Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 637/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 637/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 637/2015
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ-N.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINTA CIVILA NR. 637/2015
Sedinta Camerei de consiliu din data de 22 ianuarie 2015
Instanta constituita din:
P.: B.-T. G.
GREFIER: M. P.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamanta ., in contradictoriu cu paratii U. A. TERITORIALA . PRIMAR, C. L. AL COMUNEI E. M., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat C. M., lipsa fiind paratii.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Instanța in temeiul dispozitiilor art. 237, alin. 1 Cod pr. civia, declara deschisa cercetarea judecatoreasca a procesului si totodata, pune in discutie exceptiile invocate prin intampinare, respectiv exceptia necompetentei materiale si exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Cluj-N..
Reprezentanta reclamantei solicita respingerea exceptiilor in discutie, calificarea exceptiei necompetentei materiale ca fiind exceptia necompetenței generale a instanțelor judecătorești; pentru motivele expuse pe larg in raspunsul la intampinare. Solicita cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru.
Instanta retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauze civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 09.04.2014 sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâții U. A. Teritorială . primar; C. L. al Comunei E. M., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să dispună obligarea pârâților la: 1. plata sumei de 1.114,87 lei reprezentând debit restant; 2. plus penalități de întârziere în cuantum de 1% pe zi de la data scadenței până la data achitării integrale a debitului 3. cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că la data de 22.03.2007 între UAT . calitate de beneficiar și . în calitate de prestator de servicii s-a încheiat o convenție privind servicii de cercetare-dezvoltare și implementare a proiectului „pagina de internet proprie”. Prin această convenție prestatorul a efectuat în favoarea debitoarei servicii de editare, publicare, menținere, actualizare și găzduire a paginii electronice de prezentare a UAT. Pentru aceste servicii au fost emise facturi fiscale. În data de 20.07.2012 . și reclamanta au încheiat un contract de vânzare-cumpărare fond de comerț în baza căruia reclamanta a preluat toate drepturile și obligațiile patrimoniale și nepatrimoniale deținute de vânzătorul cedent față de clientela cedată, printre care și cele referitoare la debitoarea . arată că a dobândit și dreptul de a urmări și încasa, cu titlu de creanță, eventualele debite, prezente și viitoare, pe care clientela cedată le înregistrează sau le va înregistra în baza convenției încheiate cu cedentul. Contractul de transfer fond de comerț a fost notificat pârâtei în baza art. 1393 C.civ. la data de 31.07.2012.
Reclamanta arată că se datorează și penalități de întârziere în cuantum de 1% pe zi de întârziere în baza art. 6 pct. 6.2.
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 1025-1032 N.C.P.C.
Cererea a fost legal timbrată cu 50 lei taxa judiciara de timbru (f.8).
În probațiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri (f. 9-32).
Pârâții, legal citați au formulat răspuns, conform art. 1029 alin. (4) N.C.P.C., la data de 19.05.2014 (f.36) invocând excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-N. având in vedere clauza compromisorie din convenție; excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-N.. Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 07.07.2014 (f.48) reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepțiilor invocate. Reclamanta precizează că Judecătoria este competentă să soluționeze cererile cu valoare redusă potrivit art. 1027 C.p.c., iar o instanța arbitrară nu poate fi învestită să judece prezenta cauză deoarece legiuitorul a ales să ofere instanțelor de judecată competență exclusivă în a soluționa o astfel de cerere. În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale reclamanta solicită respingerea acesteia în baza art. 113 alin. 1 pct. 3 C.p.c.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.p.cinstanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei; (2) în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.
La data de 22.03.2007 între . și pârâtul C. L. E. M. s-a încheiat contractul privind servicii de cercetare – dezvoltare și implementare a proiectului „pagina de internet proprie” nr._/22.03.2007. Potrivit art. 8 din contract părțile au prevăzut că vor soluționa orice neînțelegeri care se pot ivi pe cale amiabilă; iar la art. 8.2. au prevăzut că orice litigiu patrimonial decurgând din sau în legătură cu această convenție, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea sau desființarea sa, va fi soluționat prin arbitraj organizat de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț si Industrie Cluj, în conformitate cu regulamentul și regulile de procedură arbitrală ale acestei camere (f.17).
La data de 22.07.2012 între . și . s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare fond de comerț (f.21) prin care clientela prevăzută în anexă (f.24 U. A. Teritorială . fost preluată de către reclamantă. Contractul de transfer fond de comerț a fost notificat pârâtei în condițiile art. 1393 C.civ. prin scrisoare recomandată la data de 31.07.2012 (f.27).
Instanța reține că prin contractul de vânzare cumpărare fond de comerț s-a urmărit continuarea contractului inițial, în aceleași condiții în care părțile inițiale au consimțit să contracteze în primul rând.
Potrivit art. 542 C.p.c. (1) persoanele care au capacitate deplină de exercițiu pot conveni să soluționeze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie, precum și drepturile asupra cărora părțile nu pot să dispună.
Potrivit art. 550 C.p.c (1) prin clauza compromisorie părțile convin ca litigiile ce se vor naște din contractul în care este stipulată sau în legătură cu acesta să fie soluționate pe calea arbitrajului, arătându-se, sub sancțiunea nulității, modalitatea de numire a arbitrilor. În cazul arbitrajului instituționalizat este suficientă referirea la instituția sau regulile de procedură ale instituției care organizează arbitrajul, (2) validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă; (3) în caz de îndoială, clauza compromisorie se interpretează în sensul că se aplică tuturor neînțelegerilor care derivă din contractul sau din raportul juridic la care ea se referă.
Potrivit art. 553 C.p.c. încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor judecătorești.
Potrivit art. 554 C.p.c. (1) Instanța judecătorească, sesizată cu o cauză cu privire la care s-a încheiat o convenție arbitrală, își va verifica propria competență și se va declara necompetentă numai dacăpărțile sau una dintre ele solicită aceasta, invocând convenția arbitrală. În acest caz, instanța își va declina competența în favoarea organizației sau instituției pe lângă care funcționează arbitrajul instituționalizat, care, în temeiul hotărârii de declinare, va lua măsurile necesare în vederea constituirii tribunalului arbitral. În cazul arbitrajului ad-hoc, instanța va respinge cererea ca nefiind de competența instanței judecătorești. (2) Instanța va reține spre soluționare procesul dacă: a) pârâtul și-a formulat apărările în fond, fără nicio rezervă întemeiată pe convenția arbitrală; b) convenția arbitrală este lovită de nulitate ori este inoperantă; c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj. (3) Conflictul de competență dintre tribunalul arbitral și o instanță judecătorească este soluționat de instanța judecătorească ierarhic superioară celei aflate în conflict.
In concluzie acest litigiu dintre parti, având în vedere că pârâta a invocat convenția arbitrală, in prezenta clauzei compromisorii, este de competenta instantei arbitrale.
Față de considerentele expuse, competența de soluționare a cererii aparține Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Cluj, rațiune pentru care în temeiul art. 132, art. 554 din Codul de procedură civilă, instanța va admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești și va dispune declinarea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă în favoarea Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta . cu sediul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâții U. A. Teritorială . primar; C. L. al Comunei E. M., cu sediul în E. M., ., jud. C.-S., în favoarea Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Cluj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Încetare executare silită. Sentința nr. 839/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 868/2015.... → |
|---|
