Acţiune pauliană. Sentința nr. 5731/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5731/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 10252/211/2013
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.5731/2014
Ședința publică din 3 iunie 2014
Instanța constituită din:
Judecător: C. R.
Grefier: A. R.
Pe rol se afla pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâții D. M. C. și D. C. M., având ca obiect acțiune revocatorie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă. De asemenea, se constată că, părțile au depus la dosar concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberand constata:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 24 aprilie 2013 reclamanta ., a solicitat in contradictoriu cu parații D. M. C., si D. C. M., declararea ca inopozabil fata de reclamantă in ceea ce privește executarea silita a creanței in suma de 202.103,88 RON, a Contractului de vânzare cumpărare autentificat la nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP C. M. L. prin care paratul D. M. C., a înstrăinat fraudulos (fictiv) cota parte din imobilele situate in ., Cluj N. conform CF nr._ si in . Cluj N. conform CF nr._, cu scopul de a îndepărta de la executarea silita a acestor imobile; readucerea in patrimoniul paratului D. M. C. a cotei parte din cele doua imobile situate in ., Cluj N. conform CF nr._ si in . Cluj N. conform CF nr._; în subsidiar, in situația in care nu veți dispune declararea ca inopozabile a actelor anterior menționate, solicită a se dispune în temeiul principiului fraus omnia corumpit, constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare cumpărare nr.5774 din 17.12.2012 autentificat la BNP C. M. L.; obligarea pârtilor, in solidar, la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii s-a arătat că, . este creditoarea pârâtului D. M. C. care îi datorează suma de 202.103,88 RON, dovadă pe care o face cu titlul executoriu constând in CEC . nr._ aflat in executare silita la B. A.,OSZOCZKI, S. si asociații in dosar nr. 222/2013 si pentru care s-a emis Somație de plata - comunicata paratului.
Astfel, reclamanta a prestat mai multe servicii constând in transporturi rutiere către societatea in care paratul este administrator ., care au fost garantate cu un CEC in alb, avalizat de către Dl. M. C. D. in calitate de administrator al societății, CEC care a fost completat cu valoarea facturilor scadente. CEC-ul a fost refuzat la plata motivul fiind acela al intrării in Procedura insolventei a societății debitoare.
Deși in numeroase rânduri a încercat recuperarea debitului restant, debitoarea . nu a plătit debitul, administratorul acesteia a încheiat ulterior cu societatea reclamantă un acord de rescadentare a debitului garantând cu Bilete la ordin avalizate deasemenea, in nume personal de către acesta, bilete la ordin care si acestea au fost refuzate la plata din același motiv.
In acest timp societatea emitenta, debitoare a intrat in procedura insolventei in mod voluntar, deci in urma deciziei administratorului acesteia, drept pentru care s-a îndreptat împotriva avalistului pentru recuperarea debitului său, având in vedere ca avalistul răspunde in aceeași măsura ca si emitentul CEC-ului.
Paratul din prezenta cauza, la scurt timp după emiterea CEC-ului si BO-urilor pe care i le-a predat ca si garanție, a divorțat de soția sa, pentru a proteja averea familiei si a vândut acesteia partea sa din avere, respectiv cota parte din doua imobile situate in ., Cluj N. conform CF nr._ prin actul de vânzare cumpărare nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP C. M. L. si in . Cluj N. conform CF nr._, prin actul de vânzare cumpărare nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP C. M. L..
Prin această înstrăinare S. R. SA a suferit un prejudiciu actual si personal, datorită faptului că pârâtul si-a provocat (sau si-a mărit) starea de insolvabilitate prin vânzarea către parata D. C. M., asociata in firma familiei D. ., a cotei parte ce-i revenea din cele doua imobile menționate mai sus.
Complicitatea la fraudă a terțului dobânditor, soția acestuia, D. C. M., este pe deplin dovedita, aceasta fiind implicata in afacerile familiei- este asociata a firmei ..
Prin aceasta se dovedește foarte clar ca a cunoscut existenta creanței reclamantei, existenta dificultăților financiare prin care trecea . si faptul ca obligațiile acesteia fuseseră garantate cu averea personala a soțului, D. M. C., achiziționând bunurile tocmai pentru a zădărnici încasarea creanței.
Prin prezenta cerere solicită a se dispune declararea ca inopozabil fata de reclamantă in ceea ce privește executarea silita a creanței in suma de 202.103,88 RON, a Contractului de vânzare cumpărare autentificat la nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP C. M. L. prin care paratul-D. M., a înstrăinat fraudulos (fictiv) cota parte din imobilele situate in ., Cluj N. conform CF nr._ și în . Cluj N. conform CF nr._, cu scopul de a îndepărta de la executarea silită a acestor imobile.
In conformitate cu art. 1562 din Noul cod civil (care preia vechea reglementare a art. 975 din fostul Cod Civil): « Daca dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile fata de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate. (2) Un contract cu titlu oneros sau o plata făcuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul ca debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate. Art. 1563 Noul Cod Civil prevede ca « Creanța trebuie sa fie certa la data introducerii acțiunii».
Așadar, acțiunea revocatorie este acțiunea prin care se urmărește reducerea în patrimoniul debitorului (gajul general ai creditorilor chirografari) a bunurilor care au ieșit în mod fraudulos din patrimoniul acestuia.
Din interpretarea textelor de lege anterior menționate si ținând cont și de doctrina și practica judecătoreasca întemeiata pe art. 975 din fostul Cod Civil se trage concluzia că pentru a fi admisa acțiunea revocatorie trebuie sa îndeplinească următoarele condiții: existenta unei creanțe certe lichide si exigibile a creditorului reclamant față de debitor (unul dintre pârâți); creanța trebuie sa se fi născut anterior actului atacat; actul atacat sa fi creat creditorului(reclamant) un prejudiciu, care consta în crearea sau mărirea stării de insolvabilitate a debitorului; frauda debitorului care a cunoscut rezultatul păgubitor al actului față de creditor și, în cazul contractelor cu titlu oneros, complicitatea la frauda a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat.
