Plângere contravenţională. Sentința nr. 6862/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6862/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-06-2014 în dosarul nr. 3829/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILA NR. 6862/2014
Sedinta publica din data de 30 iunie 2014
Instanta constituita din:
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: C. S.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul C. C. I. in contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în sedinta publică, se prezinta petentul asistat de av. C. D. și numiții B. I. G. și D. A. M., citați în calitate de martori, lipsa fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că la dosarul cauzei a fost depus de către intimat la data de 18.06.2014 prin serviciul Registratură al instanței, în copie, procesul verbal contestat și dovada de comunicare a acestuia (f.29-30).
Raportat la dovada de comunicare a procesului verbal de contravenție, instanța constată că plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal de 15 zile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
S-a procedat la identificarea cu carte de identitate și audierea martorului B. I. G., în conformitate cu prevederile art. 318 și urm. NCPC, sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată în scris, semnată de președintele completului de judecată, grefier și martor și atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, numitul B. I. G. arată că nu solicită cheltuieli de deplasare.
S-a procedat la identificarea cu carte de identitate și audierea martorului D. A. M., în conformitate cu prevederile art. 318 și urm. NCPC, sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată în scris, semnată de președintele completului de judecată, grefier și martor și atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, numita D. A. M. arată că nu solicită cheltuieli de deplasare.
Reprezentantul petentului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța, nefiind alte cereri de formulat sau probe de propus, în temeiul art. 258 alin.1 C. proc. civilă încuviințează pentru părți probele cu înscrisurile depuse la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 C. proc. civilă și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul petentului solicita instanței admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată, pentru motivele expuse în scris, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin.1 C. proc. civilă închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Constata ca:
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei sub nr. de mai sus petentul C. C. I., in contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, a solicitat anularea proceselor verbale de contraventie . nr._/2.02.2014 si . nr._/2.02.2014 incheiate de intimat, ca fiind netemeinice si nelegale, deoarece starea de fapt descrisa in cuprinsul acestora nu este reala.
In realitate, la data de 2.02/3.02.2014, cu ocazia zilei sale de nastere, petentul, impreuna cu sotia sa, prieteni si prietene, a sarbatorit acest eveniment la domiciliul sau, vorbind pe un ton normal si pe fondul unei muzici line, fara a proceda la ascultarea muzicii la un volum maxim si fara a produce indignarea proprietarilor din imobil, astfel ca dispozitiile L. nr. 61/1991 nu sunt incidente.
Mai mult, din analiza continutului celor doua procese verbale contestate se poate observa ca mentiunile referitoare la pretinsa fapta savarsita, la data la care ar fi fost savarsita pretinsa fapta (3.02.2014), la textele de lege care prevad fapta precum si la sanctiunile aplicate sunt aceleasi, ceea ce denota faptul ca in ambele procese verbale este vorba despre una si aceeasi fapta retinuta ca si contraventie la data de 3.02.2014. Or, potrivit disp. art. 5 alin. 7 din OG nr. 2/2001, "pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare", iar potrivit art. 20 din acelasi act normativ "daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur proces verbal".
A mai aratat petentul ca instanta de judecata chemata sa solutioneze o plangere contraventionala trebuie sa tina cont de criteriile stabilite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ca acuzatia adusa petentului este o acuzatie "penala" in sensul Conventiei, petentul beneficiind, chiar si in procedura contraventionala, de prezumtia de nevinovatie, astfel ca sarcina probei revine organului constatator si nu petentului, iar procesele verbal de contraventie nu face, prin el insusi, dovada existentei faptei, a autorului acesteia, ori a vinovatiei sale, acesta fiind doar actul prin care o persoana este acuzata de savarsirea contraventiei.
Un alt aspect invocat de petent a fost acela ca procesele verbale contestate au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor art. 19 din OG nr. 2/2001, deoarece nu poarta semnatura unui martor asistent, desi au fost incheiate in lipsa contravenientului.
