Contestaţie la executare. Sentința nr. 7313/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 7313/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-07-2015 în dosarul nr. 25018/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

Operator de Date cu Caracter Personal – 3185

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ nr. 7313/2015

Ședința Camerei de Consiliu din data de 13.07.2015

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: F. I.

GREFIER: T. R.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulate de contestatorii P. Z. R. si P. C. în contradictoriu cu intimata B.-G. SOCIETE GENERALE SA -G. CLUJ SUCURSALA CLUJ-N., litigiul având ca obiect contestație la executare. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

La apel se constată lipsa părților.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.07.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință, termen la care, instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, data de 13.07.2015, când a hotărât următoarele:

I N S T A N T A

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.11.2014, sub nr._, contestatorii P. Z. R. și P. C. în contradictoriu cu intimata B. - G. SOCIETE GENERALE S.A. - prin Sucursala Cluj-N. au formulat contestație la executare solicitând:

- Constatarea nulității absolute a executării silite începute în dosarul nr. 416/s/2014 al B. Ș. I. C., ca urmare a lipsei personalității juridice a Sucursalei B. Cluj, dezmembrământ al societății mamă B. - G. SOCIETE GENERALE S.A;

- Constatarea nulității absolute a titlului de executare Contract de credit nr. 4961/C/2014 cu toate actele adiționale aferente

- Anularea încheierii de încuviințare a executării silite prin Încheierea civilă nr._/CC/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosar nr._/211/2014;

- Anularea tuturor actelor de executare silită efectuate de executorul judecătoresc;

- Obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionte de prezenta cauză.

În motivare, contestatorii au arătat că au contractat un împrumut bancar la data de 21.12.2011, cu intenția de a încheia acest contract cu societatea mamă, B. – G. Societe Generale S.A., dar din analizarea prevederilor acestui act rezultă în mod clar faptul că acest act a fost încheiat de societate mamă prin B. Sucursala Cluj, deci aceasta a acționat ca mandatar.

În continuare, contestatorii susțin că potrivit art. 43 alin. 1 din Legea 31/1990 sucursalele sunt dezmembrăminte ale societății mamă fără personalitate juridică și care nu au capacitate de exercițiu și în aceste condiții nu pot încheia contracte de credit cu terții nici în nume propriu, dar nici ca mandatar.

Potrivit contestatorilor, pentru ca un contract să fie valabil încheiat, în conformitate cu prevederile art. 948 C.civ. vechi, trebuie îndeplinite 4 condiții esențiale: să existe capacitatea de a contracta a părților, să existe consimțământul liber exprimat al părților, să existe un obiect determinat și o cauză licită. Dacă ultimele trei condiții sunt îndeplinite, prima condiție nu este îndeplinită. Astfel se arată că capacitatea de a contracta presupune ca persoana să aibă capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu, iar în cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosință și cu capacitatea de exercițiu presupun aproximativ aceleași condiții iar în conformitate cu prevederile alin. 2 și 3 al art. 5 din Decretul 31/1954, capacitatea de folosința este capacitatea de a avea drepturi și obligații. Mai departe se arată că capacitatea de exercițiu este capacitatea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și asuma obligații, savârsind acte juridice iar același act normativ prevede la art. 34 faptul că persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înființare sau statut, orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop fiind nul. Sucursala neavând personalitate juridică nu are capacitate de exercițiu, iar în aceste condiții nu poate să încheie în nume propriu acte juridice ci doar în numele societății mamă și doar în calitate de mandatar al societății mamă.

Totodată, contestatorii susțin că art. 32 din NCPC prevede că oricine poate formula o cerere dacă are capacitate procesuală în condițiile legii iar la art. 56 din NCPC se arată că poate sta în instanță cel care are capacitate procesuală de folosință, iar dacă această capacitate îi lipsește, actele încheiate sunt nule. Entităților care nu au personalitate juridică proprie le lipsește atât capacitatea de folosință cât și capacitatea de exercițiu, adică le lipsește capacitatea de a contracta.

Având în vedere că creditoarea, parte în contract este o entitate care nu are personalitate juridică și îi lipsește capacitatea de exercițiu, în conformitate cu prevederile art. 34 din Decretul nr. 31/1954 aceste acte sunt lovite de nulitate absolută, concluzionează contestatorii.