In cele ce urmează se vor analiza condițiile de admitere a acțiunii revocatorii pentru contractul în cauză. a) În ceea ce privește condiția existenței unei creanțe a creditorului reclamant față de debitorul pârât solicită a se avea în vedere următoarele:
Doctrina și practica judiciară în materie s-au pronunțat constant în sensul că în situația în care se atacă un act translativ de proprietate, reclamantul trebuie să aibă o creanță împotriva pârâtului înstrăinător, dar nu și împotriva pârâtului dobânditor al bunului.
Astfel, solicită să se constate că deține o creanță împotriva vânzătorului din Contractul de vânzare-cumpărare nr. 577 din 17.12.2012 emis de BNP C. M. L., creanța constatată prin titlul executoriu – CEC BACX1AA_.
În ceea ce privește condiția anteriorității, solicită a se constata că doctrina și jurisprudența s-au pronunțat în mod constant ca această condiție este îndeplinită dacă izvorul creanței (faptul juridic sau actul juridic) este anterior actului atacat, iar nu titlul, hotărârea judecătorească care consfințește existența creanței și cuantumul acesteia). În acest sens solicită să se constate că remiterea CEC-ului în alb de către pârât care a garantat cu averea personală creanțele societății, este datată la 21.09.2012 acesta fiind izvorul creanței față de pârâtul D. M. C.
b)In ceea ce privește condiția ca actul atacat sa fi creat creditorului (reclamant) un prejudiciu, care consta in crearea unei stări de insolvabilitate a
debitorului, solicită a se a avea in vedere faptul ca imobilele care fac
obiectul Actului de vânzare cumpărare nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP C.
M. L. sunt doua imobile cu o valoare mare care au fost in patrimoniul
paratului, si care ar fi putut face obiectul executării silite in vederea recuperării
integrale a prejudiciului.
Va rugam sa luați act de faptul ca paratul a cunoscut situația in care se afla si știa ca urmează sa fie executat silit deoarece in afara CEC-ului care face obiectul executării silite la B. A., OSZOCZKI, S. si asociații in dosar nr. 222/2013, a mai emis un nr. de 15 Bilete la Ordin, in data de 28.11.2012 toate avalizate in nume personal de către D. M. pentru aceeași datorie pe care . o avea la reclamantă.
c)In ceea ce privește condiția fraudei debitorului care a cunoscut rezultatul
păgubitor al actului fata de creditor, solicită a se constata ca in
prezenta cauza aceasta se îndeplinește fiind demonstrata de însuși actul atacat
prin care a ieșit din patrimoniul paratului cotele pe care le deținea din cele doua
imobile. Sigur, s-ar putea invoca intervenienta divorțului intre cei doi soți, care si-au partajat bunurile deținute conform comunității de bunuri matrimoniale.
Este greu de crezut ca in condițiile in care ca si debitor ai creditorilor personali care așteaptă sa fie îndestulați singura acțiune pe care o poți face este aceea de a vinde bunurile din patrimoniul personal, căci daca aceasta ar fi un act care nu ar frauda creditorii, atunci se presupune ca a fost făcut pentru a-i plați datoria pe care o avea fata de reclamantă, lucru care nu s-a făcut pana in prezent.
De aceea frauda debitorului consta tocmai in aceea ca in mod conștient si-a creat starea de insolvabilitate prin înlăturarea (scoaterea) din patrimoniul sau a unuia sau a mai multor bunuri de valoare care ar putea face obiectul executării silite.
Solicită a se avea in vedere ca doctrina si jurisprudenta s-a pronunțat in mod constant ca « atâta vreme cat debitorul s-a lipsit cu buna știința de unica valoare certa si serioasa din patrimoniul sau despre care știa ca va putea face obiect al executării silite, intenția de a crea starea de insolvabilitate nu poate fi negata » (C.Apel Timisoara-decizia nr. 3538/R/16.11.2005)
d) In ceea ce privește îndeplinirea condiției de participare (complicitate) la frauda
a paratei D. C. M., solicită a se avea in vedere
următoarele:
In temeiul art. 975 din Vechiul Cod civil, pana la apariția Noului Cod Civil, doctrina si jurisprudența au stabilit, condiția participării (complicității) la frauda a terțului dobânditor. Conform doctrinei si jurisprudenței acesta condiție este îndeplinita atunci când terțul dobânditor „deși nu a cunoscut intenția debitorului de a prejudicia interesele creditorului, a cunoscut, totuși ca prin actele la cere participa a creat sau a mărit insolvabilitatea debitorului". (I.C.CJ., S. Corn. Decizia nr. 101/17.01.2006) In același sens s-a statuat ca «complicitatea la frauda, care definește atitudinea dobânditorului din punct de vedere al acțiunii pauliene, înseamnă cunoașterea de către dobânditor, terț farta de raportul juridic obligațional, a faptului ca actul încheiat cu debitorul prejudiciază pe creditor, provocând sau mărind starea de insolvabilitate a debitorului (CA.București, S. a IV-a Civila, Decizie nr. 409/25.02.2003).
Astfel, jurisprudența a definit aceasta complicitate prin aceea ca terțul dobânditor are cunoștința de faptul ca prin încheierea actului îi creează sau îi mărește starea de insolvabilitate a debitorului.
Solicită a se constata ca, prin apariția Noului Cod Civil, acesta condiție a primit o consacrare legala, introducându-se o definiție legala a complicității terțului dobânditor. Astfel art. 1562 alin2 Noul Cod Civil prevede ca „Un contract cu titlu oneros sau o plata făcuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul ca debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate."
