiscal „Destinatarul înregistrat nu are dreptul de a deține sau de a expedia produse accizabile în regim suspensiv de accize”.
În ce privește obligația prev. de art. 206 ind. 45 pct. 2 lit. b C.fiscal, respectiv cea de plată a accizelor în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele, precizează faptul că în conformitate cu anexa nr. 1 a Titlului VII al Codului Fiscal, pct. 2.1, acciza aferentă vinului liniștit este de 0,00 euro/hl de produs.
Pe cale de consecință, contrar susținerilor organelor de control, petenta nu a săvârșit contravenția pentru care a fost sancționată, a respectat întru-totul dispozițiile legale aferente operațiunii efectuate, respectiv importul dintr-un stat comunitar a unor produse cu acciza plătită și nu în regim suspensiv de acciză, așa cum în mod eronat au reținut organele de control.
Un alt abuz al organelor de control îl constituie modul de individualizare a sancțiunii contravenționale complementare în raport cu datele concrete ale presupusei fapte contravenționale. Astfel, s-a reținut că fapta are un grad de pericol social redus, motiv pentru care s-a aplicat sancțiunea avertismentului scris, cu toate acestea s-a dispus măsura complementară a confiscării sumelor încasate din valorificarea vinului precum și a stocului de vin rămas. În condițiile în care, acciza pentru această tranzacție este 0, presupusa neregularitate constatată de organele de control cu privire la modul de înregistrare din punct de vedere al accizei a acestui import nu poate fi sancționată cu confiscarea sumei de peste 62.000 lei și a 85 de sticle devin.
Mai mult, suma de 62.000 lei reprezintă contravaloarea brută a vinului vândut de către petentă, sumă care include TVA-ul în cuantum de 24% pe care petenta l-a colectat prin vânzare și l-a vărsat către organele fiscale în drept.
În probațiune înțelege să se folosească de scripte, interogatoriul pârâtei pe care urmează să îl comunice, teorie și practică judiciară, orice alte probe a căror nevoie de administrare va rezulta pe parcursul cercetării judecătorești.
În drept își întemeiază plângerea pe prev. OG 2/2001, Codul Fiscal, C.pr.fiscală, restul dispozițiilor legale la care a făcut referire.
Petenta a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal ca fiind legal si temeinic.
Analizand actele si lucrarile dosarului se retin in fapt urmatoarele:
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța consideră că, în vederea justei soluționări a cauzei, trebuie să facă o distincție între neregularitățile unui act juridic care sunt ocrotite în mod expres sub sancțiunea nulității și cele pentru care legea nu stabilește în mod expres o astfel de sancțiune.
Si aceasta intrucat, in primul rand, în procedeul verificării legalității unui act juridic, judecătorul nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de petent în cererea sa, ci fiind sesizat cu analiza legalității actului, trebuie să aibe în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către acesta din oficiu. În al doilea rând, dacă judecătorului nu i-ar fi permis să verifice legalitatea actului atât din punct de vedere al nulităților exprese, cât și a celor virtuale, s-ar putea ajunge la situația în care un act juridic nelegal întocmit să rămână în vigoare.
Dacă în cercetarea legalității unui act juridic, judecătorul învestit în acest sens ar fi obligat să respecte întru-totul principiul disponibilității fără a avea posibilitatea de a verifica alte aspecte decât cele sesizate de petent în cererea sa, ar putea ajunge la situația în care, deși constată prin propriile verificări, că actul este nul, în lipsa unei solicitări exprese în acest sens în conținutul cererii de chemare în judecată, ar trebui, limitându-se doar la cele invocate de petent, să-i respingă acțiunea și să păstreze un act nevalabil întocmit.
Tocmai pentru evitarea unor astfel de consecințe nedorite pe plan procesual, legiuitorul a creat cele două tipuri de sancțiuni, respectiv nulitatea absolută și relativă, diferența dintre cele două constituind faptul că prima poate fi invocată de orice persoană, inclusiv de judecător cu ocazia judecării unei acțiuni în care este sesizat cu verificarea legalității unui act.
Prin urmare, în opinia instanței, în momentul în care aceasta este sesizată cu verificarea legalității unui act juridic, - în vederea evitării păstrării în circuitul juridic a unui act ilegal - trebuie să-l analizeze, având în vedere toate condițiile de valabilitate ale acestuia, așa cum au fost stabilite de textele legale în vigoare în momentul întocmirii lui, indiferent dacă condițiile ad validitatem de fond și/sau de formă sunt sau nu stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute sau virtuale și relative.
În concret, acest demers înseamnă verificarea nu numai a acelor aspecte de nelegalitate care au fost invocate de petent în cererea sa, ci și a acelora care au fost omise, dar care sunt stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute, putând fi, astfel, invocate și constatate din oficiu de către judecător.
Totodată, acest demers înseamnă și faptul că, în situația în care un petent nu indică în conținutul cererii sale vreo cauză de nelegalitate, judecătorul nu va fi legat de principiul disponibilității în ceea ce privește temeiurile de drept ale cererii, ci mai mult, fiind învestit prin cerere cu soluționarea legalității actului, va fi obligat să verifice respectarea acelor dispoziții legale care sunt ocrotite sub sancțiunea nulității exprese și absolute.
