Contestaţie la executare. Sentința nr. 840/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 840/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 840/2015
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVLĂ nr. 840/CC/2015
Ședința Camerei de consiliu din 28 ianuarie 2015
Instanța constituita din:
P.: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol este soluționarea cauzei civile înaintate de reclamantul D. G. în contradictoriu cu paratul B. S. M., având ca obiect recuzare .
La apelul nominal făcut, în ședința Camerei de consiliu, se prezintă reprezentantul reclamantului dl. av. B. N., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâtul. În sală mai sunt prezente două persoane care îl însoțesc pe domnul avocat și care au mai fost prezente și la primul termen de judecată.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că s-a depus la dosarul cauzei la data de 23 ianuarie 2015, prin Serviciul Registratura s-a depus dosarul execuțional 239/2014 de către reclamant si la data de 26 ianuarie 2014 o modificare de acțiune de către reclamant, prin care solicita anularea unor încheieri din dosarul execuțional 239/2014.
Instanța învederează reprezentantului reclamantului faptul ca există o problemă și anume faptul că s-a introdus de către reclamant o cerere prin care se solicită recuzarea executorului judecătoresc. Însă recuzarea executorului judecătoresc se realizează potrivit procedurii stabilite de legiuitor în Codul de procedură civila cu privire la solutionarea abținerii sau recuzării judecătorului; se face trimitere expresa la dispozițiile art. 42 si următoarele cu privire la recuzarea executorului judecătoresc. Acum problema este ca această judecată are loc în camera de consiliu fara prezenta pârtilor si ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține, text care prin asemănare se interpretează ca ascultarea expertului recuzat si nu a judecătorului recuzat. Dar, ceea ce instanța vrea sa sublinieze este faptul că cererea de recuzare se judecă în camera de consiliu fără prezenta părților.
Instanța arată că la acest moment reclamantul încearcă să formuleze o contestatei la executare clasică, in condițiile in care reclamantul nu a introdus o contestație la executare, pe care, ulterior sa o poată modifica.
Reprezentantul reclamantului susține ca primul capăt al cererii era recuzarea executorului judecătoresc, capăt de cerere care rămâne fără obiect pentru că executorul judecătoresc a soluționat si finalizat actele de executare.
În ceea ce privește executarea propriu-zisa, reprezentantul reclamantului susține ca a depus la dosar ultimul act pe care executorul era obligat prin lege să-l trimită împreună cu somația, respectiv cheltuielile de executare. Deci, acesta ar putea fi si este în termen de contestațiecu privire la acel act prin care si-a stabilit cheltuielile, care potrivit legii era obligat executorul judecătoresc sa-l comunice odată cu somația, așa cum prevede art. 699 alin 1 C. pr. civ.
La interpelarea instantei daca la acest moment înțelege săa se formuleze o contestație la executare si nu o cerere de recuzare, reprezentantul reclamantului susține ca al doilea capăt de cerere introductive este contestația la executare prin care se solicită instantei de a constata nulitatea tuturor actelor de executare.
Instanța solicita reprezentantului reclamantului sa indice persoanele fată de care este introdusa contestația la executare, mai exact cu cine se judecată, întrucât nu este indicat in contradictoriu cu cine este introdusa acțiunea.
Reprezentantul reclamantului învederează instantei faptul ca are dreptate, in mod normal in cauza ar trebui introduși în cauza numiții O. F. si P. L. G. si așa cum se poate observa nu dansul a formulat contestația la executare, pe reclamant îl interesează sa conteste actele din dosarul execuțional ”care au fost făcute cum au fost făcute”, mai mult exista si un raport de expertiză grafica extrajudiciară care zice ca semnătura de pe Biletul la ordin nu îi aparține lui P. L. G..
Instanța solicita reprezentantului reclamantului sa nu intre pe fondul cauzei, pentru ca la acest moment exista o problema de procedura si la acest moment reclamantul s-a judecat în contradictoriu tot cu el, pentru ca s-a formulat o cerere de recuzare, fără a se arăta nici o alta parte, mai exact nu s-au precizat partile din dosarul execuțional in legătură care se solicita anularea anumitor acte. Este adevărat ca s-a solicita si anularea actelor dar cererea a fost o cerere de recuzare împotriva executorului judecătoresc S. M. si nu a fost o contestație la executare.
Reprezentantul reclamantului susține ca de fapt colega dansului a fost cea care a redactat primul capăt de cerere, insa acest capăt de cerere rămas fara obiect si, prin urmare a rămas al doilea capăt de cerere prin care se solicita anularea tuturor formelor de excitare silita precizat de dansul pe baza articolului indicat, respectiv ultimul act, încheierea din 9.01.2015.