Contestatorul a mai arătat că din toate actele în care a fost parte rezultă cu certitudine că intenția B. a fost de a încheia acte prin intermediul sucursalei ca și parte în contract și nu prin intermediul sucursalei ca și mandatar al societății mamă, iar acest fapt rezultă atât din cuprinsul contractelor încheiate cât și din partea introductivă a contractelor unde creditoarea figurează B. Sucursala G. Cluj cu datele de identificare a acesteia și cu reprezentanții săi legali cât și în finalul actelor unde este menționată încă o dată, la datele creditoarei, reprezentanții săi legali sau prin mandatarii reprezentanților legali ai sucursalei.

In aceste condiții, contestatorii susține că este evident că intenția de a se încheia acte din partea B. a fost aceea de a se încheia acte cu Sucursala Cluj, adică cu o entitate care nu are personalitate juridică și căreia îi lipsește capacitatea de a contracta, iar în aceste condiții, actele încheiate de această entitate sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, se arată că executarea silită a fost demarată, în mod nelegal, de către B. - G. SOCIETE GENERALE S.A. - prin Sucursala Cluj-N., aceasta din urmă fără a avea calitatea de mandatar al societății-mamă, iar conform art. 84 și 85 din C.pr.civ. cererea de executare silită nu poate fi introdusă de sucursală nici în calitate de mandatar întrucât persoanele juridice nu pot fi reprezentate convenționat în fața instanțelor de judecată decât prin consilier juridic.

În același timp, contestatorii au mai arătat că instanța are obligația de a verifica îndeplinirea condiției privind existența caracterului cert, lichid și exigibil al creanței iar în cazul neîntrunirii acestor condiții, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite. În acest sens, contestatorii au invocat faptul că nu au fost notificați niciodată cu privire la faptul că creditul ar fi devenit scadent anticipat, creanța executată neîndeplinind astfel condițiile indicate mai sus.

De asemenea, contestatorii au invocat nulitatea absolută a executării silite în baza prevederilor art. 666-668 C.pr.civ. întrucât anterior îndeplinirii oricărui act de executare silită din partea executorului jduecătoresc, acesta trebuie să comunice o somație de începere a executării silite.

În dovedirea cererii, contestatorii au depus la dosar, în copie, înscrisuri (f. 5-19),

Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în valoare de 2277 lei de lei din care 1000 de lei aferentă contestației la executare iar 2276 lei contestației la titlu (f. 53).

Intimatul, legal citat, a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-N. și excepția inadmisibilității acțiunii în anularea contractului de credit, pe calea contestației la executare iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

În ceea ce privește excepția de inadmibilitate a petitului privind anularea contractului de credit, a arătat că aspectul privind nulitatea unor clauze ale contractului de credit excede cadrului stabilit de lege pentru o contestație la titlu, contestatorii având posibilitatea de a ataca aceste prevederi pe calea acțiunii de drept comun.

Pe fondul cauzei, intimata a arătat că potrivit contractului de credit, calitatea de creditor este deținută de B. G. Societe Generale S.A., creditul fiind acordat prin intermediul Sucursalei Cluj. Mai departe pârâta arat că mandatara nu avea nevoie de un mandat special în vederea efectuării acestor operațiuni iar din actul încheiat rezultă voința neîndoielnică a părților de a acorda respectiv a primi un împrumut. Potrivit pârâtei, sucursala este o parte dependentă juridic de societatea-mamă dar care desfășoară activitățile specifice societății-mamă, împuternicirea sa fiind dată de lege.

În continuare, pârâta arată că prin susținerea de către contestatori a faptului că executarea silită a fost demarată, în mod nelegal, de către Sucursala Cluj-N., fără a avea calitatea de mandatar al societății-mamă, practic aceștia se contrazic și recunosc, în concret, faptul că au încheiat contractul cu societatea-mamă.

Totodată, pârâta susține că creanța are un caracter cert, lichid și exigibil întrucât prin contractul semnat și asumat de contestatori, aceștia au fost de acord să restituie atât creditul cât și accesoriile acestuia iar creanța totală de compune din suma de 5.383,94 euro.

