Pretenţii. Sentința nr. 639/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 639/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 22789/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.639/2014
Sedința publică de la 24 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Grefier C. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE în contradictoriu cu pârâta S.C. S. S. S.R.L., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă reprezentanta pârâtei, avocat C. C. G. C., lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ. coroborat cu art.1027 alin.1 și 2, art.107 al.1 și art.94 pct.1 lit.j NCPC, verificându-și competența apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În temeiul art.238 NCPC instanța pune în discuție reprezentantei pârâtei estimarea duratei soluționării prezentei cauze.
Reprezentanta pârâtei apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată la acest termen de judecată.
Față de cererile în probațiune formulate de către părți, instanța apreciază că cercetarea judecătorească ar putea fi finalizată la acest termen de judecată și pune în discuție reprezentantei pârâtei excepția lipsei procedurii prealabile pe care instanța o califică ca fiind o excepție de prematuritate.
Reprezentanta pârâtei învederează instanței că menține în continuarea excepția lipsei procedurii prealabile astfel cum aceasta a fost invocată.
Deliberând asupra excepției invocate de către pârâtă, instanța constată că potrivit art. 7201 C.pr.civ. procedura concilierii este obligatorie în litigiile comerciale, doar că la data sesizării instanței de judecată, dispozițiile art. 7201 C.pr.civ. nu mai erau în vigoare ca urmare a abrogării Codului de procedură civilă. . timp de litigii era obligatorie procedura medierii, insa in cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat în mod expres că invocă prevederile art.1025 NCPC, cu alte cuvinte a înțeles să formuleze o cerere cu valoare redusă; chiar dacă aceasta nu a fost formulată prin formularul de cerere, instanța apreciază că o asemenea omisiune nu trebuie interpretată a o neparcurgere a procedurii prealabile.
La interpelarea instanței, reprezentanta pârâtei învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art. 255 și 258 NCPC instanța încuviințează înscrisurile depuse în probațiune la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
În temeiul art. 394 NCPC instanța închide cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului reprezentantei pârâtei.
Reprezentanta pârâtei solicită respingere acțiunii ca fiind neîntemeiată. Arată că adresa la care s-au emis facturile nu este folosită de către pârâtă de foarte multă vreme. Pârâta a folosit acest apartament cu mulți ani în urmă, apartamentul nefiind folosit de aproximativ 10 – 15 ani. De altfel, din fotografiile depuse în probațiune la dosar rezultă că nu există niciun receptor radio sau TV de care pârâta să beneficieze. Arată că sediul societății pârâte se află într-un alt sediu. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțarea hotărârii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 30.09.2013 in dosar nr._, reclamanta S. R. de Radiodifuziune a solicitat, în contradictoriu cu parata .:
obligarea paratei la plata sumei de 420 lei reprezentand taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, pentru perioada mai 2011-iunie 2012
Penalitati de intarziere in cuantum de 74,42 lei;
Cheltuieli de judecata.
In fapt, a aratat ca taxa este datorata in temeiul art.40 alin.3 din legea nr.41/1994. In aplicarea art.40 alin.4 din aceeasi lege a fost adoptata HG nr.977/2003, hotarare care este aplicabila in cauza. Prin aceasta s-a stabilit modul in care se percepe taxa, si anume, odata cu plata energiei electrice consumate. Pentru neplata taxei se platesc penalitati de intarziere, calculate in conformitate cu metodologia de calcul a . a Energiei Electrice. A mai aratat ca reclamanta este sctutita de plata de taxa judiciara de timbru si a timbrului judiciar, intrucat este vorba de colectarea unor sume ce reprezinta venituri publice.
În drept, cererea a fost intemeiata pe prevederile art.112 C.p.c., art.40 alin.3,4 din Legea nr.41/1994, HG nr.977/2003. S-a solicitat judecarea si in lipsa a cauzei.
Au fost depuse inscrisuri-f.4-19.
Legal citata, parata a formulat intampinare prin care a invocat cu prioritate exceptia lipsei procedurii prealabile, cu motivarea ca nu s-a procedura concilierii prealabile. In fond a solicitat respingerea cererii cu motivarea ca obligatia de a achita taxa radio sau de televiziune revine doar persoanelor care beneficiaza de serviciu. Or, ea nu a detinut vreodata receptoare radio/tv. A fost invocata si Decizia CCR nr. 297/2004.
Au fost depuse inscrisuri-f.31-33.
Prin raspunsul la intampinare, reclamanta a solicitat respingerea exceptiei lipsei procedurii prealabile, aratand ca in speta nu este vorba despre o obligatie comerciala, ci de una care rezulta din lege. In fond si-a mentiunut argumentele din cerere.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisurile atasate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art.40 alin 3 din Legea nr.41/1994, persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
De asemenea, in conformitate cu prevederile alineatului urmator, cuantumul taxelor prevăzute la alin. (1) lit. b), pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare și scutire de la plata acestora, penalitățile de întârziere, precum și sancțiunile care se aplică în cazul completării în mod eronat a declarației de exceptare de la plata taxelor de către deținătorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, care, potrivit legii, sunt plătitori ai taxei pentru serviciul public de radiodifuziune și ai taxei pentru serviciul public de televiziune, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. In executarea acestei legi au fost emise HG nr.977/2003 si HG nr.978/2003, care stabilesc printre altele cuantumurile lunare ale taxei pe categorii de platitori, modalitatea de incasare si scutire de la plata, modalitatea calculului penalitatilor de intarziere.
