Succesiune. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 28956/211/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal - 3185
SENTINTA CIVILA NR._/2014
Ședința publică publica din data de 20 noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B.- T. G.
GREFIER: M. P.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamantul S. I., in contradictoriu cu paratii T. I. si T. J., avand ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care arata ca in data de 19.11.2014 s-au depus de paratul T. J. concluzii scrise si dovada cheltuielilor de judecata, constand in traducere acte, cheltuieli cazare (fl. 571-585). De asemenea, arata ca dezbaterile au avut loc în ședință publică din 13.11.2014, fiind consemnate în încheierea ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand, in temeiul dispozitiilor art. 260, alin. 1 Cod pr. civila, a amânat pronunțarea hotararii in cauza pentru data de azi, 20.11.2014, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 27.10.2011, reclamantul S. I. a chemat în judecată pe pârâții T. I. și T. J., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:
- să se constate că, de pe urma defunctei T. (născută F.) R. decedată la 19.09.2010, au calitatea de moștenitori legali acceptanți pârâții T. I. în calitate de fiu și T. J. în calitate de nepot de fiu predecedat.
- să se constate că masa succesorală după defuncta T. (născută F.) R., se compune din cota de 1/1 parte din imobilele: teren arabil în suprafață de 6317 mp situat pe raza ., înscris în CF 9224 Florești nr. cad. 4670; teren arabil în suprafață de 4400 mp situat pe raza comunei Florești jud. Cluj, înscris în CF 8773 Florești nr. cad. 4681; teren în suprafață de 0,6951 ha situat pe raza . numit Dealul de Sus înscris în TP_ ;
- să se atribuie masa succesorală în cote egale pârâților
- să fie obligat pârâtul de rând 1 la semnarea contractului autentic de vânzare cumpărare în favoarea reclamantului privind cota de ½ parte de proprietate pe care o deține din terenurile: teren arabil în suprafață de 6317 mp situat pe raza ., înscris în CF 9224 Florești nr. cad. 4670; teren arabil în suprafață de 4400 mp situat pe raza . înscris în CF 8773 Florești, nr. cad. 4681; teren în suprafață de 0,6951 ha situat pe raza . numit Dealul de Sus înscris în TP_ ; în caz contrar sentința ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
- Cu cheltuieli de jduecată în caz de opunere.
În fapt reclamantul menționează că în data de 15.09.2011 a încheiat cu pârâtul de rând 1 un antecontract de vânzare cumpărare privind întreaga cotă (moștenire după T. R. născută F.) de proprietate pe care o deține din terenul arabil în suprafață de 6317 mp situat pe raza ., înscris în CF 9224 Florești nr. cad. 4670; teren arabil în suprafață de 4400 mp situat pe raza . înscris în CF 8773 Florești, nr. cad. 4681; teren în suprafață de 0,6951 ha situat pe raza . numit Dealul de Sus înscris în TP_ . Reclamantul precizează că pârâtul de rând 1 a învederat că moștenitori după T. R. sunt pârâtul de rând 1 și pârâtul de rând 2.
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 82, art. 112 C.p.c., art. 954 pct. 3, art. 963 și urm., art. 965, art. 975, art. 1516, art. 1650 și urm. N.C.civ.
Cererea a fost legal timbrată (f.5,18,173).
În probațiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri (f. 6-11).