În ceea ce privește caracterul exigibil al creanței, intimata a invocat faptul că potrivit dispozițiilor art. 7.1 pct. 3 din Contractul de Credit_/21.12.2011 „banca este în drept să solicite rambursarea imediată a creditului aprobat sau să reducă cuantumul creditului aprobat în cazui justificate determinate de nerambursarea la scadență a creditului și/sau neplata dobânzilor, comisioanelor, primelor de asigurare și a celrlalte cheltuieli care derivă din prezentul contract. În aceste situații creditul poate fi declarat scadent anticipat, Banca fiind în drept să solicite de îndată rambursarea integrală a acestuia și a dobânzilor calculate și să procedeze la recuperarea creanțelor sale prin orice mijloace prevăzute de lege”. Astfel, intimata arată că în temeiul clauzelor contractuale stipulate între părți, creditoarea nu avea obligația de a notifica debitorii, dispozițiile contractuale conferindu-i dreptul de a proceda direct la efectuarea unor demersuri în vederea recuperării creanțelor. Intimata susține că debitorul a înregistrat întârzieri încă din anul 2012 iar cererea de executare silită a fost introdusă la 4 luni de la ultima plată efectuată

În dovedire, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Au fost depuse înscrisuri (f. 66-104).

La data de 31.03.2015, contestatorii au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepțiilor invocate de către pârâtă și a apărărilor acesteia.

Pe fondul cauzei, în ceea ce privește practica judiciară la care a făcut referire intimata, contestatorii au arătat că aceasta nu poate fi luată în considerate de către instanță întrucât nu constituie izvor de drept iar în hotărârile judecătorești invocate de către creditoarea, deși cauzele au avut aproximativ același obiect ca și în prezenta cauză, constatarea nulității absolute a unui contract de ipotecă sau credit, instanțele nu au ajuns să soluționeze fondul ci s-au pronunțat cu privire la alte aspecte. Mai mult, contestoatorii susțin că o asemenea problemă a fost analizată de către Tribunalul Comercial Cluj care a dat o soluție (pe care arată că o atașează la prezentul script) strict pe problema invocată în această cauză, cu mențiunea că această hotărâre a fost anulată de către Curtea de Apel Cluj, „pe niște motive care și studenții din anul 1 de la Facultatea de D. ar constata că sunt nelegale”, iar cauza se afla în prezent în recurs la Înalta Curtea de Casație și Justiție.

În continuare, contestatorii au arătat faptul că trebuie să fie clar faptul că sucursala este o entitate fără personalitate juridică și nu poate încheia acte în nume propriu sau în numele societății mamă, fapt interzis atât de legislația națională cât și de cea comunitară.

La data de 10.04.2015, contestatorul a formulat o precizare a contestației la executare prin care a solicitat în baza art. 718 alin. 1 și 2 C.pr.civ., suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

La termenul din data de 20.05.2015, instanța a respins excepția necompetenței materiale a instanței și a dispus suspendarea executării silite desfășurate în dosarul execuțional nr. 416/s/2014 al B.E.J. Ș. I.-C. până la soluționarea prezentei contestații

La data de 22.04.2015 B.E.J. Ș. I.-C. a depus copia dosarului execuțional (f. 153-204)

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele aspecte.

În fapt, prin contractul de credit nr._ din data de 21.12.2011 încheietat între B. G. Societe Generale S.A. prin Sucursala Cluj-N. și contestatorii P. Z. R. și P. C., acestora din urmă le-a fost acordat un împrumut în sumă de 5295 euro lei pe o durată de 48 de luni, începând cu data de 21.12.2011 și până la data de 21.12.2015.

Potrivit dispozițiilor art. 7.1 pct. 3 din Contractul de Credit_/21.12.2011 banca este în drept să solicite rambursarea imediată a creditului aprobat în situația nerambursării la scadență a creditului și/sau neplata dobânzilor, comisioanelor, primelor de asigurare și a celorlalte cheltuieli care derivă din prezentul contract. De asemenea potrivit art. 7.2 din contract în situația de la punctul 7.1 creditul poate fi declarat scadent anticipat, Banca fiind în drept să solicite de îndată rambursarea integrală a acestuia și a dobânzilor calculate și să procedeze la recuperarea creanțelor sale prin orice mijloace prevăzute de lege”

La data de 29.04.2014 creditoarea B. - G. Societe Generale S.A., prin Sucursala Cluj-N. formulat o cerere de executare silită, care a fost înregistrată sub nr. 416/2014 al B. Ș. I. C.. Creditoarea a solicitat executarea silită a debitorului pentru satisfacerea creanțelor în sumă totală de 5295 euro, precum și dobânzile și comisioanele aferente până la stingerea tuturor creanțelor, suma fiind compusă din 4.826,18 euro credit, 248,58 euro dobânzi iar 309,18 euro comisioane.

