Succesiune. Sentința nr. 6797/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6797/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 13648/211/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr.6797/2015
Ședința publică de la 02 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R. C.
Grefier C. F.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții A. O. și A. V. A., în contradictoriu cu pârâții B. M. E., T. I. și C. A., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.06.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care instanța, în vederea deliberării și depunerii de concluzii scrise a dispus amânarea pronunțării pentru data de 25.06.2015, iar ulterior pentru data de 02.07.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 19.06.2014, înregistrată sub nr._, reclamanții A. O. și A. V. A., în contradictoriu cu pârâții B. M. E., T. I. și C. A., au solicitat instanței, ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună următoarele: să constate că reclamanții sunt singurii moștenitori și au calitate de moștenitori testamentari după defuncta R. M., născută B., decedată la data de 07.05.2012 în Cluj-N., cu ultimul domiciliu în Cluj-N., ., ., în temeiul testamentului olograf din data de 30.01.2009, în cotă de ½ parte fiecare, pârâții fiind înlăturați de la succesiune ca moștenitori colaterali ordinari, nerezervatari. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată, în esență, că reclamanta este sora defunctei, iar reclamantul este nepotul defunctei, iar aceasta, după decesul soțului său survenit la data de 24.01.2009, a ales ca reclamanții să o îngrijească și să o întrețină, față de conflictele existente între defunctă și celelate rude ale sale, pârâtele de rândul 2 și 3, surorile sale și pârâtul de rândul 1, nepor de frate predecedat.
Defuncta, având încredere în reclamanți și din propria sa inițiativă, fără știrea reclamanților, a redactat la data de 20.01.2009, la puțin timp după decesul soțului său, testamentul olograf prin care îi instituie pe reclamanți moștenirii săi universali. Testamentul a fost redactat la locuința reclamantei, în prezența martorei M. L. C., solicitată expres în acest scop, defuncta aducându-i la cunoștință intenția sa și motivarea deciziei. Ca urmare, testamentul a fost semnat de martoră în calitate de martor asistent, după care defuncta i-a încredințat spre păstrare actul în vederea transmiterii acestuia către reclamanți. Martora a lipsit o perioadă din localitate și din țară, predând reclamanților actul în vara anului 2013.
Masa succesorală rămasă după defunctă a fost constatată prin sentința civilă nr.9754/19.06.2013 a Judecătoriei Cluj-N., în dosarul nr._, prin care, constatându-se lipsa de discernământ a defunctei la data autentificării altui testament -19.02.2010 și a altor dispoziții testamentare olografe-24.05.2009 și 26.11.2009.
În drept, au fost invocate prev.art.800 și urm., art.859 Cod civil.
Au fost anexate înscrisuri (f.5-14).
Pârâții au depus la data de 24.07.2014 întâmpinare, invocând pe cale de excepție autoritatea de lucru judecat, solicitând respingerea cererii deoarece în dosarul nr._ a fost soluționată o cerere având identitate de obiect, cauză și părți, raportat la prev.art.1201 cod civil vechi și art.430 C., respectiv excepția litispendenței/conexității, raportat la același dosare menționat. Cu cheltuieli de judecată.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată, arătând că instanța nu s-a pronunțat cu privire la testamentul olograf din data de 30.01.2009, descoperit de reclamanți ulterior primului proces, precum și respingerea excepției litispendenței/conexității, arătând că nu există identitate de părți, obiect și cauză, existând cauze juridice diferite, deci o strânsă legătură, însă conexarea nu este posibilă decât în privința cauzelor aflate în primă instanță.
Se mai solicită expres aplicarea prev.art.208 C., și anume decăderea pârâților din dreptul de a formula noi apărări și de a cere noi probe în afara celor indicate prin întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 23.10.2014 instanța a dispus respingerea excepției autorității de lucru judecat, invocată de pârâți prin întâmpinare și a luat act că pârâții, prin reprezentant, au înțeles să nu mai susțină și excepția litispendenței/conexității.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosar, proba cu interogatoriul reclamanților, solicitată de pârâți prin întâmpinare, proba testimonială cu martorii propuși de reclamanți, decăzând pârâții din dreptul de a mai propune probe, raportat la momentul procesual și la solicitarea expresă a reclamanților în acest sens.
La prezentul dosar a fost acvirat dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N..
La termenul de judecată din data de 04.12.2014 a fost administrată proba cu interogatoriul reclamanților, întrebările și răspunsurile reclamanților fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință, raportat la împrejurarea că pârâții, prin reprezentant, nu s-au conformat dispozițiilor instanței de la termenul anterior de judecată și nu au formulat în scris interogatoriul ce se dorea a fi administrat.