Totodată, instanța constată că, sub aspectul temeiniciei, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 249 si urm. NCPC, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Totodată, instanța constată că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, doar petentului.
Prin urmare, din cele arătate mai sus, rezultă că, în situația în care un petent nu solicită dovezi în sensul dovedirii netemeiniciei unui proces-verbal, instanța nu va putea solicita administrarea unor dovezi care să tindă la realizarea acestui demers, ci, odată constatată validitatea actului, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).
Astfel se retine de instanta ca inspectorii vamali din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj, au efectuat un control inopinat la S.C. G. H. S.R.L., cu sediul social in loc. Cluj N., ..5, ., CUI_, având ca activitate principală „Hoteluri și alte facilități de cazare similare - cod 5510".
Controlul a fost inițiat ca urmare a adresei Direcției Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale Cluj nr. 5525/5/SCEMSPA/30.01.2013, înregistrată la Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj nr.2312/04.02.2013, iar la D.J.A.O.V. Cluj sub nr.749/04.02.2013, în virtutea căreia a fost emis Ordinul de serviciu nr.J-CJ 17/22.02.2013.
Obiectul controlului a constat în verificarea respectării achiziționării, circulației, deținerii și a comercializării produselor accizabile, conform prevederilor cuprinse în Titlul VII, din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dar mai ales verificarea achizițiilor de vin liniștit din Italia, efectuate de societatea comercială în perioada 30.06._12 efectuate in baza autorizatiei si a declaratiei eliberate de catre DJAOV Cluj, societate care conform adresei Directiei Supraveghere Accize si Operatiuni Vamale a depasit cantitatile de produse achizitionate fata de cele inscrise in autorizatie.
Din investigațiile efectuate, din explicațiile date de reprezentantul firmei cât și din documentele contabile puse la dispoziția organelor de control a rezultat faptul că petenta deținea o Autorizație de destinatar inregistrata cu nr.RO0018412ZZ01 emisă de D.J.A.O.V. Cluj la data de 30.06.2011, cu valabilitate până la data de 29.06.2012, pentru furnizorul extern CAMPO DEL SOLE SRL.
Conform acestei autorizații, petenta era îndreptățită să primească ocazional, ii regim suspensiv de la plata accizelor, doar de la un anumit antrepozitar antrepozitar nominalizat atât în cerererea depusă de petentă la autoritatea fiscală teritorială, cât și în cuprinsul autorizației, în speță de la furnizorul extern CAMPO DEL SOLE SRL, cu sediul social la adresa Bertinore, ..850, cod postai_, cod accize IT00FOV00044E, o anumita cantitate determinată de produse accizabile, respectiv "Vinuri liniștite", în limita a 3.555 litri.
In urma verificărilor efectuate însă, s-a observat existența unor inadvertențe între dalele relevate în cuprinsul autorizației emise și realitate, constatându-se faptul că petenta, conform autorizației, NU a achiziționat întreaga cantitate de produse accizabile de la și doar de la singurul furnizor stipulat în aceasta, respectiv de la CAMPO DEL SOLE SRL, ci și de la un alt terț, nemenționat în autorizația de destinatar înregistrat existentă, în speță AZ AGRICOLA TRERE SS SOCIETA AGRICOLA ...Italia.
Urmarea celor constatate de către echipa de control și față de cele mai sus menționate dar mai ales în virtutea faptului că petenta nu deține autorizație de destinatar înregistrat pentru achiziționarea de vinuri liniștite decât pentru un anumit furnizor extern, respectiv pentru CAMPO DEL SOLE SRL și în nici un caz pentru AZ AGRICOLA TRERE SS SOCIETA AGRICOLA Italia, autoritatea vamală a emis Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.36, . ANV/200 nr._ din 05.04.2013, aplicând sancțiunea principală a avertismentului scris și dispunând totodată măsura complementară de confiscare atât a produselor accizabile, respectiv 85 sticle de vin liniștit tip Sangiovese cod 348 de 0,75 litri, cât și a sumei de 62.042 lei, reprezentând sumele rezultate din vânzarea vinului liniștit.
în conformitate cu dispozițiile statuate în Autorizație, cât și în consonanță cu prevederile art. 89 alin. 28 din H.G. 44/2004 privind pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal care statuează că „ în cazul prevăzut la alin. (27), autorizația se emite pentru fiecare expeditor din alt stat membru autoriza" să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize și pentru caniitated-limită înscrisă în autorizație", societatea nu avea dreptul de a importa produse accizabile plasate în regim suspensiv de la un alt furnizor decât cel specificat în autorizație.
Un destinatar înregistrat pentru a putea primi produse accizabile și de la un alt furnizor, ca și în cauza pendinte, se impunea doar depunerea în acest scop la autoritatea vamală teritorială a unei simple cereri prin intermediul căreia se solicita eliberarea unei alte autorizații de destinatar înregistrat sau modificarea datelor cuprinse în cea curentă, cerere în care să se stipuleze nominal atât furnizorul extern cât și cantitatea limită de produse accizabile importată.