Prin Încheierea civilă nr._/CC/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj N. în dosar nr._/211/2014 a fost încuviințată executarea silită (f. 18).

La data de 28.10.2014 executorul judecătoresc a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare (f. 182), somația mobiliară (f. 183), încheierea de poprire a conturilor debitorilor (f. 184) precum și înștiințarea privind măsura popririi (f. 185), toate acestea acte fiind comunicate debitorilor (f. 189) la data de 06.11.2014.

În continuare, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ. instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor inadmsibilității acțiunii, excepție invocată de către intimată.

Potrivit art. 713 alin. 2 C.pr.civ. rep. „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui”.

Instanța apreciază că excepția inadmisibilității, astfel cum a fost motivată de către intimată este neîntemeiată întrucât calea specială indicat de Codul de procedură civil nu poate fi considerată o acțiune de drept comun în general ci trebuie sa fie o cale specifică, având totodată o procedură specială (de exemplu plângerea contravențională reglementată de OG 2/2001 sau acțiunea în contencios administrativ prevăzută în legea 554/2004). Astfel, în cazul în care s-ar admite concepția intimatei cu privire la acest aspect, atunci textul de la art. 713 alin. 2 C.pr.civ. teza a doua nu și-ar găsi niciodată aplicarea întrucât întotdeauna contestatorii ar avea posibilitatea de a introduce pe calea dreptului comun orice acțiune în legătură cu respectivul titlu executoriu.

Pentru aceste motive, instanța va respinge această excepția ca neîntemeiată.

În raport de înscrisurile existente la dosarul cauzei instanța apreciază că în speță contestația la executare este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În drept, se reține ca executarea silită este procedură prin mijlocirea căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, constrânge – cu concursul organelor competente – pe debitorul sau, care nu își execută de bunăvoie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a le aduce la îndeplinire, în mod silit, procedura fiind reglementată în Cartea a V-a din Codul procedură civilă.

Potrivit art. 712 alin. 1 C.pr.civ. „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”.

În speță, contestatorii au solicitat constatarea nulității titlului de executare contract de credit nr._/21.12.2011 ca urmare a lipsei personalității juridice a Sucursalei B. Cluj-N. văzută ca o lipsă a capacității de folosință ori exercițiu a acesteia, motivarea bazându-se pe o interpretare eronată și confuză a unor dispoziții de drept material – atât aferente vechii reglementări cât și a celei noi – cât și a unor dispoziții de procedură, care guvernează procesul civil și care nu au absolut nicio aplicabilitate în ceea ce privește condițiile de fond ale contractul de credit atacat. Parafrazând contestatorii care și-au permis să critice o hotărâre a Curții de Apel Cluj, prin care a fost desființată o sentință care le convenea acestora (și pe care de altfel nici nu au atașat-o deși în răspunsul la întâmpinare de la filele 108-111 au spus că o vor anexa), contestația la executare se bazează „pe niște motive care și studenții din anul 1 de la Facultatea de D. ar constata că sunt nelegale”.

Pentru a clarifica incertitudinea contestatorilor cu privire la dreptul material aplicabil, instanța arată că întrucât contractul de credit a fost încheiat la data de 21.12.2011, dispozițiile aplicabile sunt cele ale Noului Cod Civil.

În drept, în conformitate cu art. 206 alin. 1 cod civil „persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice.”

Totodată, OUG 99/2006 privind activitatea bancară, în art. 7 pct. 31 (forma în vigoare la data încheierii acului) prevede că sucursala este „orice unitate operationala dependenta din punct de vedere juridic de o institutie de credit sau de o institutie financiara, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile acesteia”.

În speță, se constată că contractul de credit în litigiu fost încheiat între contestatori și B. - G. SOCIETE GENERALE S.A. - prin Sucursala Cluj-N., aceasta din urmă având calitatea de reprezentant al societății mamă.