Așadar, pentru îndeplinirea condiției complicității nu este necesara o atitudine subiectiva de intenție a terțului dobânditor de a frauda interesele creditorului, fiind suficienta atitudinea de indiferenta din partea acestuia in ceea ce privește interesele creditorului.
Așadar, pentru îndeplinirea acestei condiții este necesar doar ca terțul dobânditor sa cunoască existenta creanței creditorului(reclamant) impotriva înstreinatorului si ca prin încheierea acestui act se creează sau se mărește starea de insolvabilitate a
înstrainatorului."
Solicită a se observa ca in speța de fata este îndeplinita condiția complicității la frauda a terțului dobânditor, D. C. M., prin aceea ca era soția debitorului pârât, dar si asociata in firma . alături de soțul acesteia, dobânditoarea cunoscând atât existenta creanței cat si faptul ca prin vânzarea cotelor pentru cele doua imobile si prin încheierea acestui act se creează sau se mărește starea de insolvabilitate, avându-se in vedere ca acestea erau bunurile cele mai valoroase din averea familiei si care puteau face obiectul unei executări silite.
Așadar, caracterul fraudulos al contractului anterior menționat si intenția de a ne frauda rezulta fără putința de tăgada din cele menționate anterior.
In conformitate cu art. 1565 Noul Cod Civil alin. 2" terțul dobânditor poate păstra bunul plătind creditorului căruia profita admiterea acțiunii o suma de bani egala cu prejudiciul suferit de acesta din urma prin încheierea actului. In caz contrar, hotărârea judecătoreasca de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizează bunul pana la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea, dispozițiile privitoare la publicitatea si efectele cauzei inalienabilitate aplicându-se in mod corespunzător
Așadar, sancțiunea civila care intervine in situația fraudării intereselor creditorului este inopozabilitatea fata de creditor a actului. Deasemenea actul atacat devine inopozabil doar in ceea ce privește creanța care a stat la baza intentării acțiunii revocatorii, creanța cu privire la care s-a încercat împiedicarea executării silite.
In subsidiar, in situația in care nu se va dispune declararea ca inopozabil a actului anterior menționat, solicită să se dispună in temeiul principiului fraus omnia corumpit, constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare cumpărare nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP C. M. L., motivat de faptul ca acest contract are o cauza ilicita si anume intenția de a o frauda pe creditoare.
Deasemenea, solicită a se dispune emiterea unei adrese către BNP C. M. L. prin care sa se solicite comunicarea actului atacat, având in vedere ca îi lipsește calitatea pentru o asemenea cerere in nume personal.
Așa cum s-a arătat, înainte de . Noului Cod Civil, reglementarea legala a acțiunii revocatorii se regăsea la art. 975 fostul Cod Civil. In acest text de lege nu era prevăzuta in mod expres sancțiunea care intervine in situația in care se face dovada existentei fraudei.
Astfel, o parte a doctrinei si jurisprudenței s-a pronunțat in sensul ca sancțiunea care ar interveni ar fi « desființarea » actului fraudulos, fara a preciza despre ce sancțiune concreta este vorba, desființarea nefiind altceva decât efectul mai multor sancțiuni.
O alta parte(majoritara) a doctrinei si jurisprudenței s-a pronunțat, chiar si sub imperiul vechiului Cod Civil, ca sancțiunea care ar interveni ar fi inopozabilitatea actului fraudulos si pentru care s-a introdus acțiunea pauliana.Astfel, actul fraudulos rămâne in ființa in ceea ce-i privește pe ceilalți participanți la circuitul civil.
Cu toate acestea daca veți considera ca nu inopozabilitatea este sancțiunea care intervine, ci nulitatea contractului, solicită a se dispune nulitatea contractului menționat anterior pentru motivele prezentate mai sus.
Având in vedere dispozițiile finale ale art. 1565 C.civil solicită a se dispune notarea prezentului litigiu in Cartea Funciara a celor doua imobile situate in ., Cluj N. conform CF nr._ si in . Cluj N. conform CF nr._.
F. de cele prezentate solicită sa se dispună admiterea acțiunii așa cum a fost formulata.
Solicită de asemenea sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata care se vor face cu acest proces.
În drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 1562-1565 Codul civil si art. 194 NCPC.
Pârâtul D. M. C., a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiata, atât in ceea ce privește petitele principale, cat si in ceea ce privește petitul subsidiar, obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata pe care le va preciza si dovedi ulterior, pentru considerentele pe care le va arata in cele ce urmează.
In fapt, societatea BAULINIE SRL a contractat cu reclamanta servicii de transport marfa, ce s-au derulat intre parti din luna mai 2012 si pana la finele lunii noiembrie 2012, perioada in care s-au efectuat plați către reclamanta, inclusiv la data de 23.11.2012, astfel cum rezultă din fișa analitică partener (Anexa 1 – fișa analitică partener). Precizează ca societatea reclamanta, in derularea relațiilor contractuale cu ., nu a încercat sa recupereze vreun debit de la societatea din urma, . predând către reclamanta cu titlu de garanție, o fila CEC in alb, avalizata de pârât.
Ca urmare a dificultăților financiare ale societății BAULINIE SRL, dificultăți financiare rezultate din neîncasarea contravalorii produselor vândute către clienții acesteia (Anexa 2 - raportul de cauze insolventa), s-a ajuns in situația de a nu mai putea suporta cheltuielile de funcționare ale societății, inclusiv cele cu salariații, motiv pentru care s-a ajuns in situația incapacității de plata, cu consecința intrării societății in insolventa.
In contextul celor prezentate mai sus, societatea reclamanta a inteles sa introducă la plata fila CEC, ce poarta o data anterioara scadentei datoriilor . si una ulterioara actului a cărui inopozabilitate o solicita, aceasta fiind refuzata pe motivul intrării societății BAULINIE SRL in insolventa.