Prin intampinarea formulata in cauza, intimatul a solicitat respingerea plangerii ca fiind nefondata, aratand in esenta ca procesele verbale contestate au fost incheiate cu respectarea intocmai a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 si fac dovada celor pe care le consemneaza pana la proba contrarie, deoarece faptele retinute in sarcina petentului au fost constatate de agentul constatator prin propriile simturi, iar in speta petentul nu a dovedit faptului ca cele consemnate de agentul constatator nu ar fi reale (f. 11-12).
Concret, la data de 2.02.2014, in timp ce se afla in executarea atributiilor de serviciu, agentul constatator a fost dirijat de catre ofiterul de serviciu al Sectiei 4 P. pe .. 2, unde a fost reclamata tulburarea linistii si ordinii publice.
Ajuns la fata locului, agentul de politie a constatat ca din interiorul apartamentului cu nr. 64 se deranja linistea locatarilor prin zgomote, muzica si larma, motiv pentru care a luat legatura cu petentul, in calitate de proprietar al imobilului, solicitandu-i sa opreasca muzica si, avand in vedere faptul ca petentul nu a respectat indicatiile agentului de politie, a fost sanctionat contraventional prin procesul verbal . nr._/2.02.2014.
La scurt timp s-a primit o noua reclamatie privind tulburarea linistii publice de la aceeasi adresa, motiv pentru care agentul constatator s-a prezentat din nou la imobil unde, constatand ca activitatea contraventionala nu a incetat, a facut o noua solicitare petentului pentru oprirea muzicii si, fata de caracterul de repetabilitate a incalcarii dispozitiilor Legii nr. 69/1991 si atitudinea de indiferenta a petentului cu privire la solicitarile agentului de politie, a aplicat acestuia o noua sanctiune contraventionala prin procesul verbal de contraventie . nr._/2.02.2014.
A mai aratat intimatul ca in analiza principiului proportionalitatii dintre fapta comisa si sanctiunea aplicata, trebuie observat ca dispozitiile L. nr. 61/1991 au ca scop asigurarea climatului de ordine si liniste publica necesar desfasurarii normale a activitatii economice si social-culturale si promovarea unor relatii civilizate in viata cotidiana, cetatenii fiind obligati sa aiba un comportament civic, moral si responsabil, in spiritul legilor tarii si al normelor de convietuire sociala, autoritatile statului urmarind ca actiunile antisociale care pun in pericol ordinea si linistea publica si respectiv siguranta cetatenilor sa nu ramana nesanctionate.
Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, paragraf 28, hotararea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraf 113, hotararea din 22 iulie 2002).
Astfel, persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil, in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argument pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesele verbale nu corespunde modului de desfasurare a evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional.
In speta, faptele comise de petent au fost constatate prin propriile simturi de agentul constatator, astfel ca procesele verbale de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate, in sensul ca fac dovada pana la proba contrara (in acest sens pronuntandu-se si Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 197/2003, decizia nr. 259/2007 s.a), iar petentul, prin sustinerile sale, nu face dovada contrara starii de fapt retinute prin procesele verbale contestate, desi sarcina probei ii revenea, in conformitate cu dispozitiile art. 249/NCPC, astfel ca se impune respingerea plangerii si mentinerea proceselor verbale ca fiind legal si temeinic incheiate.
In drept, intimatul a invocat dispozitiile art. 205-206, art. 223 alin (3), art. 249 si 315 alin. (1)/NCPC, OG nr. 2/2001 si L. nr. 61/1991.
In probatiune, a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala.
Deliberand, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._/2.02.2014 incheiat de intimat s-a aplicat petentului sanctiunea amenzii in cuantum de 500 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 3 pct. 26 din L. nr. 61/1991, respectiv pentru faptul ca la data de 2.02.2014, orele 01:15, aflandu-se in apartamentul nr. 64 de pe .. 2, din Cluj-N., in stare de vadita ebrietate, a deranjat ordinea si linistea publica ascultand muzica la intensitate mare, provocand indignarea cetatenilor din imobil (f. 6).
