Anulare somaţie de plată. Hotărâre din 07-07-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 7053/2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
ORDONANȚA CIVILĂ NR. 7053/2014
Ședința publică din data de 07.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. G.
JUDECĂTOR: M. I.
GREFIER: M. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe debitoarea ., în contradictoriu cu creditoarea ., având ca obiect cerere în anulare ordonanță de plată.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică din data de 30.06.2014, fiind consemnate în încheiere de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect anulare somație de plată, constată următoarele:
Prin cererea în anulare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr._ la data de 02.06.2015, debitoarea . a solicitat instanței, în contradictoriu cu creditoarea ., anularea Ordonanței civile nr. 3418/2015, pronunțată de către instanța de judecată în dosarul civil nr._/211/2014, prin care a fost admisă cererea de emitere a unei somații de plată, iar pe fondul cauzei să dispună respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată pentru suma de 124.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
De asemenea, debitoarea a formulat și cerere de suspendare a executării Ordonanței civile nr. 3418/2015, având în vedere caracterul executoriu de care se bucură aceasta în temeiul art. 1025 alin.1 C. proc. civilă.
În susținerea cererii de suspendare, a arătat că acesta se întemeiază pe caracterul vădit contestat și contestabil al creanței invocate.
În motivarea cererii în anulare, debitoarea a învederat, în esență, că instanța de fond nu a respectat cerințele prevăzute de lege pentru emiterea ordonanței de plată, în concret, lipsa caracterului cert al creanței invocate de către creditoare.
A arătat în continuare că potrivit contractului de prestări servicii nr. 562/14.11.2013 ., în calitate de prestator trebuia să execute lucrările de refacere a pudului de la km 41 + 886 m, linia de cale ferată A.-Oradea, în schimbul plății de către debitoare a sumei de 518.826,60 lei + TVA. Anterior, debitoarea ., s-a angajat la rândul său prin contractul de execuție lucrări nr. 38/08.11.2013 să realizeze aceleași lucrări, contra sumei de 562.474 lei + TVA, ce urma să fie achitată de beneficiarul final CNCF „CFR SA”.
Conform art. IX pct. 3 din contractul de prestări servicii nr. 562/14.11.2013, valoarea lucrărilor și serviciilor executate se vor stabili de către reprezentanții debitoarei și cei ai creditoarei pe baza situațiilor de lucrări. De asemenea, pct. 4 din același articol prevedea că decontarea lucrărilor se va face pe baza unor procese-verbale de recepție, care vor sta la baza acceptării la plată a facturilor emise de către aceasta.
A mai arătat că deși prima instanța a reținut că nici una din cele două prevederi contractuale nu au fost respectate în speță, deoarece situația finală de lucrări nr. 582/10.10.2014 este întocmită și semnată doar de reprezentanții ., cu toate acestea a considerat că nerespectarea acestor dispoziții contractuale nu afectează caracterul cert al creanței invocate, aceasta fiind demonstrată prin procesul-verbal de recepție finală nr. 5/_ /10.11.2014, prin plata parțială a facturii fiscale nr. 94/10.10.2014 precum și prin conținutul adresei nr. 595/11.11.2014. consideră că niciuna din aceste trei împrejurări nu sunt în măsură să confirme caracterul cert al creanței solicitate.
În acest sens, problema litigioasă nu este dacă lucrările de refacere a podului au fost finalizate, ci în ce proporție au fost acestea executate de către creditoarea ., și implicit, care este suma pe care aceasta o poate pretinde cu titlu de preț. Spre deosebire de cele reținute de instanța de fond, ea nu a acceptat niciodată Situația de lucrări finală și factura fiscală nr. 94/10.10.2014, aspect care i-a fost comunicat succesiv creditoarei, în scris, de 3-4 ori, pe parcursul derulării raporturilor contractuale. Din aceste motive consideră că a formulat o contestație veritabilă a creanței, și nu doar una formală.