Consideră ca nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru admisibilitatea acțiunii reclamantei, după cum urmează:
1. Nu exista o creanța certa, lichida si exigibila a creditorului reclamant fata de parat, care sa se fi născut anterior actului atacat
Reclamanta pretinde ca are o creanța certa de 202.103,88 lei fata de debitoarea ., născuta din relațiile comerciale derulate intre cele 2 societăți, valoare cu care aceasta s-a înscris in tabelul definitiv al creditorilor, in cadrul dosarului de insolventa nr._ aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj. Așa cum s-a arătat anterior, pentru a garanta plata creanțelor societății, . a emis o fila CEC in alb către reclamanta, cu titlu de garanție, avalizata de către paratul D. M. C. (Anexa 3 - copie fila CEC), predata reclamantei la data de 21.09.2012, in baza procesului verbal de predare-primire încheiat la aceeași data (Anexa 4 - proces verbal de predare-primire).
In luna noiembrie 2012, reclamanta si debitoarea . au convenit ca datoria . sa fie achitata in transe, prin emiterea unui număr de 15 bilete la ordin, cu scadente diferite, plata datoriilor fiind astfel eșalonată in 15 transe de plata, aspect ce rezulta din borderoul biletelor la ordin predate, înregistrat sub nr. 9204A / 28.11.2012 in evidenta reclamantei (Anexa 5 - Borderou bilete la ordin predate).
Izvorul obligației paratului de a garanta plata datoriilor . către reclamanta ii reprezintă fila CEC ._, emisa in alb, cu titlu de garanție, de către debitoare si avalizata de către pârât. Creanța reclamantei devine certa, lichida si exigibila fata de garant doar la momentul completării filei CEC de către creditoare, în conformitate cu respectarea condițiilor înțelegerii părților.
Până la momentul completării CEC-ului, nu se poate vorbi de existența unei creanțe certe, lichide și exigibile a reclamantei față de pârât garant avalist.
CEC-ul a fost completat de către reclamantă la data de 31.01.2013, data introducerii acestuia în banca, astfel încât doar la această dată de 31.01.2013 se poate discuta despre existența unei creanțe certe, lichide și exigibile a reclamantei față de pârâtul – garant avalist (asta, în condițiile în care aceasta creanță, într-adevăr, exista – vezi cele arătate la alin. următor). În condițiile în care actul atacat de către reclamantă, respectiv actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 5774/17.12.2012 de către BNP C. M. L. (Anexa 6), a fost încheiat la data de 17.12.2012, nu exista o creanță certă, lichidă și exigibilă a reclamantei față de pârâtul – garant avalist, care să se fi născut anterior actului atacat.
Pe de altă parte, fila CEC ._, emisă în alb, cu titlu de garanție, de către debitoare, nu îndeplinește condițiile pentru a constitui titlu executoriu împotriva pârâtului (punându-se astfel în discuție, chiar existența creanței certe, lichide și exigibile a reclamantei împotriva pârâtului) pentru următoarele considerente:
a) fila CEC sus menționată avea rol doar de garanție, urmând a fi completată conform înțelegerii părților – ori înțelegerea părților era în sensul eșalonării datoriilor în 15 tranșe lunare, conform celor menționate mai sus, plata urmând a fi făcută prin introducerea la plată a celor 15 bilete la ordin emise în acest scop de către debitoarea .. Ca atare, completarea filei CEC s-a făcut în mod nelegal, întrucât creanța nu era exigibilă nici măcar față de debitoarea . momentul 31.01.2013 erau scadente doar 2 din cele 15 bilete la ordin emise.
b) conform mențiunilor din procesul verbal de predare-primire a filei CEC aceasta urma a fi completată doar după notificarea în prealabil și refuzul de plată a emitentului. Reclamanta nu a urmat această procedură, astfel că completarea filei CEC s-a făcut în mod nelegal.
c) la data de 24 ianuarie 2013, debitoarea . a intrat în procedura de insolvență (Anexa 7 – sentința deschidere procedură). Chiar dacă reclamanta a recepționat de la administratorul judiciar notificarea de intrare în insolvență a debitoarei doar la 5.02.2013 (Anexa 8 – notificare intrare insolvență și dovada expediere), aceasta avea cunoștință despre faptul intrării în insolvență încă din 29.01.2013, fiind încunoștințată prin mail de către reprezentantul debitoarei, pârâtul D. M. C. (Anexa 9 – mail din 29.01.2013). În acest context, reclamanta completează fila CEC lăsată în garanție, la data de 31.01.2013 și o introduce în bancă.
Potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 a insolvenței, „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale”.
Analizând atitudinea reclamantei ulterioară deschiderii procedurii insolvenței din perspectiva acestui text legal, se poate califica acțiunea reclamantei de completare a filei CEC în alb ca fiind o acțiune extrajudiciară pentru realizarea creanțelor impotriva debitorului .. Ori, potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, o astfel de acțiune era suspendata de drept începând cu data de 24.01.2013.
In condițiile in care reclamanta nu mai avea dreptul de a completa fila CEC, după data de 24.01.2013, iar izvorul obligației paratului de a garanta plata datoriilor . către reclamanta ii reprezintă tocmai aceasta fila CEC, putem concluziona ca reclamanta nu deține o creanța certa, lichida si exigibila valabila impotriva subsemnatului parat - garant avalist.
2. Nu exista niciun prejudiciu cauzat creditorului reclamant, prin semnarea actului atacat.
Societatea reclamanta isi motivează cererea, cum ca a suferit un prejudiciu prin transmiterea către fosta soție, D. C. M., a cotei parti a pârâtului din imobilele situate in Cluj N. . si . ca urmare a divorțului, iar prin aceasta transmitere mi-as fi provocat o stare de insolvabilitate, apreciind si ca transmiterea s-a realizat in mod fraudulos/fictiv. Nimic mai fals.
Prejudiciul din prezenta cauza rezulta din neîndeplinirea obligațiilor contractuale ale societății BAULINIE SRL si din imposibilitatea plații datoriilor acesteia către societatea reclamanta, si nu din vreun raport obligational dintre pârât si aceasta din urma.
De la momentul avalizarii filei CEC de către pârât, 21.09.2012, s-au efectuat plați de către societatea BAULINIE SRL către societatea reclamanta in cuantum de 76.995,11 lei (Anexa 1 - fisa analitica partener), astfel ca nu se poate retine susținerea societății reclamante a caracterului fictiv a transferului cotei pârâtului din bunurile comune către fosta soție. O astfel de apreciere ar fi reala, in cazul inexistentei vreunei astfel de plați, rezultând intenția pârâtului de fraudare a drepturilor societății reclamante.
Fila CEC a fost utilizata si introdusa de către societatea reclamanta in circuitul civil in mod total ilegal, nerespectându-se condițiile stabilite de către parti, respectiv societatea reclamanta nu a notificat .-emitentul filei CEC- cu privire la completarea acesteia, astfel cum s-a obligat si nici nu a primit din partea societății BAULINIE SRL vreun refuz la plata, condiții ce trebuiesc îndeplinite cumulativ. Societatea reclamanta a așteptat, de fapt, . in insolventa pentru a completa fila CEC si a o depune la banca, in vederea obținerii unui refuz la plata. Astfel, societatea reclamanta a fost înștiințată la data de 29.01.2013 de către pârât, despre . societății Baulinie SRL, iar societatea reclamanta a incalcat înțelegerea pârtilor si a completat fila CEC doar in vederea tragerii la răspundere a pârâtului. Aceasta intrucat, cererea de înscriere a creanței sale in tabelul preliminar al creditorilor . a avut in vedere facturile neachitate ori achitate parțial de debitoarea . si nu fila CEC.
Mai mult, completarea filei CEC s-a făcut la data de 31.01.2013, anterioara datei scadenței debitului societății BAULINIE SRL către societatea reclamanta, astfel cum rezulta din "Borderoul biletelor la ordin predate", anexat cererii de chemare in judecata, unde se observa ca data scadentei a 13 bilete la ordin din 15 emise, este ulterioara datei de 31.01.2013. In plus, completarea filei CEC s-a făcut si anterior notificării transmise acesteia de către administratorul judiciar.
Cu alte cuvinte, fila CEC a fost completata nerespectând condițiile de fond pentru validitatea ei si, apreciază, in vederea doar a tragerii la răspundere a pârâtului - a dezvoltat pe larg aceste aspecte la punctul 1 din prezenta întâmpinare.
Societatea reclamanta, prin înscrierea in tabelul creditorilor debitorului ., a considerat ca aceasta din urma i-a provocat un prejudiciu, ce consta tocmai in suma de bani cu care s-a înscris in tabel si ce i-a fost admisa de lichidator si care este aceeași cu cea pe care in mod eronat societatea reclamanta apreciază ca i-ar datora-o (Anexa 10 - tabel definitiv creditori societate).
Pârâtul nu a creat un prejudiciu societății reclamante, acesta a rezultat, așa cum a menționat mai sus, ca urmare a cauzelor ce sunt menționate in planul de reorganizare al ., admis de judecătorul sindic.
Societatea reclamanta apreciază ca, prin transmiterea cotelor pârâtului din bunurile comune către fosta soție, s-ar fi creat acest prejudiciu, ceea ce este total fals, întrucât pe de o parte, transmiterea cotei pârâtului s-a realizat anterior intrării societății BAULINIE SRL in insolventa, iar pe de alta parte, transmiterea cotei pârâtului s-a realizat anterior scadentei datoriei societății BAULINIE SRL către societatea reclamanta (conform înțelegerii părtilor, materializata prin emiterea celor 15 bilete la ordin), astfel ca prejudiciul despre care discuta societatea reclamanta nu exista la data de 17.12.2012, data încheierii actului de partaj voluntar cu fosta soție.
De asemenea, se susține ca prin actul de transmitere a cotei pârâtului i-ar fi provocat starea de insolvabilitate, ceea ce este, din nou, fals, existând cel puțin doua motive pentru care consideră ca afirmația reclamantei nu are niciun suport.
Primul motiv este acela ca prejudiciul societății reclamante, constând in suma de 202.103,88 lei, se poate recupera de la ., aceasta din urma având active, respectiv bunuri imobile in cuantum de 2.773.300 lei (Anexa 11 - Plan de reorganizare, nota contabila, Raport Evaluare).
Mai mult, societatea BAULINIE SRL are de recuperat sume neachitate de către proprii debitori, astfel cum rezulta din planul de reorganizare, precum si din acțiunile in instanța depuse de lichidatorul judiciar al . (Anexa 11).
Al doilea motiv este acela ca subsemnatul am calitatea de asociat in societatea DRAMER SRL, societate ce are o activitate comerciala fructuoasa, profitabila, ce este pe profit, astfel cum rezulta din certificatul constatator ORC, din bilanțul contabil pe anul 2012, din care reiese, spre exemplu, faptul ca societatea a avut un profit anual de aproximativ 64.000 lei (Anexa 12).
Ca atare, reclamanta are posibilitatea de a-si recupera prejudiciul si din astfel de sume ce i se cuvin in calitate de asociat al acestei societăți.
Pârâtul nu a fost niciun moment insolvabil, nici înainte de încheierea actului de partaj, nici după aceea, astfel ca nu este corecta afirmația (nedovedita) ca și-a provocat starea de insolvabilitate prin încheierea actului de partaj (Anexa 12).