Pârâtul T. J., legal citat a depus întâmpinare la data de 09.04.2012 (f.39) invocând excepțiile nelegalei timbrări, nerespectarea art. 112 C.p.c. prin netraducerea, necertificarea, necomunicarea înscrisurilor anexate cererii; lipsă calitate procesuală activă prin faptul că reclamantul nu este rudă de gradul I-IV cu defuncta și nu a depus antecontractul la care face mențiune în acțiune, prematuritate prin nerespectarea art. 109 C.p.c. privind verificarea efectuată în Registrul de Evidență a Procedurilor Succesorale ale Camerei Notarilor Publici conf. art. 44 din Regulament și în Registrele Unice ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prev. de art. 561-564 (acestea fiind soluționate la termenul din data de 12.11.2012 f.174); iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pârâtul menționează că T. I. nu a acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 C.civ., astfel că este stărin de moștenire, iar în aceste condiții antecontractul de vânzare cumpărare este lovit de nulitate absolută. Pârâtul arată că în subsidiar acest antecontract este supus condiției rezolutorii a cărei îndeplinire are loc dacă bunul nu este atribuit reclamantului, or stabilirea cotelor de moștenire, ieșirea din indiviziune nu poate avea loc în condițiile solicitate de reclamant deoarece potrivit testamentului din data de 10.04.2010 înregistrat la notarul public Marton Janos din Ungaria în data de 22.04.2010 sub nr. 952/2010/3 pârâtul T. J. a fost instituit legatar universal, iar singurul moștenitor rezervatar, în condițiile în care T. I. este străin de moștenire, este el. Pârâtul precizează că și în cazul în care T. I. ar fi acceptat moștenirea, cota de moștenire conform devoluțiunii testamentare ce îi revine în această calitate este de numai 1/3 din masa succesorală (art. 841 C.civ.), condiția rezolutorie a antecontractului fiind îndeplinită în fiecare dintre cele două situații.
În drept s-au invocat prevederile art. 109 și art. 115 și urm C.p.c., Legea 146/1997, art. 654 și urm. C.civ.
În probațiune s-au depus înscrisuri (f.44-74).
La data de 21.05.2012 (f.82) reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepțiilor invocate ca neîntemeiate, iar pe fondul cauzei a precizat că testamentul de care se prevalează pârâtul de rând 2 nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 859 C.civ. și invocă nulitatea absolută a acestuia. Reclamantul menționează că în cazul în care testamentul va fi considerat valabil să se țină cont de rezerva succesorală a pârâtului T. I. și în limita acesteia să se admită acțiunea sa. Reclamantul invocă excepția neacceptării succesiunii după defuncta T. R. de către pârâtul T. J..
La termenul din data de 12.11.2012 (f.174) instanța a respins excepția nelegalei timbrări, a luat act de faptul că pârâtul T. J. nu mai susține excepția nulității cererii prin prisma nerespectării art. 112 C.p.c., a luat act de faptul că pârâtul T. J. nu mai susține excepția lipsei calității procesuale active, a respins excepția prematurității și a calificat excepția neeaceptării succesiuni în termenul legal de către T. I., T. J. ca fiind apărări de fond. Totodată instanța a încuviințat proba cu interogatoriul reclamantului solicitat de T. J. (f.358), interogatoriul pârâților solicitat de reclamant (f.309, 353).
La data de 14.02.2013 (f.186) pârâtul T. I. a formulat întâmpinare solicitând admiterea acțiunii formulate de reclamant și respingerea apărărilor pârâtului de rând 2. Acesta menționează că a vândut reclamantului la 15.09.2011 cota de ½ parte: din terenul în suprafață de 6317 mp situat pe raza ., înscris în CF 9224 Florești nr. cad. 4670; din terenul arabil în suprafață de 4400 mp situat pe raza . înscris în CF 8773 Florești, nr. cad. 4681; din terenul în suprafață de 0,6951 ha situat pe raza . numit Dealul de Sus înscris în TP_ ; terenuri care sunt moștenite de la mama sa defuncta T. Gyorgyne născută F. R. și pentru care a primit suma de_ euro achitată anterior încheierii antecontractului, iar cumpărătorul reclamantul a intrat în posesia acestuia la acea dată. Pârâtul menționează că testamentul nu respectă condițiile de formă și de fond ale unui testament fiind redactat în fals și semnat de către pârâtul de rând 2 în numele mamei sale, iar martorii indicați în cuprinsul acestuia sunt prieteni ai pârâtului de rând 2. Pârâtul precizează că mama sa a împuternicit-o pe d-na I. K. pentru a fi reprezentată în cauza succesorală și revendicarea dreptului de proprietate asupra pământului precum și în orice probleme legate de acestea potrivit încheierii nr. 1380/06.03.1998 a BNP P. F.. Pârâtul arată că testamentul este datat 10.04.2010, cu 5 luni înaintea decesului mamei sale și după o lună de la ieșirea acesteia din spital când pe de o parte starea de sănătate a acesteia era foarte precară iar pe de altă parte semnăturile olografe nu corespund realității. Totodată acesta precizează că înscrisul a fost redactat la calculator și nu de către M. Gaborne cum se menționează în pg. 4 a înscrisului tradus. Pârâtul consideră că mama sa nu a avut discernământ la momentul încheierii actului, iar semnătura nu îi aparține.