Totodată, reprezentantul reclamantului solicita ca actele depuse de reclamant prin dansul sa fie comunicate executorului judecătoresc si va preciza modificarea de acțiune.
La interpelarea instantei daca reclamantul înțelege sa se judece in continuare si cu executorul judecătoresc, reprezentantul reclamantului susține ca da.
Instanța învederează reprezentantului reclamantului ca aceasta situație este incredibila si singura soluție ce o poate găsi instanța cu privire la cererea de modificare depusă la acest termen este de a fi disjunsa, apreciind ca este vorba de o contestație la executare formulata in contradictoriu cu B. S. M. si se va forma un nou dosar separat si va fi înregistrat sub un alt număr.
Iar in ceea ce privește dosarul de fată existent deja rămâne cu cererea de recuzare a executorului.
Reprezentantul reclamantului susține ca nu este o alta cerere, pe acțiunea introdusa nu exista un singur capăt de cerere, iar primul capăt de cerere care se refera la recuzare a rămas fără obiect si rămâne al doilea capăt de cerere ce se refera la constatarea nulității actelor de procedura si singurul lucru ce trebuie sa precizeze este in contradictoriu cu cine se judeca.
Instanța invoca din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive al B. S. M. cu privire la contestația la executare formulată îhn acest dosar.
Reprezentantul reclamantului invoca art. 22 C. pr. civ., pentru ca esența acestui proces este aflarea adevărului.
Instanța dispune disjungerea modificării de acțiune si formarea unui nou dosar in care calitatea procesual pasiva aparține B. S. M..
Iar, in ceea ce privește dosarul disjuns care are ca obiect contestație la executare in contradictoriu cu B. S. M., instanța înțelege sa invoce, din oficiu, excepția lipsei calității procesual pasive al B. S. M. si acorda cuvântul reprezentantului reclamantului asupra excepției,
Reprezentantul reclamantului solicita respingerea excepției invocate de instanța din oficiu, pentru ca așa cum a arătat art. 22 C. pr. civ., obligația instantei este de a afla adevărului iar instanța putea în baza rolulu iactiv să introducă alte persoane.
Instanța învederează reprezentantului reclamantului faptul ca solicita acestuia sa vorbească pună concluzii cu privire la excepția invocata si anume lipsa calității procesual pasive a B. S. M., iar dansul trebuie sa spună daca B. S. M. are calitate.
Reprezentantul reclamantului susține ca executorul este acuzat de fals si uz de fals.
Instanța aduce la cunostinta reprezentantului ca a înțeles ce susține dansul, dar totodată dansul a menționat faptul ca este vorba de o contestație la executare si ca atare instanța i-a dat cuvântul pe excepție si așteaptă ca susținerile dansului sa fie formulate doar asupra excepției.
Reprezentantul reclamantului susține faptul ca B. S. M. are calitate procesual pasiva pentru ca acesta este cel care a falsificat actele de procedura; pentru ca nu l-a citat pe reclamant.
Instanța retine cauza în pronunțare pe excepția lipsei calității procesual pasive al B. S. M..
Instanța învederează reprezentantului reclamantului faptul ca in ceea ce privește noul dosar care a primi un nou număr; modificarea de acțiune va fi înregistrata ca un nou dosar si va fi înregistrata ca o contestație la executare in contradictoriu cu B. S. M. si ca atre solicita reprezentantului reclamantului sa depusă încă un exemplar pentru a fi comunicat acestuia.
De asemenea, trebuie stabilita valoarea taxei de timbru fata de valoarea debitului executat.
Reprezentantul reclamantului susține ca va depune un exemplar si va trebui sa-l modifice si sa-i cheme in judecată si pe ceilalți.
Instanța dispune comunicarea unui exemplar al modificării de acțiune către B. S. M. si pune in vederea reprezentantului reclamantului sa depună acte de executare iar noul dosar formulat in urma disjungerii si în baza art. 10 alin 2 din OUG 80/2013 trebuie timbrat ca o contestația la executare la valoarea debitului executat.
Totodata instanța învederează reprezentantului reclamantului faptul ca, problema este ca, din actele existente la dosar nu rezulta care este debitul executat, sens in care pune in vederea acestuia ca până la următorul termen sa depună la dosar actele de executare silită, somația si încheierea care au fost comunicate reclamantului si se timbreze cererea la valoarea debitului executat conform art. 10 alin 2 din OUG nr. 80/2013.
De asemenea, se va comunica modificarea de acțiune la B. S. M. cu mențiunea ca poate formula întâmpinare in teren de 25 de zile de la comunicare.