La data de 21.01.2015 pârâții au depus o completare la întâmpinare, arătând că solicită respingerea acțiunii și invocă nulitatea absolută a testamentului olograf, întrucât testamentul nu este scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, apreciind că în mod suspect nu au fost nominalizate celelalte rude, în condițiile în care s-ar fi manifestat dorința de dezmoștenire a acestora. În testament există două scrieri străine, chiar dacă e vorba de numele și semnăturile unor martori, astfel că voința testatorului nu a fost liberă. Data testamentului a fost corectată și nu permite verificarea discernământului testatoarei la data întocmirii testamentului, precum și stabilirea împrejurărilor întocmirii testamentului, care pot determina nulitatea.
Pe de altă parte, se arată că este nerelevant testamentul, raportat la lipsa discernământului testatoarei și la revocarea acestuia prin testamentele ulterioare, chiar lovite de nulitate absolută, iar discernământul defunctei a fost abolit chiar și la data testamentului-obiect al prezentului dosar, raportat la puterea de lucru judecat a celor stabilite prin sentința civilă nr._/24.09.2010 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._/211/2009, sentința civilă nr.9754/19.06.2013 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._, a Deciziei civile nr.159/A/05.03.2014 a Tribunalului Cluj și a Deciziei civile nr.1208/08.10.2014 a Curții de Apel Cluj. Se invocă astfel probele administrate în dosarele menționate, care fac dovada că defuncta nu a avut discernământ la momentul întocmirii testamentului olograf.
La data de 04.03.2015, reclamanții au depus la dosar note de ședință, arătând că apărările pârâților au fost înlăturate ca fiind tardiv formulate, solicitând și respingerea unei eventuale probe cu expertiza grafoscopică.
Reclamanții au depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Defuncta R. M. a decedat la data de 07.05.2012 (f.5).
Prin sentința civilă nr.9754/2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 19.06.2013, în dosarul nr._ s-a constatat, nulitatea absolută a testamentelor și a dispozițiilor testamentare date de defunctă în datele de 24.05.2009, respectiv 26.11.2009 în favoarea pârâtei (actuală reclamantă) A. O., acestea fiind doar semnate, nu și scrise de mâna testatorului, a testamentului autentificat sub nr.209/29.02.2010 de BNP S. I., pentru lipsa de discernământ a testatoarei, a fost obligată pârâta (actuală reclamantă) A. O. la restituirea în favoarea moștenirii defunctei a unor sume de bani retrase din conturile bancare ale defunctei, a dobânzilor aferente și a sumei reprezentând contravaloarea chiriei încasate aferent apartamentului din Cluj-N., ., jud.Cluj, a fost constatată componența masei succesorale rămasă după defunctă, a fost constatat că reclamanții și pârâta A. O. au calitate de moștenitori ai defunctei, în cotă de ¼ parte fiecare, dispunându-se predarea moștenirii în favoarea acestora. Decizia a rămas definitivă ca urmare a soluționării căilor de atac.
Prin sentința civilă nr._/24.09.2010, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/211/2009, definitivă și irevocabilă prin respingerea căilor de atac, s-a dispus punerea sub interdicție a numitei R. M..
În prezenta cauză, reclamanții solicită a se constata că au calitate de moștenitori testamentari după defuncta R. M., în temeiul testamentului olograf din data de 30.01.2009, depus la dosar (f.6).
Din probele administrate în cauză reiese că testatoarea a scris dispoziția testamentară invocată, exprimându-și în scris la data de 30.01.2009, ulterior decesului soțului său, în fața martorei M. L. C., audiată în prezentul dosar, voința ca întreaga sa avere să revină, după decesul său, surorii sale O. și nepotului său A., în speță fiind vorba de reclamanți. Testamentul menționat este scris, semnat și datat de defunctă, conform susținerilor martorei prezente (f.85-86), care a scris pe testament doar datele sale de identificare, după exprimarea voinței testatoarei și întocmirea testamentului. În ceea ce privește data întocmirii dispoziției testamentare, instanța reține pe de o parte că rezultă din cuprinsul testamentului faptul că acesta a fost întocmit în data de 30 ianuarie 2009, scrisul aparținând unei persoane în vârstă, motiv pentru care probabil este un scris mai puțin cursiv, iar pe de altă parte data exactă a fost confirmată cu ocazia luării depoziției martorei, care a confirmat conținutul testamentului prezentat spre vedere. Prezintă în primul rând relevanță luna menționată în cuprinsul său, în condițiile în care pârâții invocă tardiv (ca și apărare de fond în opinia instanței, nefiind formulată cerere reconvențională și urmărindu-se respingerea pretențiilor reclamanților întemeiate pe actul juridic în discuție) nulitatea testamentului pentru lipsa discernământului testatoarei, bazându-se pe probele administrate și soluțiile pronunțate cu putere de lucru judecat în cadrul dosarelor civile nr._/211/2009 și nr._ .
Instanța constată că probele administrate în dosarele menționate s-au raportat la perioada ulterioară datei întocmirii testamentului olograf ce face obiectul prezentului dosar. Astfel, a fost luată în considerare chiar și în cuprinsul considerentelor hotărârilor judecătorești pronunțate anterior perioada internării testatoarei la Spitalul Clinic Județean Cluj, la Căminul de seniori Casa T., ulterior fiind efectuată și anchetă socială și expertiză medico-legală.