La data de 06.03.2013 (f.192) reclamantul a formulat completare de acțiune și a solicitat constatarea nulității absolute a înscrisului intitulat testament din data de 10.04.2010 legalizat de notarul public Marton Janos în data de 22.04.2010 sub nr. 952/2010/3. Reclamantul menționează că acest testament nu respectă condițiile de formă prevăzute de art. 859-860 C.civ., nefiind scris în întregime de testator, nu este datat de acesta. Data testamentului prezintă importanță deoarece în raport de aceasta se poate aprecia dacă testatorul avea capacitatea de a testa. Reclamantul precizează că defuncta avea vârsta de 88 ani și suferea din 1996 de hemipareză dreaptă, având diagnosticul anemie pernicioasă, iar la data externării avea mamele atrofiate, torace cifonic, hipoacuzie, iar din cauza vârstei, stării generale nu s-a putut interveni chirugical și nici administrarea anticoagulanților pe cale orală, ceea ce duce la concluzia că la data redactării testamentului aceasta nu avea capacitatea de a contracta. Reclamantul arată că este împuternicit de pârâtul de rând 1 în vederea dezbaterii succesorale conform înscrisului nr._/U/557/2011/2 emis de notar public P. P.. Reclamantul învederează că nu mai susține mențiunea din răspunsul la întâmpinare (alin. 1 pg.3) „în ipoteza în care instanța va considera valabil testamentul să se țină cont de rezerva succesorală a pârâtului T. I. și în limita acestei rezerve să se admită acțiunea”.
În probațiune s-au depus înscrisuri (f.195-211).
Modificarea de acțiune a fost legal timbrată (f.348).
Pârâtul T. I. a depus la data de 18.04.2013 (f.228) note de ședință precizând că a acceptat tacit succesiunea prin administrarea imobilelor ce fac obiectul masei succesorale, plătind impozitul după acestea. Acesta precizează că dreptul de a derula procedura succesorală revine autorităților din România conform art. 36, 38, 39 din Decretul nr. 505/1958 pentru ratificarea Tratatului între Republica Populară România și Republica Populară Ungară privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale; iar testamentul a fost legalizat de notarul public și nu întocmit de acesta în fața defunctei.
La data de 24.04.2013 (f.235) reclamantul a formulat note de ședință menționând că inscrisul intitulat testament nu îndeplinește condițiile de fond și de formă prin raportare la art. 66 lit. b, art. 68 din Legea 105/1992, art. 36 alin. 2 din Decretul 505/1958, art. 859, art. 886, art. 892 C.civ.
La data de 05.06.2013 (f.257) pârâtul T. J. a formulat note de ședință menționând că la data decesului defuncta T. născută F. R. a avut cetățenia maghiară, a avut domiciliul stabil în Ungaria și având în vedere art. 68 alin. 2 din Legea 105/1992, Decretul 505/1958, analiza valabilității testamentului trebuie făcută raportat la prevederile Codului civil maghiar.
La termenul din data de 06.06.2013 (f.266) instanța a respins excepția tardivității completării de acțiune.
La termenul din data de 03.04.2014 (f.432) instanța a încuviințat proba cu expertiza grafoscopică, raportul fiind depus la filele 438.
La termenul din data de 05.06.2014 (f.457) instanța a încuviințat proba cu martorii Mariasne Killin G. (f.501) și Tavasz A. (f.500).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 19.09.2010 s-a produs decesul numitei T. Gyorgyne, născută F. R. la 26.04.1922 în Florești România, la data decesului aceasta fiind văduvă, decesul producându-se în Budapesta sector IV (f.70). T. Gyorgyne, născută F. R., a avut ca tată pe F. Marton și mamă pe T. R., având cetățenia maghiară (f.259,260). T. Gyorgyne, născută F. R., a fost căsătorită cu T. G. născut la data de 09.06.1914 în Florești, România (f.64), acesta decedând la data de 01.04.1969 în Budapesta sector IV. Din căsătoria celor doi au rezultat copiii: T. J. născut la 24.08.1954 și decedat la 17.11.2007; T. G. născut la 26.01.1952 și decedat la 10.01.1989 (necăsătorit); T. I. (pârâtul de rând 1) născut la 27.08.1949 (f.61-70,210,357). Defunctul T. J. a fost căsătorit cu numita Santa I. (f.61,428), din căsătoria acestora rezlutând T. J. (pârâtul de rând 2, f.429).