În continuarea debitoarea . a arătat că însuși creditoarea a arătat prin răspunsul la întâmpinare faptul că a executat anumite lucrări, că suma de 250.000 lei + TVA reprezintă manopera lucrărilor care au fost asigurate de prestator, respectiv că din prețul contractului s-au dedus valorile materialelor, utilajelor și alte cheltuieli care au fost suportate direct de către .. Contractul de prestări servicii nr. 562/14.11.2013 a fost încheiat pentru un preț fix, forfetar, de 518.826,60 lei + TVA, care reprezenta valoarea totală a lucrărilor de refacere pod, fără nicio eșalonare pe categorii de lucrări sau o diferențiere între valoarea materialelor și a celorlalte cheltuieli, comparativ cu valoarea manoperei. Cu toate acestea, . a emis Situația finală de lucrări nr. 582/10.10.2014 prin care, în mod unilateral, a stabilit valoarea lucrărilor executate de ea ( respectiv a manoperei), ca fiind de 250.000 lei + TVA. La pct. 5 din Situația finală de lucrări creditoarea a menționat că din valoarea acestor lucrări se scad materialele, manopera, transporturile, chiria și utilajele suportate de către ., iar la total realizări se precizează din nou că valoarea a fost determinată după scăderea cheltuielilor debitoarei. Or, în condițiile în care în contract nu s-a prevăzut realizarea unor astfel de eșalonări pe categorii de lucrări, sau diferențieri între valoarea manoperei și a materialelor împreună cu celelalte cheltuieli necesare, determinarea acestor lucrări a căror plată a fost cerută de creditoare a fost făcută de către aceasta în mod arbitrar. În susținerea acestei concluzii vine și lipsa situațiilor de lucrări și a unor procese-verbale de recepție acceptate de către ea, a căror obligativitate rezultă din contract.
În ceea ce privește Situația finală de lucrări nr. 582/10.10.2014 și-a exprimat expres refuzul prin adresa nr. 571/31.10.2014, solicitând stabilirea valorii lucrărilor executate de creditoare. Ulterior, prin adresa nr. 595/11.11.2014, . a refuzat expres la plată și factura fiscal nr. 94/10.10.2014, emisă de către creditoare, solicitându-i să emită o nouă factură pentru suma de 124.000 lei. Această adresă nu a semnificat acceptarea de către debitoare a creanței, cum în mod eronat a reținut instanța de fond, ci semnifica doar confirmarea poziției exprimate anterior, respectiv de a accepta la plată doar suma 124.000 lei, deja achitată prin OP din 13.10.2014.
Concluzionând, a arătat debitoarea că determinarea valorilor lucrărilor efectiv realizate de către creditoarea . și implicit a caracterului cert al creanței sale, nu poate fi realizată în procedura simplificată a ordonanței de plată, necesitând un probatoriu complex.
În drept, debitoarea a invocat dispozițiile art. 148, și urm. C. proc. civilă, art. 1020, 1023 alin.1, 3 și 5 C. proc. civilă, art. 1270 C. civil, art. 1857, 1864 și urm. C. civil.
În dovedire, debitoarea a solicitat proba cu înscrisurile (f.6-22).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 200 lei(f.4).
Creditoarea legal citat, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii în anulare, cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește cererea de suspendare a efectelor ordonanței de plată a arătat că aceasta trebuie însoțită de achitarea unei cauțiuni stabilite de instanță, astfel că nefiind achitată cauțiunea, cererea nu poate fi admisă. Cererea de anulare și de suspendare sunt lipsite de obiect, deoarece debitoarea a achitat voluntar suma datorată, la data de 17.06.2015. A arătat că este adevărat că a solicitat începerea executării silite a ordonanței civile nr. 348/2015, însă înainte de înființarea popririi asupra conturilor debitoarei, executorul judecătoresc a primit suma de bani datorată.
Pe fondul cauzei, a arătat că aspectele învederate de către debitoare în cererea în anulare privind caracterul cert, lichid și exigibil au fost analizate de către instanța de fond, fiind îndeplinite condițiile art. 1013 C. proc. civilă.
În continuare a arătat că între părți s-a încheiat contractul nr. 562/14.11.2013, prin care ea s-a obligat să efectueze lucrările contractate de către debitoare prin contractul nr. 39/08.11.2013 încheiat cu CNCF CFR SA. S-a stabilit de comun acord ca materialele și alte mijloace necesare efectuării lucrărilor să fie suportate de către .. Debitoarea, în baza contractului de execuție nr. 38/08.11.2013 a facturat către CNCF CFR SA și a încasat suma de 563.014,60 lei, în această sumă fiind inclusă atât cheltuielile de logistică ale debitoarei cât și costul prestației sale.
Afirmațiile debitoarei din cererea în anulare constituie doar o contestare formală a caracterului cert al creanței, iar argumentele acesteia au fost analizate și respinse de către instanța de fond, deoarece: valoarea și cantitatea lucrărilor menționate în situația de lucrări nr. 582/2014 nu este mică, ci identică cu cea din contractul nr. 562/2013, numai că din aceasta s-au dedus materialele, utilajele și cheltuielile care au fost efectuate de către debitoare; creditoarea nu a semnat actul adițional trimis de debitoare; în calitate de împuternicit, dl. B. G. H. a recepționat cantitativ și calitativ lucrările executate împreună cu reprezentantul RCF Timișoara, fiind întocmit procesul-verbal de recepție finală la terminarea lucrărilor nr. 5/_ din data de 10.11.2014, ceea ce confirmă faptul că lucrările au fost efectuate integral. De asemenea plata parțială a facturii nr. 94/2014 confirmă faptul că aceasta a fost recunoscută și acceptată la plată de către ..
În continuarea, creditoarea a arătat că înainte de recepția lucrărilor, societatea creditoare a emis factura fiscală nr. 98/08.09.2014, pentru suma de 62.000 lei, care a fost achitată de pârâtă la data de 08.09.2014. de asemenea a fost emisă factura fiscală nr. 94/10.10.2014, din care a fost stornat avansul plătit la data de 08.09.2014, și din care a mai fost încasată la data de 13.10.2014 suma de 124.000 lei. Astfel, din întreaga sumă datorată, de 310.000 lei, debitoarea a achitat suma de 62.000 lei în data de 08.09.2014 ( avans) suma de 124.000 lei, plată parțială, rămânând un rest de 124.000 lei.
La final, a arătat că achitarea voluntară a sumai de 124.000 lei de către . stinge orice demers ala acestei societăți în încercarea ei de a anula ordonanța de plată executată.
În cauză, instanța a dispus acvirarea dosarului nr._/211/2014.
Analizând actele și materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Ordonanța civilă nr. 3418/2015 pronunțată de către Judecătoria Cluj-N., în dosarul civil nr._/211/2014, instanța a admis cererea de emitere a ordonanței de plată, a fost obligată debitoarea ca în termen de 15 zile sa achite creditoarei suma de 124.000 lei reprezentând rest de plata conform facturii fiscale nr.94/10.10.2014, plus 2912,40 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că în cauză este vorba despre o creanță certă, lichidă și exigibilă
A mai reținut instanța de fond că este adevărat ca potrivit art.4 din cap. IX din contractul de prestări servicii, pentru decontarea lucrărilor executate se vor întocmi procese verbale de recepție care vor sta la baza acceptării la plata a facturilor emise de prestator, iar art.3 din cap. IX din contractul de prestări servicii prevede ca valoarea lucrărilor si serviciilor executate se vor stabili de reprezentanții părților pe baza situațiilor de lucrări, dar cu toate acestea, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 5/_ /10.11.2014 încheiat intre debitoare si comisia de recepție atesta fără dubiu ca lucrările au fost executate integral si ca nu se pune problema întocmirii procesele verbale de recepție conform contractului de prestări servicii nr.562/14.11.2013, daca s-a admis fără obiecții recepția finala in baza contractul de execuție lucrări nr.38/08.11.2013. F. de plățile parțiale efectuate conform contractului de prestări servicii nr.562/14.11.2013, care depășesc jumătate din costul lucrării, inclusiv plata parțiala a facturii contestate si in lipsa unor înscrisuri sau a unei corespondente care ar sprijini afirmațiile debitoarei din notificarea si propunerea de încheiere a unui act adițional de la filele 31,32 din dosar, instanța a apreciată ca debitoarea mai are de achitat suma de 124.000 lei reprezentând rest de plata conform facturii fiscale nr.94/10.10.2014, din care a fost încasată in data de 13.10.2014 suma de 124.000 lei.
A mai reținut instanța de fond, referitor la Situația de lucrări nr. 582/10.10.2014 că acesta a fost întocmita si emisa in mod unilateral de către reprezentantul legal al societății reclamante, fără ca aceasta sa fie avizata, verificata sau confirmata in vreun fel de către un reprezentant al societății beneficiare, dar în continuare a reținut ca Situația de lucrări nr.582/10.10.2014 întocmita unilateral de creditoare, pe baza căreia a fost emisa factura fiscale nr.94/10.10.2014, a fost acceptata tacit prin achitarea parțiala a facturii fiscale nr.94/10.10.2014 in data de 13.10.2014, pe care ulterior a contestat-o la o data neprecizata (întrucât nu exista la dosar dovada datei comunicării notificării si a actului adițional propus), însă cel târziu la data redactării actului adițional: 20.10.2014 (f.31,32), când debitoarea s-a răzgândit si a hotărât sa conteste suma de 124 000 lei, pentru ca apoi sa invoce compensația in privința acesteia.
Reclamanta debitoare a formulat cererea in anulare in termenul de 10 zile de la data comunicării, conform prevederilor legale.
În drept, potrivit art.1023 alin.1 C.p.c, împotriva ordonanței de plata prevăzute la art.1021 alin.1 si 2 creditoarea poate formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. Potrivit alin.2 cererea poate fi introdusă și de creditor împotriva încheierilor prevăzute de art. 1020 alin.1 și 2, precum și împotriva ordonanței de plată prevăzute de art. 2012 alin.2, în termenul prevăzut de alin.1
Totodată, fata de prevederile alin.3, prin cererea in anulare se poate invoca numai nerespectarea cerințelor prevăzute de prezentul titlu pentru emiterea ordonanței de plata, precum si daca este cazul, cauze de stingere a obligației ulterioare emiterii ordonanței de plata (…).
În speță, în ceea ce privește cererea de suspendare a executării Ordonanței civile nr. 3418/2105 instanța constată că aceasta a rămas fără obiect ca urmare a executării acesteia la data de 23.06.2015, urmând să o respingă ca rămasă fără obiect (f.34).
Pe fondul cererii, instanța arată că în mod greșit instanța de fond a admis cererea de emitere a ordonanței de plată, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1013 C. proc. civilă. Potrivit art.1.013 (1) Cod procedură civilă „ Prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.”
Așadar, pentru a se putea emite o ordonanță de plată în cauză trebuie să fie vorba despre o creanță certă, lichidă și exigibilă, care să rezulte dintru-un contract civil.
De la început instanța arată că raporturile dintre părți sunt guvernate de contactul de prestări servicii nr. 562/14.11.2013 încheiat între . în calitate de prestator și ., în calitate de beneficiar și nu de contractul de executări lucrări nr. 38/08.11.2013 încheiat între . în calitate de prestator și CNCF CFR SA în calitate de beneficiar final. Sub acest aspect, analizând creanța solicitată prin cererea de emitere a ordonanței de plată prima instanță trebuia să se raporteze doar la primul contract și nu și la cel de-al doilea, încheiat între debitoare și CNCF CFR SA. Or, conform art. IX pct. 3 din contractul de prestări servicii nr. 562/14.11.2013, valoarea lucrărilor și serviciilor executate se vor stabili de către reprezentanții debitoarei și cei ai creditoarei pe baza situațiilor de lucrări. De asemenea, pct. 4 din același articol prevedea că decontarea lucrărilor se va face pe baza unor procese-verbale de recepție, care vor sta la baza acceptării la plată a facturilor emise de către aceasta. Așadar, la baza acceptării facturilor emise de către creditoare trebuia să stea procesele-verbale de recepție acceptate de debitoare, în calitate de beneficiar.
Faptul că a fost semnat la data de 10.11.2014 procesul-verbal de recepție finală nr. 5/_ /10.11.2014 între reprezentantul . și reprezentantul Regionalei CF Timișoara nu are relevanță, deoarece nimeni nu a contestat finalizarea lucrărilor. Această proces-verbal de recepție finală a fost semnat în temeiul contractului nr. 38/08.11.2013 încheiat între . în calitate de prestator și CNCF CFR SA în calitate de beneficiar final. Așadar, după cum bine a susținut debitoare, problema litigioasă nu este dacă lucrările de refacere a podului au fost finalizate, ci în ce proporție au fost acestea executate de către creditoarea ., și implicit, care este suma pe care aceasta o poate pretinde cu titlu de preț, cu alte cuvinte dacă creanța cerută este certă, lichidă și exigibilă. Sub acest aspect, instanța arată că Contractul de prestări servicii nr. 562/14.11.2013 a fost încheiat pentru un preț fix, forfetar, de 518.826,60 lei + TVA, care reprezenta valoarea totală a lucrărilor de refacere pod, fără nicio eșalonare pe categorii de lucrări sau o diferențiere între valoarea materialelor și a celorlalte cheltuieli, comparativ cu valoarea manoperei. Așadar, conform contactului, pentru a se stabili ce valoare din contract urma să revină creditoarei și ce valoare debitoarei ( pentru materiale, manoperă, transporturi, etc.), trebuiau întocmite situații de lucrări și procese-verbale de recepție între . și ., care să fie acceptate de aceasta din urmă, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Deși . a emis Situația finală de lucrări nr. 582/10.10.2014 prin care a stabilit valoarea lucrărilor executate de ea ( respectiv a manoperei), ca fiind de 250.000 lei + TVA, această situație de lucrări nu a fost acceptată de către debitoare (f.10-11). Această situație finală a fost, de altfel, contestată în mod expres de către debitoare (f.13).