Prin procesul verbal de contraventie . nr._/2.02.2014 incheiat de intimat s-a aplicat petentului sanctiunea amenzii in cuantum de 1.000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 3 pct. 26 din L. nr. 61/1991, respectiv pentru faptul ca la data de 2.02.2014, orele 02:20, aflandu-se in apartamentul nr. 64 de pe .. 2, din Cluj-N., in stare de vadita ebrietate, a deranjat ordinea si linistea publica ascultand muzica la intensitate mare si prin urlete, provocand indignarea cetatenilor din imobil (f. 7).
Plangerea formulata de petent impotriva proceselor verbale sus-mentionate a fost inregistrata in termenul de 15 zile prevazut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 40 lei, conform disp. art. 19 din OUG nr. 80/2013.
Sub aspectul legalitatii proceselor verbale contestate, instanta constata ca acestea cuprind toate mentiunile prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sanctiunea nulitatii absolute, iar motivul de nulitate invocat de petent, referitor la lipsa semnaturii unui martor asistent este nefondat deoarece dispozitiile art. 19 alin. 1 si 3 din OG nr. 2/2001 permit incheierea procesului verbal de contraventie fara ca acesta sa poarte semnatura unui martor asistent, chiar daca a fost incheiat in lipsa contravenientului, sub rezerva ca agentul constatator sa precizeze motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. Or, in speta, agentul constatator a precizat, in ambele procese verbale, ca petentul nu este prezent, iar persoanele de fata refuza implicarea, astfel ca dispozitiile art. 19 din OG nr. 2/2001 au fost respectate intocmai.
Mai mult, instanta retine ca si in masura in care motivul de nulitate invocat de petent ar fi fost intemeiat, acesta nu era de natura a duce la anularea proceselor verbale contestate, deoarece nerespectarea dispozitiilor art. 19 din OG nr. 2/2001 este sanctionata cu nulitatea relativa, astfel ca, pentru a opera sanctiunea nulitatii, petentul era tinut sa dovedeasca existenta unei vatamari ce decurge din incalcarea dispozitiilor art. 19 din OG nr. 2/2001 si care nu ar putea fi inlaturata altfel decat prin anularea proceselor verbale; or, in speta, petentul nu a dovedit existenta unei astfel de vatamari.
De asemenea, instanta apreciaza ca sunt nefondate si sustinerile referitoare la incalcarea de catre intimat a dispozitiilor art. 20 din OG nr. 2/2001, potrivit carora "Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal", aceste dispozitii legale nefiind incidente in speta, deoarece din cuprinsul proceselor verbale contestate rezulta ca faptele contraventionale retinute in sarcina petentului au fost savarsite si constatate la interval de cca o ora una de alta, aspect ce rezulta si din declaratiile martorilor B. I. G. si D. A. M., audiati in sedinta publica din data de 30.06.2014, care au aratat ca agentul constatator s-a deplasat de doua ori la fata locului.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal instanta, din interpretarea coroborata a disp. art. 34 din OG. 2/2001 si a disp. art 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale (incidente in materie contraventionala conform deciziilor nr. 183/2003, nr. 197/2003 si nr. 259/2003 ale Curtii Constitutionale), retine ca procesul verbal de constatare a contraventiei care a fost incheiat ca urmare a constatarii faptei de catre agentul constatator, prin propriile simturi, se bucura de o prezumtie relativa de legalitate, in sensul ca face intotdeauna dovada celor pe care le consemneaza pana la proba contrarie, care fata de disp. art. 249/NCPC, cade in sarcina contravenientului, acesta putand dovedi liber, cu orice mijloc de proba, caracterul nereal al mentiunilor inscrise in procesul verbal.