Defuncta T. Gyorgyne, născută F. R., l-a instituit pe nepotul ei T. J. (pârâtul de rând 2) legatar universal prin testamentul din 10.04.2010 (f.44-49).
Prin titlul de proprietate nr. 3340/3298/29.08.2006 emis de COMISIA JUDEȚEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR Cluj, s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea numitei T. R. după defunctul F. M., asupra terenului în suprafață de 2 ha și 796 m.p. situat în Florești, Luna de Sus, jud. Cluj (f. 356)., din care 6951 mp sunt situați în ./6.
Potrivit CF 8773 Florești nr. cad. 4681 (f.394) T. R. este proprietara unui teren arabil în suprafață de 4400 mp situat pe raza comunei Florești jud. Cluj.
Potrivit CF 9224 Florești nr. cad. 4670 (f.396) T. R. este proprietara unui teren arabil în suprafață de 6317 mp situat pe raza ..
În ce privește posibilitatea cetățenilor străini de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul Legii nr.18/1991, instanța reține că legea fondului funciar conferă vocație la retrocedarea terenurilor agricole foștilor proprietari cărora li s-a preluat terenul și, în condițiile legii civile, moștenitorilor acestora. Din interpretarea per a contrario a art.48 din Legea nr.18/1991, conform căruia „cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art.45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art.3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art.9 alin. (3) - (9)”, coroborat cu art.30 din Legea nr.1/2000, care prevede că „în aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.169/1997, precum și a prezentei legi, cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau în străinătate”, rezultă că această lege exclude de la operațiunea reconstituirii dreptului de proprietate cetățenii străini, art.48 și art.30 antemenționate fiind declarate constituționale de către Curtea Constituțională (e.g. Decizia nr.630/26.06.2007, Decizia nr.640/28.06.2007, nr.1011/07.10.2008).
Potrivit art.44 alin.2 din Constituția României revizuită proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.
Interpretând acest text constituțional, Curtea Constituțională a statuat că această dispoziție „deși nu mai prevede in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale. Așa fiind, norma constituțională are în vedere, într-o primă ipoteză, posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin acte juridice inter vivos, în condițiile legii organice, de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ai statelor cu care au fost încheiate tratate internaționale, precum și de către apatrizii domiciliați pe teritoriile acestora, în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană sau din încheierea de către țara noastră a unor tratate internaționale, pe bază de reciprocitate. Curtea constată că momentul intrării în vigoare a revizuirii Constituției nu coincide cu momentul de la care incapacitatea specială nu mai operează, ridicarea interdicției fiind condiționată de aderarea la Uniunea Europeană sau de încheierea unui tratat internațional, pe bază de reciprocitate.
A doua ipoteză o reprezintă prevederea potrivit căreia cetățenii străini și apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moștenire legală. Astfel exprimată, voința legiuitorului constituțional nu permite decât o interpretare univocă, această ipoteză fiind de imediată aplicare, din momentul intrării în vigoare a revizuirii Constituției, respectiv numai pentru situațiile în care succesiunea în legătură cu care se exercită calitatea de moștenitori legali s-a deschis după această dată.
În consecință, printr-o interpretare per a contrario, față de cetățenii străini și apatrizi care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în una dintre cele două ipoteze ale normei constituționale, interdicția de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul României operează în continuare, incapacitatea specială fiind conservată în actuala normă constituțională”.
În speță, având în vedere că s-a eliberat titlul de proprietate nr. 3340/3298/29.08.2006 în favoarea numitei T. R., instanța având în vedere și actele de stare civilă menționate, în baza art. 1203 C.civ. reține că defuncta T. Gyorgyne, născută F. R. a avut cetățenia română, părțile nefăcând dovada contrară.
Potrivit art. 91 din Legea 71/2011 moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, prin urmare este aplicabil Codul Civil (C.civ.) din 1864.
