Plângere contravenţională. Sentința nr. 1326/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1326/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 1326/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1326/2015
Ședința publică de la 06.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R.-M. P.
GREFIER: M. F.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru petentă c.j. L. M. M., cu delegație la fila 38, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, la data de 06.02.2015, după dezbateri, concluzii scrise formulate de societatea petentă (filele 39-41).
Verificându-și din oficiu competența în baza art. 131 alin. (1) din codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010 republicată), instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 94 pct. 4 coroborat cu art. 101 din OG nr. 15/2002.
În temeiul art. 255 și art. 260 Noul Cod de procedură civilă, apreciind ca fiind legală, pertinentă și concludentă în vederea justei soluționări a prezentei cauze, instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii contravenționale formulate și anularea procesului verbal dedus judecății. Solicită de asemenea exonerarea petentei de la plata amenzii pentru motivele indicate în plângerea contravențională. Invocă prevederile art. 8 din OG 15/2002 și art. 31 alin. (1) din OG nr. 2/2001, cu mențiunea că societatea petentă a înstrăinat autoturismul, conform contractului de vânzare cumpărare de la dosar. La interpelarea instanței, arată că obligația de radiere aparține cumpărătorului. Solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
Instanța în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ în data de 04.09.2014 (filele 1-2), astfel cum a fost regularizată la data de 23.10.2014 (fila 14), petenta . SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/19.08.2014, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată, în esență, că a înstrăinat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ la data de 23.10.2013, că autoturismul a fost scos din evidența fiscală a Direcției de Impozite și Taxe Locale a municipiului Cluj-N..
În drept, plângerea este întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002.
În probațiune, s-au depus înscrisuri (filele 4-6, 15-17).
Cererea a fost legal timbrată (fila 3).
La data de 14.11.2014, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN a depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 23-25), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În drept, s-au invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.
În dovedire, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 26-28).
La data de 06.02.2015, petentul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise (filele 39-41), după închiderea dezbaterilor și rămânerea în pronunțare asupra cauzei.
În cauză, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 19.08.2014 a fost întocmit de către un agent din cadrul intimatei procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/19.08.2014 (fila 4), prin care i s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. (2) din OG nr. 15/2002, constând în aceea că în data de 30.04.2014, în jurul orelor 15.30, autovehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a circulat pe DN66 km 206 + 100 m, Bacia, județul Hunedoara, fără a deține rovinietă valabilă.
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute de către art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv lipsa mențiunilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, se reține că forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, instanța având obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța reține că potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Conform art. 1 alin. (1) lit. b) din OG nr. 15/2002, utilizatorii sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini. În consecință, nu prezintă relevanță cine folosește în fapt autovehiculul, ci doar persoana care figurează în calitate de proprietar al acestuia.
În consecință, reținând că petenta nu a făcut dovada că o altă persoană figurează în calitate de proprietar în certificatul de înmatriculare al autovehiculului menționat, instanța apreciază că nu s-a răsturnat prezumția relativă de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal.
Factura fiscală nr. 1939/23.10.2013 emisă de către petentă pentru suma de 11.760,17 lei, reprezentând contravaloare autoturism marca Volkswagen Transporter, . (fila 17) nu face dovada în acest sens, câtă vreme petenta nu a depus în probațiune niciun înscris cu dată certă care să facă dovada transmiterii dreptului de proprietate asupra autoturismului în favoarea unei terțe persoane, care să îi fie opozabil intimatei și nici nu a făcut dovada transcrierii autoturismului pe noul proprietar, deși această obligație îi incumbă în temeiul art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul MAI nr. 1501/2006. De altfel, nici împrejurarea că autoturismul a fost scos din evidența fiscală, conform procesului verbal de la fila 16 din dosarul cauzei nu este de natură a înlătura răspunderea contravențională reținută în sarcina petentei, câtă vreme această operațiune se realizează în baza declarației dată de contribuabil, iar autovehiculul a rămas în evidența MAI – Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor ca fiind în proprietatea petentei.
În aprecierea sa asupra sancțiunii contravenționale, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, conform cărora „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, ale art. 21 alin. (3) din același act normativ, potrivit cărora la aplicarea sancțiunii se va ține seama de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”.
Instanța apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind stabilită la nivelul minimului prevăzut de lege pentru contravenția reținută, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea instanței că petenta va respecta pe viitor dispozițiile legale încălcate, motiv pentru care nu se justifică o reindividualizare a sancțiunii aplicate, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001.
În consecință, urmează a respinge plângerea contravențională formulată de către petentă ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/19.08.2014.
Față de prevederile art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanța va respinge cererea accesorie a petentei privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . SRL, cu sediul în Cluj-N., ., județul Cluj, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/19.08.2014.
Menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/19.08.2014.
Respinge cererea accesorie a petentei privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de a formula apel la Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 06 februarie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
R.-M. PAVELMELINDA F.
Red. R.M.P./ dact. M.F./4 ex./13.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4194/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1426/2015.... → |
|---|