Ca urmare, instanța apreciază necesar a lua în considerare depozițiilor martorilor audiați în prezenta cauză, din cuprinsul cărora rezultă că la data întocmirii testamentului olograf, anterior evenimentelor descrise mai sus, chiar dacă cu puțin timp înainte de internarea sa în spital, testatoarea se afla în deplină cunoștință de cauză, fiind conștientă de acțiunile sale, exprimându-și în mod clar dorința de a-și lăsa averea surorii sale reclamanta și nepotului său reclamantul, care se îngrijeau de persoana sa la acel moment.
Instanța apreciază că nu s-a făcut dovada lipsei discernământului testatoarei la momentul întocmirii testamentului olograf, în condițiile în care prezintă importanță ca dispunătorul să aibă discernământ în momentul în care îl întocmește, acesta fiind prezumat că există și este posibil ca ulterior acesta să fi fost afectat.
Potrivit prev.art.948 din vechiul Cod civil, aplicabil raportat la data întocmirii testamentului, condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită, iar potrivit prev.art.859 din același cod, testamentul olograf nu este valabil decât când este scris în tot, datat și subsemnat de mâna testatorului.
În ceea ce privește capacitatea de a contracta, instanța reține că testatoarea a fost pusă sub interdicție abia la data de 24.09.2010, iar testatoarea a fost consultată de medici ulterior întocmirii testamentului olograf, boala cu care a fost diagnosticată testatoarea ulterior (Alzheimer) neputând duce la concluzia certă că aceasta nu a avut discernământul necesar exprimării libere a voinței sale la momentul de interes (30.01.2009), cu atât mai mult cu cât martora audiată de instanță care a fost de față la întocmirea testamentului a declarat că defuncta era capabilă la momentul respectiv să se întrețină singură și să se gospodărească, fiind cea care a și conceput conținutul testamentului, nu numai că l-a scris, fiind exprimată dorința de a-și lăsa averea familiei A.. Totodată, intenția testatoarei a fost exprimată și în prezenta martorului O. A., conform declarațiilor sale date în fața instanței.
Ca urmare, testamentul analizat în prezentul dosar a fost întocmit în perioada anterioară cercetărilor efectuate în vederea soluționării dosarelor civile finalizate cu punerea sub interdicție și constatarea nulității testamentului autentic, iar prin raportare la dispozițiile legale anterior invocate, a fost întocmit în mod valabil, neexistând cauze de nulitate care să poată fi invocate. Totodată, nu a intervenit revocarea acestuia, manifestările de voință exprimate ulterior de testatoare și constatate ca fiind nule de către instanța de judecată ne cuprinzând dispoziții contrare sau incompatibile, raportat la prev.art.921 din vechiul Cod civil. Totodată, conform depozițiilor martorei M. L. C., defuncta i-a remis spre păstrare testamentul olograf întocmit în prezența sa până la momentul deschiderii succesiunii, nerezultând împrejurarea că i-ar fi solicitat ulterior să i-l restituie.
Față de cele anterior expuse, în temeiul art.953, 976, 983, 1055, 1074, 1087 din Noul Cod civil, aplicabil raportat la data survenirii decesului testatoarei, se va dispune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, raportat la calitatea de moștenitori testamentari a reclamanților (sora și nepot de soră cu defuncta) și ținând cont de calitatea de moștenitori colaterali și nerezervatari a pârâților (surori și nepot de frate predecedat), urmând a se constata că reclamanții au calitate de moștenitori testamentari după defuncta R. M., născută B., decedată la data de 07.05.2012 în Cluj-N., cu ultimul domiciliu în Cluj-N., ., ., în temeiul testamentului olograf din data de 30.01.2009, în cotă de ½ parte fiecare.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, raportat la prev.art.453 C., față de cererea reclamanților, se va dispune obligarea pârâților la plata către reclamanți a sumei de 5.100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocațial, conform înscrisurilor de la dosarul cauzei.(f.3, 4, 105).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții A. O., cu domiciliul în Cluj-N., ., . și A. V. A., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâții B. M. E., cu domiciliul în București, ..34-49, ., ., T. I., cu domiciliul în București, ., ., ., C. A., cu domiciliul în Cluj-N., ., ..109, jud.Cluj, toți cu domiciliul procesual ales la cab.av.C. I. M., cu domiciliul în Cluj-N., Calea Dorobanților, nr.7, ..
Constată că reclamanții au calitate de moștenitori testamentari după defuncta R. M., născută B., decedată la data de 07.05.2012 în Cluj-N., cu ultimul domiciliu în Cluj-N., ., ., în temeiul testamentului olograf din data de 30.01.2009, în cotă de ½ parte fiecare.
Dispune obligarea pârâților la plata către reclamanți a sumei de 5100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. R. F. C.
Red./Dact.CD/7ex./03.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7313/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7362/2015.... → |
|---|