Termenul acordat in dosarul disjuns va 11 martie 2015, pe sedinta publica.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față instanța, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la data de 10.12.2014 sub nr. de dosar _ contestatorul D. G. a formulat cerere de recuzare împotriva executorului judecătoresc S. M. solicitând instanței:
- Admiterea cererii de recuzare
- Anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 239/2014 de către executorul S. M., iar, în subsidiar anularea somației din data de 10.11.2014 emisă în dosarul execuțional nr. 239 și a actului de predare silită a imobilului situat în Cluj-N., .. 8-10, jud. Cluj, înscris în CF nr._ Cluj N., din data de 28.11.2014.
În motivarea acțiunii se arată că la data de 28.02.2013 a încheiat cu numitul O. T. F. antecontractul de vânzare cumpărare privind imobilul situat în Cluj-N., .. 8-10, jud. Cluj, înscris în CF nr._ Cluj N., prețul fiind de 116.000 euro din care la data încheierii au fost achitați 35.000 euro. În continuare, se arată că reclamantul a intrat în posesia imobilului la dta de 28.02.2013 și a început lucrările de amenajare iar până la data de 05.07.2013 a mai achitat 45.000 euro, restul rămas fiind de 36.000 euro.
Potrivit contestatorului, actul nu s-a putut încheia în formă autentică întrucât suprafața imobilului nu corespundea cu cea din CF iar imobilul prezenta vicii ascunse.
Contestatorul a arătat că i-a solicitat vânzătoului actele de proprietate iar acesta din urmă i-a spus că adevăratul proprietar al imobilului este numitul D. Tonchevici.
Contestatorul a învederat că, consutând cartea funciară a imobilului, a constatat că acesta a fost adjudecat la o licitație organizată de B. S. M. în dosarul execuțional 491/2013 în contul unei datorii pretinse a vânzătorului O. T. F. către P. L. G. în baza unui bilet la ordin.
În continuare, contestatorul a susținut că a efectuat cercetări pe rețeaua de socializare „FACEBOOK” unde a constatat că P. L. G., O. T. F. și Tonchevici D. precum și S. I. (fiica executorului S. M.) sunt „buni prieteni”, contestatorul punându-și întrebarea legitimă de unde pot avea atâția bani niște copii de 26-28 de ani fără loc de muncă sau firme în proprietate. Totodată, arată că i s-a părut bizar ca un executor din T. să instrumenteze un dosar cu privire la un imobil din Cluj-N..
Contestatorul mai susține că din copia dosarului de executare 239/2014 a constat că acesta nu este numerotat deci nu poate cunoaște dacă acesta nu cuprinde date care îl privesc personal.
Totodată, contestatorul a mai invocat faptul că are convingerea fermă că persoanele implicate, cu concursul executorului, au pus la cale această executare pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor contractuale și a se îmbogăți cu cei 80.000 euro plus amenajările realizate la imobil, acești bani urmând a fi împățiți între cei implicați.
În continuare, contestatorul arată că la data de 30.04.2014 a formulat la P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj, plângere penală împotriva executorului S. M. și a făptuitorilor O. T. F., P. L. G., Tonchevici D. și P. R. precum și o plângere împotriva executorului formulată la Camera executorilor și respinsă de această instituție.
În drept au fost invocate prevederile art. 42 alin. 1 pct. 6 teza a II-a și art. 42 alin. 1 pct. 13 Cpr.civ., art. 652 alin. 3 C.pr.civilă, art. 10 din legea 188/2000. În detalierea acestor texte legale, contestatorul a învederat că față de executor a fost formulată o plângere penală motiv pentru care acesta a devenit incompatibil în continuarea efectuării procedurii de executare iar actele de executare efectuate în acest dosar au fost puse sub semnul întrebării.
Contestatorul a solicitat instanței ca în temeiul art. 51 alin. 1 ultima teză C.pr.civ., instanța să se pronunțe în Camera de Consiliu cu citarea părților.
În probațiune, contestatorul a depus înscrisuri (f. 6-28).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei aferentă unei cereri de recuzare.
Intimatul B. S. M., l egal citat cu o copie a cererii, nu a înțeles să formuleze întâmpinare în prezenta cauză.
La dosar a fost depus dosarul de executare nr. 239/2014 aflat pe rolul B. S. M. (filele 45-133).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
La termenul din data de 28.01.2015 față de cererea debitorului care a arătat că înțelege să susțină doar contestația la executare, instanța a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a executorului judecătoresc și a rămas în pronunțare pe această excepție.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele aspecte.
La data de 24.03.2014 creditorul P. R. a solicitat executarea silită a debitorului D. G. în baza titlului executoriu – Act de adjudecare emis în dosarul execuțional 491/2013 emis de B. S. M.. La data de 18.04.2014 (f. 54) debitorul D. G. a primit o notificare (f. 53) cu privire la predarea imobilului.