Instanta reține că în cazul testamentelor cu element de extraneitate –cum sunt cele făcute de români într-o țară străină, sunt valabile dacă respectă condițiile de formă prevăzute, printre altele, de legea națională (lex patriae) sau legea domiciliului testatorului (lex domicilii) ori de legea locului întocmirii testamentului (lex loci testamenti) în vigoare fie la data întocmirii lui, fie la data deschiderii moștenirii (art. 68 alin. 3 din Legea 105/1992).
Din analiza extraselor din codul civil maghiar (f.238), actele de stare civilă (f.70,259,260) coroborat cu concluziile raportului de expertiză grafoscopică (f.438-444), mențiunile notarului Marton Janos (f.53), și ale martorilor semnatari ai testamentului audiați în cauză Mariasne Killin G. (f.501) și Tavasz A. (f.500) instanța reține că testamentul este valabil din punct de vedere formal. Instanța reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 632 C.civ. maghiar, testamentul neconținând vreo donație în favoarea martorilor sau a persoanei, respectiv rudelor, care colaborează la redactarea acestuia.
Pentru valabilitatea testamentului este necesar ca dispunătorul să aibe discernământ în momentul în care îl întocmește, pentru a fi în prezența unei voințe conștiente, modificările ulterioare ale statutului său juridic sau a stării de sănătate mintală fiind fără relevanță. Lipsa discernământului trebuie să fie dovedită în mod neechivoc prin probe concludente, deoarece ea determină o incapacitate naturală, care nu rezultă din lege, spre deosebire de incapacitatea alienatului sau debilului mintal pus sub interdicție. Din probațiunea administrată rezultă că defuncta T. Gyorgyne, născută F. R. a avut discernământ la data de 10.04.2010 (f.214, 419-421,500,501).
Astfel în cazul raporturilor cu element de extraneitate, cum ar fi încheierea testamentului în străinătate, obiectul legatului situat în țară stăină, legatar cetățean străin sau domiciliat în străinătate etc., testatorul are dreptul să aleagă legea aplicabilă moștenirii; numai dispozițiile imperative (în sensul ordinii publice de drept interanțional privat) din legea națională (lex partiae), respectiv din legea locului situării imobilelor sau a fondului de comerț (lex rei sitae) care fac obiectul testamentului, rămân aplicabile împotriva voinței testatorului (potrivit art. 66, 68 din Legea 105/1992), cum ar fi de exemplu proprietatea terenului situat în România nu poate fi lăsat prin testament în favoarea unui cetățean străin.
Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că pârâtul T. J. ar avea și cetățenia română la data deschiderii succesiunii după defuncta T. Gyorgyne, născută F. R.(f.429 coroborat cu Legea nr. 21/1991). Instanța reține că în cazul în care incapacitatea este dictată de interese de ordine publică, sancțiunea este nulitatea absolută a dispoziției testamentare. Art. 44 alin. 2 din Constituție instituie incapacitatea de a primi printr-o dispoziție testamentară dreptul de proprietate asupra terenurilor din România, sancțiunea încălcării acestei norme fiind nulitatea absolută.
Prin urmare instața va constata nulitatea absolută a dispoziției testamentare prin care defuncta T. Gyorgyne, născută F. R., l-a instituit pe pârâtul T. J. legatar universal cu privire la imobilele terenuri din România care sunt deja înregistrate pe numele ei și care încă nu sunt înregistrate pe numele ei și pe care urmează să le dobândească în viitor, inclusiv cele despre care încă nu are cunoștință, respectiv în privința cărora nu deține încă înscrisuri doveditoare.
