Pretenţii. Sentința nr. 3030/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3030/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 23155/211/2013
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.3030/2014
Ședința publică din 25 martie 2014
Instanța constituită din:
Judecător: C. R.
Grefier: A. R.
Pe rol se afla pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta S. ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 4.03.2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
INSTANȚA
Deliberand constata:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 3.10.2013, reclamanta S. ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUN a solicitat în contradictoriu cu pârâta ., obligarea pârâtei la plata sumei de 318,6 lei, reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune în cuantum de 270 lei aferentă perioadei octombrie 2011 – iunie 2012, potrivit facturilor menționate în cuprinsul acțiunii și penalitățile de întârziere în cuantum de 48,6 lei stabilite la data de 20.09.2013; obligarea pârâtei la cheltuielile ocazionate de acest proces.
În motivarea cererii s-a arătat că societatea mai sus menționată datorează suma de 318,6 lei din care:
- 270 lei taxa pentru serviciul public de radiodifuziune conform facturilor emise de F.F.E.E. EELECTRICA FURNIZARE TRANSILVANIA NORD SA, în perioada octombrie 2011 – iunie 2012;
- 48,6 lei penalități de întârziere calculate la data de 20.09.2013, potrivit Metodologiei privind recuperarea creanțelor de natura taxei pentru serviciul public de radiodifuziune provenite din facturile emise de societățile mandatate.
Având în vedere prevederile art. 2 coroborate cu prevederile art. 60 ind. 1 alin. 1 lit. f din Legea nr. 192/2006 cu modificările și completările ulterioare, solicită să se constate că S. Română de Radiodifuziune nu este ținută să facă dovada participării la ședința de informare cu privire la avantajele medierii ‚întrucât așa cum reiese din cererea de chemare în judecată, SRR a ales să recurgă la procedura prevăzută la art. 1025 – 10in Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 194 C.pr.civ., art. 40 alin. 3 și 4 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările ulterioare; HG nr. 977/2003.
Pârâta . a formulat întâmpinare prin care solicită, în principal, admiterea excepției de „autoritatea lucrului judecat”, deoarece sentința civilă nr. 2389/2009, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la 23.02.2009, rămasă definitivă,s-a dat într-un proces cu aceleași părți, aceleași pretenții (dar pentru perioadă diferită) și de asemenea aceleași probe prezentate de reclamantă; în subsidiar, în cazul în care se va respinge excepția invocată, pe cale principală, solicită respingerea cererii reclamantei, ca neîntemeiată și nelegală.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că în cursul anului 2008, reclamanta a acționat în judecată pârâta, pentru ca aceasta din urmă să fie obligată la plata taxei de radiodifuziune în sumă de 494,48 lei, reprezentând serviciul public de radiodifuziune, de care așa cum s-a stabilit, nu a beneficiat, pentru care cererea i-a fost respinsă, sentința rămânând definitivă. Este vorba de sentința nr. 2389/23.02.2009, pronunțată în dosar civil nr._/211/2008 a Judecătoriei Cluj-N..
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cluj-N. sub nr._ /3.10.2013, reclamanta S. Română de Radiodifuziune, solicită tot pentru serviciul public pe care nu l-a prestat pentru reclamantă, suma de 318,6 lei în care sunt incluse și penalitățile de întârziere.
De menționat că pârâta nu deține radioreceptor la niciuna din adresele pretinse de reclamantă (.. 12 și . Cluj-N.). Din cuprinsul art. 4 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările ulterioare în care se arată că persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele în România a persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii; rezultă fără echivoc, că numai beneficiarii acestor servicii au obligația de a plăti taxa aferentă.
În cazul pârâtei, care nu deține radioreceptoare și nu beneficiază de serviciul public de radiodifuziune, apreciază că nu poate fi obligată la plata pretențiilor reclamantei și în consecință acestea sunt neîntemeiate și nelegale, pentru care solicită instanței respingerea cererii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 și 206 C.pr.civ.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Relativ la exceptia autoritatii de lucru judecat, invocata de parata prin intampinare, instanta va dispune respingerea acesteia ca nefondata, retinand in esenta ca actiunea promovata de reclamanta se refera la un debit datorat pentru perioada ian.2004-apr.2006 (f.28), iar in prezenta cauza se solicita un debit datorat pentru perioada oct.2011-iun.2012.
Reclamanta S. Română de Radiodifuziune tinde la obligarea pârâtei la plata în favoarea sa a sumei de 270 lei taxa pentru serviciul public de radiodifuziune conform facturilor emise de F.F.E.E. EELECTRICA FURNIZARE TRANSILVANIA NORD SA, în perioada octombrie 2011 – iunie 2012 si 48,6 lei penalități de întârziere calculate la data de 20.09.2013.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 41/1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, se înființează S. Română de Radiodifuziune și S. Română de Televiziune, ca servicii autonome de interes național, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române.