Debitorul a formulat contestație la executare în ceea ce privește dosarului execuțional 491/2013, cerere înregistrată sub nr. de dosar_ pe rolul Judecătoriei Cluj-N., acțiunea fiind respinsă ca tardiv introdusă în primă instanță iar apelul formulat fiind respins.
Totodată, instanța reține faptul că debitorul a promovat contestația la executare și în ceea ce privește dosarul de executare nr. 239/2014 care face obiectul acestui dosar, cererea fiind înregistrată sub dosar nr._/2112/104 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., dosarul fiind suspendat până la soluționarea definitivă a primei contestații.
Astfel, instanța constată faptul că debitorul a înțeles să promoveze două contestații la executare cu privire la același dosar execuțional cu încălcarea gravă a dispozițiilor procedurale cu privire la termenul de introducere a contestației la executare (prezenta contestației fiind tardivă) cât și cu ignorarea totală a dispozițiilor privitoare la autoritatea de lucru judecat. Mai mult, instanța observă cum debitorul a încercat să „mascheze” această a doua contestație pretinzând că este vorba despre o cerere de recuzare, solicitând anularea actelor de executare doar ca urmare a admiterii cererii de recuzare, întemeindu-și pretențiile doar pe dispozițiile care reglementează recuzarea executorului și pretinzând ca judecata să aibă loc în Camera de Consiliu cu citarea părților.
Instanța a procedat în consecință, stabilind termen în Cmersă de Consiliu, cu citarea executorului recuzat, doar ca la cel de-al doilea termen de judecată, reprezentantul debitorului să arate că înțelege să nu mai susțină cererea de recuzare dar cerând ca judecata să continue cu privire la contestația la executare. O astfel de atitudine relevă rea-credință și reprezintă un evident abuz de drept procesual.
În cea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului executor judecătoresc S. M., instanța o apreciză ca vădit întemeiată.
Având a se pronunța mai întâi asupra acestei excepții, instanța constată că executorul judecătoresc dobândește calitate procesuală pasivă în contestația la executare doar în situațiile în care acesta ar refuza începerea sau continuarea executării, ar omite sau ar îndeplini actele de executare în mod neregulat, ar interpreta greșit titlul executoriu, atribuindu-i alt înțeles, ajungând la diminuarea creanței, ar indisponibiliza un număr insuficient de bunuri ale debitorului, ar fixa termene de îndeplinire a actelor de procedură peste limitele maxime prevăzute de lege, situații în care, de regulă, promovarea contestației la executare se face de către creditor. Concluzia se desprinde din dispozițiile art. 711 alin. 1 teza finală Cod pr. civilă, dar și din dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora, împotriva refuzului executorului judecătoresc de a întocmi un act, partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc. În cazul admiterii plângerii instanța va indica modul în care trebuie întocmit actul, iar executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase irevocabile, iar în cazul în care, cu rea-credință nu se va supune obligației stabilite, fapta constituie infracțiune și se pedepsește potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 6 din Legea nr. 188/2000.
Legat de calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, Curtea Constituțională, având de soluționat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 Cod pr. Civilă (actualul art. 711 alin. 1 teza finală Cod pr. Civilă), care, în opinia autorului excepției, prin omisiune nu prevede obligativitatea citării, ca parte în cadrul contestației la executare, a executorului judecătoresc, a stabilit că „în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și, în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă, atunci când se face contestație la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege” ( Decizia nr. 162/22 aprilie 2003).
Prin urmare, executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână, fie calea contestației la executare, fie calea plângerii, după caz.
În toate celelalte situații biroul executorului judecătoresc nu dobândește calitate procesuală pasivă, această calitate aparținând persoanelor implicate în executare, dar hotărârea ce se va da îi va fi opozabilă executorului, chiar dacă nu a fost parte în proces.
Cum în prezenta cauză nu este vorba despre vreuna din situațiile amintite, B. S. M. nu are calitate procesuală pasivă și, deci, excepția invocată va fi admisă.
Având în vedere admiterea excepției, instanța va respinge cererea formulată exclusiv împotriva executorului judecătoresc S. M. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului executor judecătoresc S. M., excepție invocată de instanță din oficiu.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul D. G. având CNP_, cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocat D. A. B. situat în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu intimatului executor judecătoresc S. M. cu sediul în T., . nr. 9, ., parter, . ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se vor depuse la sediul Judecătoriei Cluj-N.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. IULIATOTH R.
Red./Tehn./F.I./4 ex. – 03.03.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 843/2015.... → |
|---|