De asemenea, pârâtul nu a transmis in mod fraudulos ori fictiv către fosta soție cota ce i-a revenit din bunurile comune, ca urmare a divorțului survenit intre ei. Divorțul a avut o cauza reala si serioasa, respectiv existenta unui copil din afara căsătoriei (Anexa 13 - certificat naștere minor D. C. I.), copil pe care l-a recunoscut. Anexează, de asemenea, certificatul de divorț nr._ din 17.12.2012 (Anexa 14), precum si convenția încheiata in procedura divorțului cu copii minori, autentificata sub nr. 5772/17.12.2012 de către BNP C. M. L. (Anexa 15).
Pe fondul existentei copilului din afara căsătoriei, relațiile dintre pârât si fosta soție s-au deteriorat, culminând chiar cu o plângere penala depusa de fosta soție impotriva pârâtului, precum si cu separarea lor in fapt. Astfel, pârâtul a locuit din luna februarie 2012 pana in luna iunie 2012 . 2 camere pe ., . si pana in prezent . . urmare a cercetărilor efectuate in cadrul dosarului penal constituit in urma plângerii penale, s-a emis rezoluția din data de 14.05.2012, in dos.nr. 3464/P/2012 (Anexa 16).
Ca atare, divorțul si separarea de fosta soție, precum si partajarea bunurilor, nu s-au făcut cu scopul de a le sustrage de la urmărirea eventualilor creditori ai pârâtului, ci s-au datorat unor cauze reale si unor neintelegeri grave cu fosta soție, ce au culminat cu plângerea penala formulata pârâtului.
Transmiterea cotei pârâtului din bunurile comune către fosta soție a fost o condiție asupra căreia am căzut de acord, fiind presat atât de plângerea penala făcuta impotriva mea, cat si de amenințările fostei mele soții, raportat la acțiunile viitoare pe care urmează sa le întreprindă impotriva pârâtului (ținând cont si de existenta minorului născut dintr-o legătura extraconjugala), precum si de amenințările legate de interzicerea păstrării legăturilor firești cu minora rezultata din căsătorie, D. A. C. (Anexa 17 - certificat naștere D. A. C.).
F. de acestea, divorțul survenit intre pârât si fosta soție finalizat prin incheierea actului prin care a transferat cota ce-i revenea din bunurile comune către fosta soție, nu a avut ca scop fraudarea drepturilor societății reclamante.
La data avalizarii filei CEC de către pârât, care a fost 21.09.2012, reclamanta nu a solicitat din partea pârâtului informații ori dovezi privind bunurile aflate ori nu in proprietatea sa si nici nu a solicitat ca pârâtul sa garanteze cu vreun bun aflat in proprietatea lui, executarea obligațiilor de către ., ci reclamanta a acceptat ca fila CEC este un instrument de plata si ca exista posibilitatea garantării ori nu a acestuia. . este o societate care are posibilitatea de plata a propriilor datorii către reclamanta, are bunuri imobile si mobile inregistrate in contabilitate si ce pot fi urmărite, nu a intrat in procedura falimentului, astfel ca reclamanta are posibilitatea reala de recuperare a debitului de la ..
Fila CEC nu este un titlu de credit, ci un instrument de plata, iar pe acesta nu s-a menționat ca plata lui va fi garantata pentru întreaga suma ori parte din aceasta, întrucât la acel moment nu se cunoștea cuantumul sumei datorate de . reclamantei si mai mult decât atât, daca va fi datorata vreo suma de bani, astfel ca la momentul predării filei cec, 21.09.2012, creanța reclamantei fata de . nu era certa, având o existenta îndoielnica. Creanța reclamantei nu era nici scadenta, scadenta acesteia împlinindu-se la date diferite si ce sunt ulterioare încheierii actului pârâtului, a cărui inopozabilitate o solicita reclamanta.
Nici la momentul emiterii biletelor la ordin de către ., 28.11.2012, creanța reclamantei nu era certa, lichida si nici exigibila, scadenta mentionandu-se pe aceste bilete la ordin, or, momentul la care pârâtul a decis finalizarea divorțului, nu de a lua hotărârea de a divorța, ci faptul ca acesta era inevitabil datorita celor arătate mai sus, era anterior emiterii biletelor la ordin. Reclamanta nu poate opune pârâtului faptul ca relațiile dintre soți trebuie sa se mențină ., după cum nu se poate nici baza ca, de exemplu, preturile la carburant ori la orice alt produs vor ramane nemodificate o anumita perioada de timp.
Este evident ca actul a cărui inopozabilitate o solicita reclamanta, nu a fost incheiat in frauda drepturilor sale, ci este urmarea desfășurării normale a vieții private a pârâtului.
Reclamanta era obligata sa-l anunțe, ulterior refuzului la plata a filei cec de către banca, despre faptul acestei neplăți, după cum nu a notificat ori anunțat nici . despre refuzul plații filei cec. Pe de alta pare, prezentarea filei cec la plata anterior scadentei sumei cuprinse in acesta, face lipsit de efecte acest instrument bancar de plata.
Incunostiintarea pârâtului de neplata a filei cec s-a realizat la data de 25 martie 2013, ulterioara datei de încheiere a actului a cărui inopozabilitate o solicita reclamanta.
Reclamanta a depus cerere de inscriere a creanței sale, nu in baza filei cec, ci in baza facturilor neachitate de către ., astfel ca nu i s-a adus la cunoștința nici completarea si nici introducerea filei cec la plata.
Fila cec a fost completata in mod abuziv de către reclamanta, aceasta nerespectând obligațiile asumate in baza procesului verbal de predare primire fila cec garanție semnat de către reclamanta si . la data de 21.09.2012 prin care s-a predat fila cec, in alb, de către ., respectiv, mențiunea expresa ca, completarea filei cec se va face după notificarea in prealabil si refuzul de plata a emitentului, condiții ce trebuiau respectate. Mai mult, părțile din acel proces verbal s-au obligat ca fila cec se va completa numai pentru încasarea datoriilor rezultate din facturile cu scadenta depășita, or, la momentul prezentării filei cec la banca, care a fostdata de 31.01.2013, scadenta era doar suma de 27.000 lei, astfel cum rezulta din actul "Borderou bilete la ordin predate".
In ceea ce privește petitul subsidiar de constatare a nulității absolute a Contractului de vânzare cumpărare autentificat la nr.5774 din 17.12.2012 emis de BNP C. M. L., solicită de asemenea sa îl respingă ca neîntemeiat.
Acest petit se întemeiază pe principiul de drept "fraus omnia corrumpit", reclamanta considerând ca actul atacat a fost încheiat in frauda drepturilor sale.
A arătat pe larg, mai sus, care sunt motivele care îl îndreptățesc sa ajungă la concluzia ca actul atacat nu este fictiv si nu este încheiat in frauda drepturilor reclamantei, așa ca face trimitere la aceste explicații.
In drept, își întemeiază întâmpinarea pe prev. art.205 si urm. NCPC, art. 453 NCPC, raportat la prev. art. 1521 - 1526 Noul Cod civil, art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Pârâta D. C. M., a formulat ÎNTÂMPINARE prin care arată ca nu este de acord cu cererea de chemare in judecata formulată de către ..Solicită respingerea acțiunea reclamantei ca neîntemeiata si sa fie obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecata. Arata ca intre reclamantă si fostul său sot, D. M. C., s-a încheiat actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 5774/17.12.2012 de către BNP C. M. L., prin care pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor situate in Cluj N., ., jud. Cluj, respectiv in Cluj-N., ., jud. Cluj. Acest act de partaj s-a încheiat ca urmare a divorțului survenit intre parti, conform certificatului de divorț nr._ din 17.12.2012.
Reclamanta . susține ca acest act de partaj voluntar încheiat intre pârâtă si fostul său soț s-a încheiat in frauda drepturilor sale, apreciind ca transmiterea dreptului de proprietate către pârâtă a fost fictiva si s-a realizat in mod fraudulos.
Aceasta afirmație nu este adevărata, actul de partaj incheiandu-se ca urmare a divorțului de fostul său soț. Divorțul a intervenit ca urmare a deteriorării relațiilor dintre părți, fostul său soț D. M. C. având o relație extraconjugala din care a rezultat un copil minor, D. C. I., născuta la 23 octombrie 2010, si recunoscuta de către acesta.
La momentul la care a aflat despre legătura extraconjugala si despre copil, relațiile dintre ei s-au deteriorat, astfel ca s-au separat in fapt începând cu luna februarie 2012, fostul soț plecând de la domiciliul conjugal.
Relațiile dintre pârâtă si fostul său sot au fost extrem de tensionate, au fost multe certuri intre ei, chiar a fost lovita de către acesta, astfel ca a formulat o plângere penala impotriva acestuia.
Încheierea actului de partaj voluntar in forma respectiva a fost una dintre condițiile puse de către pârâtă pentru a nu mai continua demersurile penale impotriva fostului său sot, precum si pentru a normaliza relațiile dintre ei, având in vedere si faptul ca fiica acestora, D. A. C., trebuie sa aibă o relație normala cu tatăl sau, tensiunile dintre părinții ei provocându-i acesteia o stare de stres. Astfel, transmiterea cotei fostului său soț din bunurile comune către pârâtă a fost o condiție asupra căreia au căzut de acord, bunurile urmând sa ramana in proprietatea pârâtei si, ulterior, a fiicei lor din timpul căsătoriei, D. A. C..
C. de proprietate transmisa pârâtei asigura si cele necesare traiului pentru aceasta si copilul din timpul căsătoriei, având in vedere ca imobilul din Cluj-N., . este închiriat, chiria ajutând la întreținerea cheltuielilor si nevoilor de trai ale pârâtei si ale fiicei lor.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP G. si Asociatii de NP C. M. L., paratul D. M. C. a consimtit sa i se atribuie fostei sotii, cota sa parte de proprietate de ½ asupra celor doua imobile situate in ., Cluj N. si in . Cluj-N., fara plata vreunei sulte (f.87).
Prin Incheierea civila nr.1941/CC/2013 a fost incuviintata executarea silita impotriva paratului pentru suma de 202.103,88 RON, in temeiul Filei CEC . nr._, fiind deschis dosar de executare silita la B. A.,OSZOCZKI, S. si asociații nr. 222/2013, in care s-a emis Somația din data de 18.03.2013 (f.22).
Potrivit art.1562 Cod Civil „daca dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile fata de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate. (2) Un contract cu titlu oneros sau o plata făcuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul ca debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate”. Art. 1563 Cod Civil prevede: „Creanța trebuie sa fie certa la data introducerii acțiunii”.
Pentru admiterea actiunii revocatorii este necesara indeplinirea mai multor conditii, respectiv actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, prejudiciu care consta in faptul ca debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, frauda debitorului care a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor, creditorul sa aiba o creanta certa la data introducerii actiunii si respectiv complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat, in cazul contractelor cu titlu oneros.
In ceea ce priveste indeplinirea conditiilor cerute, instanta retine ca din inscrisurile existente la dosar rezulta cauzarea starii de insolvabilitate de catre parat, prin actul de partaj voluntar golindu-si patrimoniul de bunuri, intrucat, contrar sustinerilor sale, nu a facut dovada ca nu mai sunt alte bunuri urmaribile in patrimoniul sau, pe care, nici nu le indica. De altfel, in practica judiciara s-a stabilit ca sarcina probei pentru dovedirea inexistentei unei stari de insolvabilitate incumba debitorului, acesta avand obligatia de a face dovada unui fapt pozitiv, acela ca are si alte bunuri in proprietate a caror valoare poate acoperi cuantumul creantei debitorului si nu invers, respectiv obligatia creditorului de a face dovada unui fapt negativ general (inexistenta in patrimoniul debitorului, de bunuri urmaribile).