Potrivit art. 700 alin. 1 C.civ. dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat într-un termen de 6 luni calculat de la data deschiderii moștenirii 19.09.2010, orice act de acceptare sau renunțare făcut înainte de această dată este lipsit de obiect și reprezintă un pact asupra unei succesiuni viitoare, prohibit de art. 702 C.civ. și ca atare, nul de drept. Termenul de opțiune succesorală este unic și se aplică atât moștenitorilor legali cât și celor testamentari. Instanța reține că pârâtul T. J. prin prezentarea la notarul Marton Janos la data de 22.11.2010 (f.51) în vederea dezbaterii succesiunii după defuncta T. Gyorgyne, născută F. R., a acceptat tacit succesiunea după aceasta atât în calitate de moștenitor legal cât și în calitate de moștenitor testamentar, excepția de la regula indivizibilității opțiunii succesorale în cazul în care moștenitorul legal gratificat prin testament poate opta diferit cu privire la moștenirea legală și la legat operând în favoarea acestuia, or din înscrisul menționat (f.51) nu rezultă că acesta ar fi înțeles să opteze pentru una dintre aceste calități în detrimentul celeilalte, el fiind cel care poate opta diferit, în caz contrar considerându-se că a acceptat ambele calități. Totodată având în vedere că a indicat imobile ce compun masa succesorală situate în România, instanța reține că acesta nu a înțeles să uzeze de posibilitatea de a opta diferit acceptând doar masa de bunuri mobile sau imobile, una în detrimentul celeilalte, posibilitate conferită de art. 66-68 din Legea 105/1992.
Instanța reține că pârâtul T. I. nu a acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 C.civ. și nici nu a făcut dovada existenței vreunei cauze temeinic justificate pentru care termenul de prescripție a fost depășit, iar repunerea în termen să fi fost cerută în decurs de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție (art. 19 din Decretul 167/1958). Prin cauze temeinic justificate se înțelege cauze fortuite, adică neimputabile succesibilului, dar care nu au natura unor cauze de forță majoră, necunoaștere datei decesului defunctei nu reprezintă un astfel de caz, răcirea relațiilor, nepăstrarea legăturilor cu aceasta nefiind independentă de culpa pârâtului. Din probatoriul administrat nu rezultă că pârâtulT. I. ar fi săvârșit acte care să conducă la ideea că a acceptat succesiunea, potrivit înscrisului de la filele 375 rezultă că acesta figurează în evidențele Biroului de Taxe și impozite locale Florești cu terenuri declarate cu data de 02.03.2012 aspecte ce se coroborează cu înscrisurile de la filele 345; antecontractul de vânzare cumpărare încheiat cu reclamantul este datat 15.09.2011 (f.95), procura de la filele 210 prin care reclamantul este împuternicit pentru a demara procedurile succesorale este din data de 22.09.2011, deci toate aceste fapte sunt ulterioare împlinirii termenului prevăzut de art. 700 C.civ.
Prin efectul prescripției dreptului de opțiune succesorală se stinge dreptul pârâtului T. I. de a accepta moștenirea și odată cu acest drept se stinge, cu efect retroactiv și titlul său de moștenitor; el devenind străin de succesiune, stingându-se chiar vocația succesorală a acestuia, prin urmare acesta nu are dreptul nici la rezerva succesorală, aceasta fiind o parte a moștenirii și poate fi pretinsă doar de cei care vin efectiv la moștenire.
Astfel, potrivit art. 650 si urm. C.civ., la data de 19.09.2010 succesiunea de pe urma defunctei T. Gyorgyne, născută F. R. este deschisă.
Potrivit art. 659 C.civ., succesiunile se deferă cu prioritate copiilor defunctului.
Potrivit principiului egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad, chemate la moștenire, dacă rudele din clasa chemată la moștenire sunt de același grad, ele vor împărți moștenirea în părți egale (art. 659, art. 669 C.civ.).
Față de aceste dispoziții legale, art.44 alin.2 din Constituția României, și văzând actele de stare civilă existente la dosarul cauzei, poziția procesuală a părților, faptul că doar pârâtul T. J. a acceptat succesiunea după defuncta T. Gyorgyne, născută F. R., vocație succesorală concretă la moștenirea lăsată de defuncta T. Gyorgyne, născută F. R., decedată la data de 19.09.2010 are pârâtul T. J. (descendent de gradul II, nepot de fiu), căruia ii revine cota de 1/1 parte din masa succesorală în calitate de moștenitor descendent de gradul II, nepot de fiu al defunctei T. Gyorgyne, născută F. R..