Prin Sentinta nr. 64 din 16 februarie 2009 Curtea de Apel Cluj, mentinuta in totalitate prin Decizia nr. 607/2011 a ICCJ- Sectia C. Administrativ si Fiscal, a fost anulat art.3 alin.2 din HG nr.977/2003, respective art.3 alin.2 din HG nr.978/2003, texte invocate de reclamanta in raspunsul la intampinare si potrivit carora, persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele acestora, precum și sucursalele și celelalte subunitati ale lor fără personalitate juridică și sucursalele sau reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația sa plătească o taxa lunară pentru serviciul public de radiodifuziune, retinandu-se ca potrivit art.40 alin.3, sunt obligate la plata taxei doar persoanele beneficiare ale celor doua servicii publice, notiunea de “beneficiar” fiind atribuita atat in interpretarea oficiala, cat si ca ea gramaticala numai subiectelor de drept care sunt in mod direct destinatarii acestor servicii.
. art.40 alin.3 din Legea nr.41/1994, rezulta ca obligatia de a plati taxa pentru cele doua servicii publice revine persoanelor juridice si celorlalte entitati enumerate de art.40 alin.3, in calitate de beneficiari ai acestor servicii. Cum nici in Legea nr.41/1994, nici in alte acte normative nu poate fi identificat nici un text care sa defineasca notiunea de “beneficiar”, sensul acestei notiuni nu poate fi decat acela de drept comun, respectiv de persoana care beneficiaza de ceva (sursa DEX), ceea ce presupune ca persoana beneficiara sa se foloseasca in concret de serviciul pus la dispozitie in mod direct.
In alta ordine de idei, instanta retine ca, respingandu-se exceptia de neconstitutionalitate a art.40 alin.3 din Legea nr.41/1991, prin Decizia nr.297/2004 a CCR, s-a retinut ca obligatia prevzuta de text este doar in sarcina persoanelor juridice care beneficiaza, in diferite modalitati, de serviciile publice respective. De asemenea aceleasi considerente au stat la baza pronuntarii si a Deciziei nr.331/2006 a CCR.
Instanta constata ca, . si recomandarile europene privitoare la taxa radio-tv permit statelor sa stabileasca plata unor asemenea taxe, chiar daca platitorul nu are calitatea de beneficiar, insa aceasta este doar o optiune a statului membru, si nu o obligatie.
In conditiile in care prin legea fundamentala nu s-a impus plata unei taxe radio pentru servicii de radio si televiziune, independent de existenta calitatii de beneficiar, legiutorul constitutional prevazand reglementarea domeniului prin lege organica, art.31 alin.5 din Constitutia Romaniei urmeaza a fi interpretat in favoarea destinatarilor acestui text.
In aceeasi directie se inscrie si Decizia nr. 448/2013 a CCR, conform careia dispozițiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, sunt constituționale în măsura în care taxa pentru serviciile publice de radiodifuziune și televiziune se aplică numai persoanelor juridice care beneficiază de aceste servicii.
In motivare deciziei mentionate, considerente care au aceeasi forta juridica obligatorie ca si dispozitivul deciziei, Curtea constată că interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege criticate în sensul că obligația de plată a taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune și televiziune incumbă tuturor persoanelor juridice indiferent dacă acestea sunt sau nu beneficiare ale serviciului public aferent, deci indiferent dacă există sau nu o contraprestație a instituției publice în cauză, vin să nesocotească dispozițiile art. 56 alin. (2) din Constituție.
Rezulta astfel ca legiuitorul nu a instituit nici o prezumtie absoluta cu privire la calitatea de beneficiar al sericiilor radio/tv, neconditionat de cum persoanele juridice detin sau nu receptoare. Din acest motiv, apreciaza ca in cauza dedusa judecatii, revenea reclamantei sarcina probei, si anume, aceea de a face dovada ca parata a fost beneficiara in concret a serviciului radio. Reclamanta nu a depus decat un set de facturi fiscale emise pe numele paratei de . Transilvania Nord SA (f.5-24), facturi in care se gaseste inserata taxa radio, fara ca acestea sa fie macar insusite prin semnatura de parata si fara a se face macar dovada comunicarii acestor facturi. Astfel nu s-a dovedit nici macar ca intre furnizorul de energie electrica si parata s-ar fi incheiat un contract de furnizare a energiei electrice, cu atat mai mult nu s-a dovedit ca parata ar detine receptoare radio si, implicit ar datora taxa radio. F. de cele mai sus expuse si coroborand prevederile legii cu cele constitutionale, observand ca art.3 alin.2 din HG nr.977/2003 si art.3 alin.2 din HG nr.978/2003 au fost anulate, vazand si Deciziile nr.297/2004 si 448/2013 ale CCR, instanta apreciaza ca nu poate perceputa o taxa pentru servicii de radiodifuziune de plano, ci doar persoanelor fata de care s-a facut dovada ca sunt beneficiarii serviciului. Astfel, intrucat reclamanta nu a facut dovada ca parata a beneficiat de serviciul radio instanta va respinge cererea ca neintemeiata, atat cu privire la petitul principal, cat si la cel privind penalitatile de intarziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamanta S. R. de Radiodifuziune, cu sediul in Bucuresti, ..60-64, sector 1, C.fiscal R., cont RO74RNCB_68, deschis la BCR sector 1, prin reprezentant legal C. P. Director Departament Economic in contradictoriu cu ., cu sediul in Cluj-N., calea Dorobantilor, nr.102, ..
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.01.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
C. I. C. M.
Tehnored. C.I./C.M./4 ex../13.02.2014.
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 24-06-2014, Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2085/2014. Judecătoria... → |
|---|