Cu privire la intentia de fraudare a creditorului, instanta apreciaza ca aceasta este evidenta din partea debitorului-parat, atata timp cat a stiut inca de la momentul predarii filei CEC (f.17), ca in caz de neexecutare a obligatiilor raspunde cu propriile bunuri. Nu se poate retine ca si singura cauza a incheierii actului de partaj voluntar, prin care ambele imobile revin in integralitate fostei sotii fara sulta, o reprezinta dorinta paratului de a aplana neintelegerile, tensiunile si amenintarile ivite cu ocazia separarii, conform declaratiei martorei M. A. C. (f.325).
In conditiile in care aceasta din urma are un copil care are dreptul la partea paratului din imobile si unul din imobile (in care locuieste paratul si parata fosta sotie D. C. M., domiciliată în Cluj-N. ., jud. Cluj-fila 177) a fost cedat cu sarcina dreptului de uzufruct viager in favoarea mamei paratului, D. M., instanta apreciaza ca scopul incheierii actului de partaj voluntar este cel al scoaterii din patrimoniul personal al paratului a acestor bunuri, pentru a nu putea fi urmarit silit (f.48,261).
Din cele aratate anterior, rezulta intentia paratului de fraudare a intereselor creditoarei reclamante, astfel incat la momentul executarii sale silite sa nu mai existe niciun bun in patrimoniul sau.
In ceea ce priveste caracterul cert, lichid si exigibil al creantei, instanta arata ca nu poate lua in considerare ca intemeiata apararea paratului potrivit careia reclamanta nu ar fi avut o creanta certa care sa se fi nascut anterior actului atacat. In acest sens, se retine ca suma cu care a fost completata fila CEC reprezinta contravaloarea biletelor la ordin emise la data de 28.11.2012 conform borderoului de la fila 18, iar pentru exercitarea actiunii revocatorii, conform art. 1563 Cod Civil, creanța trebuie sa fie certa la data introducerii acțiunii revocatorii. Prin urmare, nu trebuie dovedita anterioritatea creantei actului atacat, conditia fiind indeplinita cand la data introducerii acțiunii revocatorii, creanta este certa.
In ceea ce priveste conditia complicitatii la frauda a tertului cocontractant, instanta arata ca aceasta conditie nu este ceruta in cadrul actelor cu titlu gratuit, ci doar in cazul contractelor cu titlu oneros. Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.5774 din 17.12.2012 emis la BNP G. si Asociatii de NP C. M. L., paratul D. M. C. a consimtit sa i se atribuie fostei sotii, cota sa parte de proprietate de ½ asupra celor doua imobile situate in ., Cluj N. si in . Cluj-N., fara plata vreunei sulte (f.87), deci fara a primi vreo contraprestatie in schimb, astfel ca actul atacat este cu titlu gratuit.
Cu privire la celelalte aparari ale paratului in sensul ca „Fila cec a fost completata in mod abuziv de către reclamanta, aceasta nerespectând obligațiile asumate in baza procesului verbal de predare primire fila cec garanție semnat de către reclamanta si . la data de 21.09.2012 prin care s-a predat fila cec, in alb, de către ., respectiv, mențiunea expresa ca, completarea filei cec se va face după notificarea in prealabil si refuzul de plata a emitentului, condiții ce trebuiau respectate si ca părțile din acel proces verbal s-au obligat ca fila cec se va completa numai pentru încasarea datoriilor rezultate din facturile cu scadenta depășita”, instanta apreciaza ca acestea pot face obiectul unei opozitii la executare, contestatii la executare, neputand fi analizate in prezentul dosar, deoarece tin de temeinicia si legalitatea executarii silite.
In consecinta, apreciind indeplinite conditiile actiunii pauliene, instanta va admite actiunea reclamantei, iar in temeiul art.1565 C.civ. va declara inopozabil fata de reclamanta actul partaj voluntar incheiat intre parati autentificat sub nr. 5774/17.12.2012 de Biroul Notarilor Publici G.&Asociatii NP C. M. L. si va dispune revenirea in patrimoniul paratului a cotei parte de proprietate asupra celor doua imobile situate in ., Cluj N. si in . Cluj-N., in limita necesara realizarii dreptului de creanta al reclamantei, in cuantum de 202.103,88 lei.
In temeiul art.453 C.pr.civ va obliga paratii la plata sumei de 6979 lei reprezentand cheltuieli de judecata (taxa timbru si timbru judiciar) in favoarea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea civila înaintată de reclamanta ., cu sediul în București, Calea Rahovei nr.196C, sector 5 în contradictoriu cu pârâții D. M. C., cu domiciliul procesual ales la SCPA B., G. & Partners, cu sediul în Cluj-N. ..14, . și D. C. M., domiciliată în Cluj-N. ., jud. Cluj.
Declara inopozabil fata de reclamanta actul partaj voluntar incheiat intre parati autentificat sub nr. 5774/17.12.2012 de Biroul Notarilor Publici G.&Asociatii NP C. M. L. si dispune revenirea in patrimoniul paratului a cotei parte de proprietate asupra celor doua imobile situate in ., Cluj N. si in . Cluj-N., in limita necesara realizarii dreptului de creanta al reclamantei, in cuantum de 202.103,88 lei.
Obliga pe parati la plata catre reclamanta a sumei de 6979 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din data de 03 iunie 2014.
Judecător,Grefier,
C. R. A. R.
Red.RC/Dact. RC/AR
6 ex./05.09.2014
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 18-02-2014, Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 3512/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