Astfel, instanța reține faptul că contestatorii invocă dispozițiile art. 56 C.pr.civ care reglementează capacitatea procesuală de folosință, mai precis alin. 1 și 3 al acestui text fără a face referire și la alin. 2 care prevede faptul că „cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.”, acest din urmă text fiind „omis” tocmai fiindcă contrazicea susținerile contesatorilor. Reținând lipsa de relevanță a acestor dispoziții procedurale în ceea ce privește motivul de nulitate absolută invocat și care privește încheierea contractului de credit, instanța nu poate să nu observe faptul că în concepția contestatorilor lipsa personalității juridice a sucursalei echivalează cu o lipsă a capacității de folosință respectiv de exercițiu a sucursalei, o astfel de aserțiune fiind complet eronată. Astfel, sucursala are atât capacitate de folosință cât și capacitate de exercițiu în măsura în care societatea mamă are astfel de atribute, sucursala făcând parte din structura organică a societății-mama și fiind dependenta din punct de vedere economic de aceasta.

În consecință, instanța va respinge cererea în constatarea nulității absolute a contractului de credit ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește susținerea contestatorilor potrivit căreia executarea silită a fost demarată, în mod nelegal, de către Sucursala Cluj-N., fără a avea calitatea de mandatar al societății-mamă, după cum de altfel a arătat și intimata, practic contestatorii se contrazic și recunosc, în concret, faptul că au încheiat contractul cu societatea-mamă. Foarte scurt, instanța va respinge această apărare de neîntemeiată pentru aceleași motive ca cele mai sus indicate și anume faptul că sucursala a acționat în calitate de reprezentant teritorial al societății mamă.

Sub acest aspect, contestatorii mai invocă faptul că potrivit 84 și 85 din C.pr.civ. cererea de executare silită nu poate fi introdusă de sucursală nici în calitate de mandatar întrucât persoanele juridice nu pot fi reprezentate convenționat în fața instanțelor de judecată decât prin consilier juridic, o nouă dovadă a confuziei existente în concepția contestatorilor între dreptul material și dreptul procesual aplicabil, susținere asupra căreia instanța nu va mai stărui datorită absurdității sale evidente.

În ceea ce privește susținerea contestatoarei privind lipsa caracterului cert al acestei creanțe instanța observă faptul că prin extrasul de cont depus la dosar creditoarea a prezentat modalitatea de calcul a debitului pretins, înfățișându-se situația creditului de la momentul contractării sale și până la data formulării cererii de executare. Totodată, instanța observă faptul că debitorii nu au formulat critici concrete cu privire la valoarea acestui debit, mai precis de ce anumite sume sunt calculate greșit sau care ar fi fost calculul corect. Astfel, potrivit art. 248 alin. 1 C.pr.civ. cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească iar în cauza de față, contestatorii nu dovedesc în niciun fel susținerile acestora, nu depun de exemplu o modalitate de calcul diferită de debitul executat de creditor, însă pretind ca pârâta să demonstreze realitatea acestui debit într-un mod neprecizat de altfel.

Pentru toate aceste motive, instanța apreciază ca neîntemeiată susținerea debitorilor privind lipsa caracterului cert al creanței urmărite.

În același timp, în ceea ce privește argumentul contestatorilor privind necomunicarea de către executor a unei înștiințări cu privire la începerea executării silite, anterior dispunerii popririi, instanța reține faptul că potrivit dovezii de comunicare aflate la fila 36 din dosarul execuțional (f. 189 dosar cauză) la data de 06.11.2014 contestatorii au primit toate actele prevăzute de lege inclusiv somația mobiliară și încheierea de încuviinițare a executării silite în același timp cu înștiințarea de înființare a popririi.

Totodată, instanța, analizând, din oficiu, contractul de credit în conformitare cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, nu a constatat existența vreunei clauze abuzive, de altfel actul fiind încheiat ulterior și cu respectarea deplină a dispozițiilor OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

F. de considerentele expuse mai sus instanta va respinge contestație la executare ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității petitului privind anularea contractului, excepția invocată de către pârâtă.

Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de către contestatorii P. Z. R., având CNP_, și P. C. având CNP_ domiciliați în loc. Florești, . nr. 105, jud. Cluj, cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocat Gaziuc T. situat în Cluj-N., ., .. Cluj, în contradictoriu cu intimata B. - G. SOCIETE GENERALE S.A. cu sediul în București, .. 1-7, sector 1 București, înregistrată la Oficiul Registrului Comețului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J_ având CUI_ prin Sucursala Cluj-N. cu sediul în Cluj-N., .. 14, ..

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, la Tribunalul Cluj.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.07.2015.

P. GREFIER

F. IULIATOTH R.

Red.I/Tehnored. F.I./5 ex./16.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 7313/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA