Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7469/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7469/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 7134/211/2015
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Secția Civilă
Sentința civilă nr. 7469/2015
Ședința Camerei de Consiliu din data de 15.07.2015
Instanța constituită din:
Judecător: F. I.
Grefier: T. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S.C. S. F.-MED IMPEX S.R.L, în contradictoriu cu pârâtul ., având ca obiect cerere cu valoare redusă.
Cauza se judecă cu citarea părților, potrivit art. 1029 alin. 2 C.pr.civ.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită, înștiințarea trimisă pârâtei la sediul indica de reclamantă la data de 08.05.2015 (f. 23) cuprinzând semnătura de primire și ștampila societății pârâte (f. 36).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Judecătoria, fiind legal sesizată și obligată din oficiu să își stabilească competența generală, materială și teritorială, potrivit art. 131 alin. 1 C.pr.civ., constată că este competentă să judece prezenta cauză, în baza art. 1027 raportat la art. 94 pct. 1 lit. j și art. 107 alin. 1 C.pr.civ.
În probațiune, conform prev. art. 1029 alin. 9 raportat la art. 250, 255 și 265 din Codul de procedura Civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, considerând că este admisibilă potrivit legii și poate duce la soluționarea procesului.
Întrucât părțile nu sunt prezente pentru a li se acorda cuvântul asupra cererii, în temeiul art. 1030 din Codul de procedura Civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.04.2015, sub nr. de mai sus, reclamanta S.C. S. F.-MED IMPEX S.R.L a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ., obligarea pârâtei la plata sumei de 379,31 lei, cu titlu de debit principal, și a dobânzii legale calculate de la data scadenței fiecărei facturi, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale constând în livrarea de produse către debitoare, la cererea expresă a acesteia, în sumă totală de 379,31 lei, potrivit facturilor nr._/15.10.2014 în sumă totală de 233,48 lei scadentă la data de 12.02.2015 respectiv nr._/26.11.2014 în cuantum total de 145,82 lei scadentă la data de 26.03.2015.
Pentru dovedirea cererii de chemare în judecată s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Reclamanta a arătat că nu dorește să aibă loc o dezbatere orală.
La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: facturi, dovezi de comunicare, informații ORC, contract de vânzare-cumpărare (f. 5-10).
Cererea a fost legal timbrată.
Deși i s-a comunicat în mod legal cererea de chemare în judecată, pârâta nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
În cauză, instanța a administrat și încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta S.C. S. F.-MED IMPEX S.R.L, în calitate de vânzător, și pârâta S.C. E. S.R.L, în calitate de cumpărător, s-au desfășurat relații comerciale constând în livrarea de către reclamantă a unor produse, fiind emise facturile nr._/15.10.2014 în sumă totală de 233,48 lei scadentă la data de 12.02.2015 respectiv nr._/26.11.2014 în cuantum total de 145,82 lei scadentă la data de 26.03.2015 (f. 5-7), comunicate pârâtei prin curier conform dovezilor depuse la dosar (f. 6, 8). Debitoarea, legal citată, nu a făcut dovadă că ar fi achitat contravaloarea produselor livrate
În drept, potrivit art. 1025 alin. (1) N.C.P.C. procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, iar conform art. 1026 alin. (1) N.C.P.C., reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun.
Instanța reține conform art. 1350 N.C.C. că orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat; atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
În temeiul art. 1516 alin. 1 creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar în temeiul art. 1516 al. 2 C. civil, „atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau după caz să treacă la executarea silită a obligației; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege, pentru realizarea dreptului său”.
Potrivit art. 1535 alin.1 C. civil, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul al daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.”
În speță, din întregul material probator administrat în cauză, rezultă că reclamanta a furnizat pârâtei produse din gama comercializată de către aceasta, emițând facturile fiscale atașate la dosar (f. 5-7), facturi care au fost comunicate debitoarei.
Din cele arătate mai sus rezultă că cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 379,31 lei, este întemeiată, fiind vorba despre o creanță certă, lichidă și exigibilă, rezultată dintr-un contract încheiat în mod valabil de către părți.
În ceea ce privește plata dobânzii legale, instanța arată că potrivit art. 1535 alin.1 C. civil, în cazul în care obligația constă în plata unei sume de bani, debitorul este obligat la plata de daune moratorii în cuantumul stabilit de părți, sau în lipsă, în cel prevăzut de lege. Totodată, potrivit art. 1523 alin. 1 lit. d, debitorul se află de drept în întârziere în cazul neexecutării obligației de a da o sumă de bani, asumată în exercițiul unei întreprinderi, creditoarea fiind îndreptățită și la dobânda legală calculată de la data scadenței facturii și până la data plății efective. Dobânda legală se stabilește, în materie comercială, la nivelul dobânzii de referința a Băncii Naționale a României, conform art. 3 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
Instanța constată că în speță sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobânzilor pentru debitul principal și anume: obligația debitoarei constă în plata unei sume de bani, obligația este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs creditoarei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii în executare. De asemenea, raporturile dintre cele două părți sunt de natură comercială.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea formulată de către reclamanta va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 379,31 lei, cu titlu de debit principal, precum și la plata dobânzii legale calculate începând de la data scadenței fiecărei facturi și până la achitarea debitului.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanța arată că potrivit art. 451 alin.(1), Cod proc. civilă, „cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.”
În conformitate cu prevederile art. 452 C. proc. civilă, „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”, iar potrivit art. 453 alin.(1) C. proc. civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, reclamanta, pentru a promova prezenta cerere a achitat taxa de timbru în valoare de 200 lei, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. F.-MED IMPEX S.R.L., cu sediul procesual ales la Cabinet avocat I. A. M. situat în București, sector 1, ., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr._, C. RO_, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, sector 4, ., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI_.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 379,31 lei, cu titlu de debit principal, precum și la plata dobânzii legale calculate începând de la data scadenței fiecărei facturi și până la achitarea debitului.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 15.07.2015.
Președinte Grefier
F. I. T. R.
Red./Dact. 4 ex. I.F./ 20.07.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6957/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 6913/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
