Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2060/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2060/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2060/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2060/2015
Ședința camerei de consiliu din 25.02.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile înaintate de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta T. I. EXPORT SRL, având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Având în vedere dispozițiile art. 131 N.C.P.C., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina potrivit art. 1015 C.pr.civ.
În temeiul art. 255 si art. 258 C.pr.civ, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei pentru ambele părți.
Instanța, în temeiul disp. art. 244 C. pr. civ., declară cercetarea procesului încheiată, iar, în temeiul disp. art. 392 C.. pr. civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Instanța în temeiul art. 394 și art. 395 C.pr.civ. reține cauza în pronunțare pe baza probelor de la dosar
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2014, sub numărul de mai sus, reclamanta . a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei T. I. EXPORT SRL la plata sumei de 875,77 lei reprezentând debit principal precum și a dobânzii legale calculate de la data scadenței.
În motivare reclamanta a învederat faptul că între părți s-a încheiat un contract în formă simplificată în baza căruia a livrat anumite produse. Se arată că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile la termen după care la data de 21.07.2011 a fost emisă factura nr._ în cuantum totală de 847,86 lei iar la data de 29.08.2011 a fost emisă factura nr._ în sumă totală de 631,80 lei.
În continuare, reclamanta susține că pârâta a efectuat mai multe plăți parțiale în valoare de 600 de lei la prima factură, debitul restant fiind de 875,77 lei din care 247,86 lei reprezintă debit restant la prima factură și 627,91 lei debit restant la cea de-a doua factură.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270, 1272, 1516 alin. 2, 1523 alin. 2 C.civ, art. 1025-1032 C.pr.civ. și art. 2 și 3 alin. 2 din OG 13/2011.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri (f. 9-20).
Cererea a fost legal timbrată cu 50 lei taxă judiciară de timbru (f. 30).
Reclamanta a depus dovada achitării onorariului avocațial în sumă de 300 de lei (f. 31-32).
Debitorul-pârât, a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea cererii de obligare la plata debitului în sumă de 875,77 lei ca rămasă fără obiect, având în vedere faptul că a achitat suma conform chitanețelor de plată din data de 20.11.2014 respectiv 25.11.2014.
În ceea ce privește cererea de obligare la plata dobânzii, pârâta a solicitat respingerea acesteia întrucât nu s-a făcut dovada punerii sale în întârziere.
Pârâta a mai solicitat respingerea cererii reclamantei de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată sau, în subsidiar de reducere a acestora raportat la valoarea cererii și la complexitatea cauzei. Pârâta a arătat că sunt îndeplinite condițiile art. 454 C.pr.civ. întrucât nu a fost pusă în întârziere anterior introducerii cererii de chemare în judecată și a achiesat la pretenția reclamantei.
La data de 29.12.2014, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a învederat că societatea pârâtă a achitat întreg debitul principal datorat, cererea cu privire la această sumă urmând a fi respinsă ca rămasă fără obiect.
În ceea ce privește dobânda legală, reclamanta a arătat că legea aplicabilă acestui litigiu este vechiul cod civil respectiv Codul Comercial, iar conform art. 43 din acest ultim act normativ, în cazul datoriilor comerciale, cum este cea de față, debitorul este de drept în întârziere, aceste datorii producând dobândă de drept din ziua în care devin exigibile. Pentru aceste motive, reclamanta a arătat că înțelege să solicite obligarea pârâtei la plata sumei de 93 de lei cu acest titlu.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, a arătat că prevederile art. 454 C.pr.civ. vor fi coroborate cu prevederile art. 43 din Codul Comercial astfel încât se va aprecia faptul că debitorul este de drept în întârziere.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând cererea de chemare în judecată precum și probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între părți s-au desfășurat relații comerciale în formă simplificată reclamanta asumându-și și îndeplinindu-și obligația de a livra anumite produse la termen, după care la data de 21.07.2011 a emis factura nr._ în cuantum totală de 847,86 lei iar la data de 29.08.2011 a emis factura nr._ în sumă totală de 631,80 lei.
Sub aspectul dreptului material, instanța arată că, în speță sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil (1864) și Codului Comercial, raportat la data încheierii contractului de mai sus, în temeiul art. 6 alin. 1 și 2 Noul Cod civil și art. 3 Legea nr. 71/2011.
Având în vedere însă și data introducerii prezentei, instanța constată că, în cauză sunt aplicabile și dispozițiile art. 1025 – 1032 C.pr.civ. (Legea nr. 134/2010), conform art. I pct. 1 O.U.G. nr. 4/2013.
În legătură cu suma reprezentând debitul principal, instanța reține faptul că pârâta și-a îndeplinit obligația de a o achita, datoria fiind stinsă prin chitanțele de plată din datele de 20.11.2014 respectiv 25.11.2014 iar pentru aceste motive, instanța va respinge acest capăt de cerere ca fiind rămas fără obiect.
Referitor la dobânda legală solicitată in cauză, instanța constata că potrivit art. 43 Cod Comercial „datoriile comerciale lichide si plãtibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”, în baza acestui text creditoarea fiind îndreptățită și la dobânda legală calculată de la data scadenței facturii și până la data plății efective. Dobânda legală se stabilește, în materie comercială, la nivelul dobânzii de referința a Băncii Naționale a României, conform art. 3 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
Instanța constată că în speță sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobânzilor pentru debitul principal și anume: obligația debitoarei constă în plata unei sume de bani, obligația este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs creditoarei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii în executare. De asemenea, raporturile dintre cele două părți sunt de natură comercială.
În aceste condiții, instanța va obliga pârâta la plata dobânzii legale penalizatoare în sumă de 93 de lei calculată de la data scadenței ficeărei facturi în parte și până la data achitării debitului principal.
Potrivit dispozițiilor art. 1031 alin. 1 C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. Față de aceste dispoziții legale, instanța va obliga pârâta, să achite reclamantei suma de 350 lei cheltuieli de judecată, din care 50 de lei reprezentând taxa de timbru iar 300 de lei onorariu de avocat. Sub acest aspect instanța reține că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 454 C.pr.civ. întrucât pârâta debitoare se afla de drept în întârziere, potrivit dispozițiilor art. 43 Cod Comercial.
Totodată, instanța apreciază faptul că suma solicitată cu titlu de onorariu de avocat – 300 del ei- este pe deplin justificată de valoarea litigiului și de complexitatea cauzei având în vedere și răspunsul oferit de reclamantă prin apărător la apărările formulate de debitoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulata de reclamanta ., cu sediul în loc. B., Calea Feldioarei nr. 60, jud. B. CUI RO_, J_, în contradictoriu cu pârâta T. I. EXPOERT SRL, cu sediul în Cluj-N., .-45, ., etaj 5, jud. Cluj având CUI RO_ și nr. de înmatriculare în Reg. ..
Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata debitului principal ca rămasă fără obiect.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală penalizatoare în sumă de 93 de lei calculată de la data scadenței fiecărei facturi și până la data achitării debitului.
Obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la sediul Judecătoriei Cluj-N..
Pronunțată în ședință publica, azi, 25.02.2015.
JUDECĂTOR,GREFIER,
F. IuliaToth R.
Red./Dact. F.I./4 ex./03.03.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2051/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2053/2015. Judecătoria... → |
|---|