Potrivit art.40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, republicată prevede că „persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii”, iar conform alin. 2 al aceluiași text de lege, cuantumul taxei pentru aceste servicii, pe categorii de plătitori, modul de plată și încasare a taxei, penalitățile de întârziere, precum și cazurile de scutire/exceptare de la plata taxei se determină și se stabilesc prin Hotarâre a Guvernului.
Prin textul art. 40 alin. 5 din Legea nr. 41/1994, s-au stabilit categoriile de persoane fizice exceptate de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune, urmând ca, alte categorii de scutiri să se facă, potrivit art. 40 alin. 7, în condițiile Hotărârii de Guvern.
Prin textul art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 977/2003 s-a stabilit, în sarcina persoanelor juridice cu sediul în România, inclusiv filialelor acestora, precum și sucursalelor și celorlalte subunități ale lor fără personalitate juridică și sucursalelor sau reprezentanțelor din România ale persoanelor juridice străine, obligația de a plăti o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune, iar cuantumul acestei taxe fiind stabilit în anexa H.G. nr. 977/2003, ce face parte integrantă din același act normativ.
Instanța reține că societatea pârâtă este o persoană juridică, cu sediul în România, astfel cum rezultă și din extrasul informativ existent la dosarul cauzei si eliberat de Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj (f. 4), pârâta făcând parte din categoria societăților comerciale la care face referire art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994 și art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 977/2003, fiind ținută de obligația instituită prin aceste texte de lege, respectiv de a achita o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune, în cuantumul determinat de anexa Hotărârii de Guvern nr. 977/2003.
Concluzia instanței se fundamentează pe împrejurarea că obligația legală de plată a taxei pentru serviciul public de radiodifuziune revine persoanelor juridice române, în calitate de beneficiari ai acestui serviciu și care dețin receptoare radio, iar, în speță, pârâta nu a făcut dovada inexistenței la sediul acesteia a unor astfel de mijloace tehnice, pentru a fi exceptată de plata acestei taxe. Mai mult, conform informațiilor furnizate de reclamantă, societatea pârâtă nu a formulat cerere de exceptare de la plata taxei de radiodifuziune.
În virtutea acestei obligații legale, au fost emise pe seama societății pârâte facturile fiscale existente la dosarul cauzei la filele 5-13, astfel că aceasta din urmă figurează în evidențele reclamantei cu un debit principal restant, în valoare totală de 270 lei, reprezentând contravaloarea taxei pentru serviciul public de radiodifuziune, pentru perioada octombrie 2011 – iunie 2012. De asemenea, reclamanta a calculat penalități de întârziere aferente debitului principal, începând cu data scadenței de plată, în valoare totală de 48,6 lei.
În conformitate cu prevederile art. 6 alin. 1 din H.G. nr. 977/2003, „pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere”.
Întrucât pârâtei îi revenea obligația de a achita cuantumul serviciilor de radio, potrivit Legii nr. 41/1994 și HG 977/2003, instanța reține că acțiunea reclamantei este întemeiată atât în ce privește debitul principal, cât și referitor la penalitățile de întârziere calculate prin raportare la metodologia de calcul a Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. pentru întârzierea la plată a facturii de energie electrică, respectiv prin raportare la nivelul dobânzii legale datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
În consecință, prin prisma argumentelor anterior expuse, precum și reținând răspunderea civilă a pârâtei, instanța, în temeiul art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, modificată, va admite cererea și va obliga pârâta la plata către reclamanta S. Română de Radiodifuziune, a sumei de 270 lei reprezentand taxa pentru serviciul public de radiodifuziune aferenta perioadei octombrie 2011-iunie 2012 si penalitati de intarziere aferente in cuantum de 48,6 stabilite la data de 20.09.2013.
În temeiul art. art. 453 C.pr.civ., instanța va obliga parata sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 25 lei reprezentand taxa judiciara de timbru (f.19).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia autoritatii de lucru judecat, ca neintemeiata.
Admite cererea înaintată de reclamanta S. ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE, cu sediul în București, . nr.60-64, sector 1 în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Cluj-N., ..12, jud. Cluj.
Obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 270 lei reprezentand taxa pentru serviciul public de radiodifuziune aferenta perioadei octombrie 2011-iunie 2012 si penalitati de intarziere aferente in cuantum de 48,6 stabilite la data de 20.09.2013.
Obliga parata sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 25 lei.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica de la 25.03.2014.
Judecător,Grefier,
C. R. A. R.
Red.RC/Dact. RC/AR
4 ex./08.05.2014
| ← Autorizarea executării obligaţiei de a face. Art. 580 ind.2... | Somaţie de plată. Sentința nr. 3033/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