Nici faptul că factura fiscală nr. 94/10.10.2014 a fost achitată parțial nu înseamnă că creanța solicitată de către creditoare este certă, în înțelesul art. 1013 C. proc. civilă, deoarece contravine prevederilor contractuale prin care s-a stipulat în mod expres modul în care se vor considera acceptate facturile. Astfel, conform art. IX pct. 3 din contractul de prestări servicii nr. 562/14.11.2013, valoarea lucrărilor și serviciilor executate se vor stabili de către reprezentanții debitoarei și cei ai creditoarei pe baza situațiilor de lucrări. De asemenea, pct. 4 din același articol prevedea că decontarea lucrărilor se va face pe baza unor procese-verbale de recepție, care vor sta la baza acceptării la plată a facturilor emise de către aceasta (f.4 dosar fond). Efectuarea unor plăți parțiale (avans, plată parțială, etc.) nu poate fi considerată, de plano, o acceptare a unei facturi, fără să se țină cont de împrejurime în care au avut loc aceste plăți.
În ceea ce privește susținere creditoarei, potrivit căreia, suma la care a fost obligată prin Ordonanța de plată nr. 3418/2015 a fost achitată deja, ceea ce confirmă faptul că părțile s-au înțeles asupra lucrărilor executate și sumelor datorate, instanța nu poate decât să observe că aceasta se află într-o mare eroare. Atâta vreme cât efectele Ordonanței de plată nu au fost suspendate, ordonanță care este executorie de drept, și atâta vreme cât debitoarea a primit din partea B. Ș. I.-C. somația de executare din 08.06.2015, emisă în dosarul execuțional nr. 169/2015, debitoarea avea de ales să execute obligația pentru care s-a început urmărirea silită împotriva sa, sau să aștepte să i se blocheze conturile bancare. Faptul că a ales să nu îi fie blocate conturile bancare, nicidecum nu are semnificația acceptării creanței. A executa, urmare somației de executare, o obligație în cadrul unei executări silite pornite împotriva unui debitor în baza unui titlu executoriu nu are semnificația acceptării creanței.
Față de aceste considerente, instanța va admite cererea în anulare somație de plata formulata de către debitoare în contradictoriu cu creditoarea . și va anula Ordonanța de plată nr. 3418/2015, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N., în dosarul civil nr._/211/2014.
În rejudecare, instanța, pentru aceleași motive arătate mai sus, reține că pentru clarificare exactă a relațiilor dintre cele două părți, precum și pentru a stabilii dacă valoarea lucrărilor efectuate de către creditoare depășește valoarea sumelor de bani care deja au fost achitate și implicit a se constata dacă creditoarea are față de debitoare o creanță certă, lichidă și exigibilă este necesar să fie administrat un probatoriu complex, care nu este admisibil pe calea simplificată a ordonanței de plată, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de către creditoarea ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare a executării Ordonanței civile nr. 3418/07.04.2015, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N., în dosarul civil nr._/211/2014 formulată de reclamanta debitoare ., CUI_, J_ cu sediul procesual ales în Cluj-N., ..24, jud. Cluj la SCPA L., Moscovitz, S. & Asociații în contradictoriu cu pârâta creditoare ., cu sediul în Drobeta T.-S., ., nr.1A, jud. M., CUI RO_, J_, ca rămasă fără obiect.
Admite cererea in anulare formulata de reclamanta debitoare . în contradictoriu cu pârâta creditoare ..
Anulează Ordonanței civile nr. 3418/07.04.2015, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N., în dosarul civil nr._/211/2014.
Respinge cererea de emiterea a unei ordonanțe de plată formulată de către pârâta creditoare . în contradictoriu cu reclamanta debitoare . ca neîntemeiată în procedura simplificată a ordonanței de plată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.07.2015..
PREȘEDINTE, JUDECATOR,
IOANGAGAMIHAI I.
GREFIER,
M. M.
Red/tehn. I.G/I.G/4ex/11.07.2015
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 7038/2015.... | Somaţie de plată. Hotărâre din 30-09-2015, Judecătoria... → |
|---|