Văzând ansamblul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține că din masa succesorală după defuncta T. Gyorgyne, născută F. R. face parte dreptul de proprietate asupra: a) terenului în suprafață de 6.951 mp situat în . titlul de proprietate nr. 3340/3298/29.08.2006 emis de COMISIA JUDEȚEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR Cluj, b) terenului arabil în suprafață de 4.400 mp situat pe raza comunei Florești jud. Cluj înscris în CF 8773 Florești nr. cad. 4681; c) terenului arabil în suprafață de 6.317 mp situat pe raza . înscris în CF 9224 Florești nr. cad. 4670.
Avand in vedere limitele investirii, art. 129 alin. 6 C.p.c., solutia de mai sus, faptul ca paratul T. J. nu a solicitat atribuirea masei succesorale, instanta va respinge ca neintemeiat petitul privind atribuirea masei succesorale.
În ceea ce privește petitul de prestație tabulară instanța îl va respinge ca neîntemeiat având în vedere soluția de mai sus cu luarea în considerare a faptului că una dintre condițiile generale de realizare atipică a drepturilor ce decurg dintr-un antecontract de vânzare-cumpărare, cum este cel solicitat în cauză, având în vedere și art. 111 Cod procedură civilă, art. 1073, 1077 Cod civil, art. 969-970 C.civ., coroborat cu disp. art. 5 alin.2, din Titlul X Legea nr. 247/2005, este aceea ca promitentul vânzător să fie proprietar al bunului vândut la data pronunțării hotărârii judecătorești care înlocuiește contractul de vânzare-cumpărare autentic, aspect ce nu este îndeplinit în cauză.
Având în vedere soluția de mai sus, instanța va admite în parte acțiunea în limitele arătate și va respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 274 alin. 1 C.proc.civ., prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată către cealaltă parte. Având în vedere modul de soluționare a prezentei cauze, instanța urmează în baza art. 276 C.p.c. să compenseze cheltuielile de judecată efectuate de reclamantul S. I. și cele efectuate de pârâtul T. J. în totalitate și totodată va lua act că pârâtul T. I. nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul S. I., cu domiciliul în Florești, ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții T. I., cu domiciliul în Ungaria, localitatea Egyek, ., cu domiciliul procesual ales în Florești, . jud. Cluj, T. J., cu domiciliul în Ungaria, Budapesta, ., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., ..
Constata nulitatea absolută a dispoziției testamentare prin care defuncta T. Gyorgyne, născută F. R., l-a instituit pe pârâtul T. J. legatar universal cu privire la “imobilele terenuri din România care sunt deja înregistrate pe numele ei și care încă nu sunt înregistrate pe numele ei și pe care urmează să le dobândească în viitor, inclusiv cele despre care încă nu are cunoștință, respectiv în privința cărora nu deține încă înscrisuri doveditoare”.
1. Constată că masa succesorală după defuncta T. Gyorgyne, născută F. R., decedată la data de 19.09.2010 se compune din:
dreptul de proprietate asupra: a) terenului în suprafață de 6.951 mp situat în ./6 din titlul de proprietate nr. 3340/3298/29.08.2006 emis de COMISIA JUDEȚEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR Cluj, b) terenului arabil în suprafață de 4.400 mp situat pe raza comunei Florești jud. Cluj înscris în CF 8773 Florești nr. cad. 4681; c) terenului arabil în suprafață de 6.317 mp situat pe raza . înscris în CF 9224 Florești nr. cad. 4670.
2. Constată că, de pe urma defunctei T. Gyorgyne, născută F. R., decedată la data de 19.09.2010, are calitatea de moștenitor legal acceptant pârâtul T. J. (descendent de gradul II, nepot de fiu), căruia ii revine cota de 1/1 parte din masa succesorală în calitate de moștenitor descendent de gradul II, nepot de fiu al defunctei T. Gyorgyne, născută F. R..
Constată că prin efectul prescripției dreptului de opțiune succesorală se stinge dreptul pârâtului T. I. de a accepta moștenirea defunctei T. Gyorgyne, născută F. R. și odată cu acest drept se stinge, cu efect retroactiv și titlul său de moștenitor; el devenind străin de succesiune, stingându-se chiar vocația succesorală a acestuia.
Respinge restul pretentiilor ca neintemeiate.
Compenseză cheltuielile de judecată efectuate de reclamantul S. I. și cele efectuate de pârâtul T. J. în totalitate și ia act că pârâtul T. I. nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6585/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... → |
|---|