Totodată, în cazul inexistenței unei autorizații de destinatar înregistrat, deplasarea produselor accizabile este condiționată de existența cumulativă a documentului de însoțire simplificat - DIS, a Facturii externe, a Notei de recepție, etc...
Ori, în cauza pendinte deși petenta invocă că produsele accizabile au fost acoperite de DIS, și nu de DAI, la efectuarea controlului nu a probat în nici fel existența unui document de însoțire simplificat-, la care să fi fost obligatoriu anexate cel puțin Factura externă cât și Nota de recepție a produselor, documente a căror prezență era obligatorie și pentru a demonstra că produsele aveau acciza plătită.
Petenta a susținut chiar și în prezența organelor vamale că marfa importată este însoțită de DIS, fiind întocmit în acest sens procesul-verbal nr. 550/08.07.2011, însă nu a probat în nici un fel existența acestor documete de însoțire simplificate.
•Conform Legii 571/2003, deplasarea produselor accizabile poate avea loc doar în două cazuri: în regim suspensiv de accize iar atunci transportul este însoțit de DAI, respectiv e-DA (documentul de însoțire a mărfii), sau cu acciza plătită fiind însoțit de DIS (documentul de însoțire simplificat).
Dispozițiile art. 206A31 din Legea 571/2003 statuează că „(1) Deplasarea intracomunitară de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este acoperită de un document administrativ electronic procesat".
(7) Atunci când produsele accizabile sunt deplasate în regim suspensiv de accize de ia un expeditor din alt stat membru la un destinatar din România, deplasarea produselor este însoțită de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic sau de orice alt document comercial care menționează codul de referință administrativ unic, identificabil în mod dar."
Practic toate produsele au fost aduse in regim suspensiv si nu cu acciza platita.
Instanta retine ca produsele accizabiie au fost deplasate în regim suspensiv, pe cale de consecință NUMAI în baza unei autorizații, în cazul nostru Autorizația de destinatar înregistrat nr. ROO018412ZZ01 emisă pe numele și pentru petenta, acest aspect fiind relevat și în procesele-verbale întocmite de autoritatea vamală în urma verificării primirii produselor accizabiie.
în cuprinsul acestor procese-verbale înregistrate la D.J.A.O.V. Cluj sub nr. 550/08.07.2010, 542/07.07.2011, 856/15.11.2012 cât și din sistemul informatic al autorității vamale (programul Excise Movement Control System-EMCS) (listing-ul îl anexăm prezentei) rezultă fără putință de tăgadă că în cuprinsul acestora se regăsesc consemnate atât codul de acciză al destinatarului, cât și DAI-ul, (e-DA)-ul cu care circulă produsele accizabiie în speță, ori acest fapt conduce indubitabil la concluzia că produsele accizabiie circulă doar în sistem suspensiv de accize, întrucât codul de acciză se regăsește NUM Ai la cei care au calitatea de destinatar înregsitrat.
De asemenea, pe fiecare DAI (document administrativ) se poate observa că este înscris codul de acciză al expeditorului, în caseta 1.a intitulată „cod de destinație" este înscrisă sintagma "destinatar înregistrat temporar" (ceea ce confirmă faptul că petenta are calitate de destinatar înregistrat), în caseta "1.d„ fiind înscris „codul de referință Administrativ unic ARC", dar mai ales în caseta „5.a" se regăsește „codul de acciză al destinatarului TVA" care, în speță este „ROO018412ZZ01 " cod ce este dat D. S.C. G. H. S.R.L, conform Autorizației de destinatar înregistrat al petentei.
•Dacă produsele accizabiie ar fi circulat cu acciza plătită și în conformitate cu prevederile art. 20645, așa cum în mod eronat invocă petenta, marfa ar fi trebuit însoțită de DIS, documentul de însoțire simplificat (la care exista obligativitatea completării inclusiv a numărului cererii sub care s-a înregsitrat declarația la autoritatea vamală înainte de achiziția mărfii, dar mai ales a anexării Facturii externe cât și a Notei de recpție) și în nici un caz de DAI {document administrativ electronic procesat.
In conformitate cu dispozițiile art. 20629 alin.4 din Legea 571/2003 privind Codu fiscal, care statuează că „ (1) Destinatarul înregistrat poate să-și desfășoan activitatea în această calitate numai în baza autorizației valabile emise de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice, în care va fi înscris și codul de accize atribuit de această autoritate.
Ca urmare, instanta apreciaza plangerea petentului ca neintemeiata motiv pentru care o va respinge cu aceasta motivare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plangerea formulata de petenta . cu sediul in procesual ales in Cluj-N., .. 128, jud. Cluj impotriva procesului verbal de contraventie ./200 nr._ incheiat la data de 05.04.2013 de A. N. a Vamilor Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj cu sediul in Cluj-N., .. 157, jud. Cluj.
Cu apel in termen de 30 de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.05.2014.
P. GREFIER
E. E. P. A. D. G.
PEE./;PEE./4 EX./ 12.08.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8729/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4546/2014.... → |
|---|