In speta, petentul a contestat starea de fapt retinuta in procesele verbale contestate, aratand in esenta ca a vorbit pe un ton normal si pe fondul unei muzici line, fara a proceda la ascultarea muzicii la un volum maxim si fara a produce indignarea proprietarilor din imobil, iar pentru a-si dovedi sustinerile a solicitat audierea martorilor B. I. G. si D. A. M., care au aratat ca la data la care s-au incheiat cele doua procese verbale contestate nu a fost propriu-zis o petrecere, ci mai mult o intalnire intre prieteni, cu ocazia zilei petentului, iar muzica s-a ascultat la un nivel normal, practic vocile participantilor acoperind nivelul muzicii (f. 34-35).
Au mai aratat martorii ca politistii nu au intrat in imobil si nici nu au intrebat pe nimeni dintre cei prezenti cine a dat efectiv muzica tare sau cine a facut galagie, ci doar au intrebat cine este proprietarul imobilului, pe care l-au legitimat si sanctionat.
Potrivit disp. art. 1 din OG nr. 2/2001 constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, iar potrivit disp. art. 3 pct. 26) coroborat cu art. 4 lit. c) din L. nr. 61/1991, tulburarea linistii locatarilor între orele 22:00-8:00 si 13:00-14:00 de catre orice persoana prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice, in locuintele persoanelor fizice sau in oricare alt loc din imobile cu destinatia de locuinte ori situat in imediata vecinatate a acestora, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500-1.500 lei.
Coroborand textele de lege sus-mentionate, instanta retine ca vinovata de savarsirea contraventiei prevazute de art. 3 pct. 26 din L. nr. 61/1991 poate fi doar persoana care a savarsit efectiv fapta, cu vinovatie, . enumerate de acest text de lege.
In speta, din declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta retine ca organul constatator nu a efectuat cercetari prealabile pentru a stabili care dintre persoanele care s-au aflat in apartamentul petentului a tulburat linistea publica, constatand prin propriile simturi numai faptul ca din acest apartament se auzea galagie constand din urlete si muzica la intensitate ridicata, iar nu si cine este persoana care a facut aceasta galagie, aplicand prezumtia de vinovatie in sarcina proprietarului imobilului, situatie in care procesele verbale contestate nu se pot bucura de prezumtia de temeinicie.
Asa fiind, instanta apreciaza ca exista cel putin un dubiu rezonabil in ceea ce priveste savarsirea de catre petent a faptelor retinute in sarcina sa, motiv pentru care se impune anularea proceselor verbale contestate, in acest sens fiind si practica CEDO, respectiv hotararea pronuntata la data de 4.10.2007 in cauza A. c. Romaniei.
F. de considerentele mai-sus expuse instanta apreciaza ca plangerea formulata de petent este intemeiata si in consecinta va dispune admiterea acesteia, anuland procesele verbale contestate si sanctiunile aplicate petentului in cuprinsul acestora.
In temeiul disp. art. 453 alin. 1/NCPC, instanta va obliga intimatul sa achite petentului cheltuielile de judecata ocazionate de promovarea prezentei plangeri, in masura in care au fost solicitate, respectiv suma de 40 lei reprezentand taxa judiciara de timbru (f. 4-5).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite plangerea formulata de petentul C. C. I., cu domiciliul în Cluj-N., .. 2, ., jud. Cluj, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Anuleaza procesele verbale de contraventie . nr._/2.02.2014 si . nr._/2.02.2014 incheiate de intimat si amenzile in cuantum de 500 lei si respectiv de 1.000 lei aplicate petentului in cuprinsul acestora.
Obliga intimatul sa achite petentului suma de 40 de lei, cu titlul de cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel la Tribunalul Cluj in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunandu-se la Judecatoria Cluj-N., sub sanctiunea nulitatii.
Pronuntata in sedinta publica din data de 30.06.2014.
JUDECATORGREFIER
M. LAZARCARMEN S.
Red. L.M./Tehnored. L.M./4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5546/2014. Judecătoria... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 3707/2014.... → |
|---|
