Plângere contravenţională. Sentința nr. 1692/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 1692/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 1692/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.-N.

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR CIVIL NR._

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1692/2015

Ședința publică din 17.02.2015

INSTANȚA constituită din:

JUDECĂTOR: I. G.

GREFIER: M. M.

S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul F. P. S. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit de intimatul MUN. C.-N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ la data de 11.08.2014.

Se constată că mersul dezbaterilor a avut loc în ședința publice din data de 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.08.2014, sub nr._, formulată de petentul F. P. S. în contradictoriu cu intimatul MUN. C.-N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ și exonerarea de la plata amenzii, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, petentul a arătat, în esență, că la data de 28.02.2013 a fost încheiat procesul-verbal contestat, precum și o înștiințare de plată pentru suma de 1000 lei. Sancțiunea aplicată a fost întemeiată pe prevederile OG nr.2/2001 și Legii nr. 50/1991, fiind sancționată pentru amplasarea unor prisme triunghiulare mobile fără autorizație de construire.

Prin plângerea contravențională a invocat excepția lipsei calității sale procesuale, întrucât în calitatea de persoană fizică nu are niciun amestec în executarea acestor lucrări de reabilitare a imobilului.

Pe fond, a arătat că societatea pe care o reprezintă, ., este înregistrată la ORC C. și desfășoară activități comerciale și este plătitoare de impozit către stat, numai că spațiul în care funcționează necesită revitalizare pentru a putea funcționa în condiții optime și conform normelor stabilite de autoritatea sanitar veterinară. Așadar aceste lucrări fiind absolut necesare a devenit obligat a repara, mai întâi fațada imobilului. Apoi, doar a înlocuit copertina de policarbonat transparent precum și suportul metalic, care existau de peste 10-12 ani, dar erau nefuncționale și avansat deteriorate, din cauza deteriorării de fiecare dată când ploua, . inundată cu apă.

A mai arătat că fiind de bună credință, a solicitat răspunsul competent din partea specialiștilor, și anume compartimentul de urbanism din cadrul Primăriei C.-N., și i s-a răspuns că pentru aceste lucrări nu are nevoie de autorizație de construire.

Nu în ultimul rând a arătat că potrivit art. 11 alin.1 lit. h din Legea nr. 50/1991, în cazul din speță, legiuitorul nu dispune că este necesară autorizație de construire.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile OG nr.2/2001, Legea nr.50/1991.

În probațiune s-au depus copii după următoarele acte: procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției (f. 3-4), dovada comunicării procesului-verbal (f.5).

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei (f.2).

Intimatul MUN. C.-N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ a depus la data de 16.10.2014 întâmpinare, prin care a solicitat în principal pe cale de excepție respingerea plângerii contravenționale pentru lipsa calității procesuale active a ., iar pe fond ca neîntemeiată (f.12-13).

În motivare a arătat că în fapt, la data de 24.07.2014, ora 16:15 pe ., nr. 108, s-a constatat faptul că petentul, în calitate de utilizator și beneficiar al spațiului situat la demisolul imobilului, executa lucrări de montare a unei copertine la . din structură metalică și policarbonat, fără a deține autorizație de construire conform Legii nr. 50/1991. Întrucât au fost încălcate prevederile art. 26 alin.1 lit. a) din Legea nr. 50/1991 s-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 11.08.2014, prin care i s-a aplicat amendă în valoare de 3000 lei și s-a dispus măsura complementară a opririi imediate a lucrărilor precum și solicitarea la Primăria MUN. C.-N. - Direcția Poliția Locală de analizare a situației.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale active, a arătat că potrivit art. 31 din OG nr. 2/2001, persoanele care au calitatea de a formula plângere contravențională sunt: cel sancționat contravențional, partea vătămată și cel căruia îi aparțin bunurile confiscate, textul fiind de strictă interpretare, iar petentul nu deține niciuna din aceste calități. În speță procesul-verbal a fost întocmit pe numele lui F. P. S. și nu pe numele ..

Pe fond, a arătat că pentru lucrările de construcție executate potrivit art. 3 alin.1 lit. h din Legea nr. 51/1991, cum ar fi copertine și pergole situate pe căile și spațiile publice este nevoie de autorizație de construire. De asemenea art. 26 din același act normativ prevede că constituie contravenție executarea sau desființarea, totală sau parțială, fără autorizație de construire a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor sau executant. A mai arătat intimatul că în acord cu anexa nr. 2 din Legea nr.50/1991, realizarea construcțiilor provizorii se autorizează în aceleași condiții în care se autorizează construcțiile definitive.

Nu în ultimul rând, intimatul a mai arătat că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitatea și temeinicie, fapta fiind constatată de către agentul constatator prin propriile simțuri.

În susținerea întâmpinării au fost depuse în copie certificată pentru conformitate cu originalul: procesul-verbal de contravenție (f.17), dovada comunicării (f.19), extras CF (f. 20), contract de închiriere (f.20-23), proces-verbal de constatare C. A. (f.24), proces-verbal de constatare (f.25), proces-verbal de constatare (f.26), planșe foto (f.27).

În drept, intimatul a invocat prevederile art. 115 - 118 C.pr.civ.

Petentul a depus la data de 06.11.2014, răspuns la întâmpinare (f.33), prin care a solicitat respingerea excepție lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată. A arătat că neavând cunoștințe juridice și-a trecut datele de identificare cât mai complete, motiv pentru care a menționat că are și calitatea de administrator a .. Aceasta deoarece în contractul de închiriere figurează ca și chiriaș societatea al cărei administrator este.

Pe fond, a arătat că el personal a executat lucrările de reparații, copertina existând de mult timp, iar pentru acestă construcție există autorizație de construire emisă, care se află în arhiva primăriei. Deși a formulat cerere de eliberare a unei copii de pe autorizația respectivă, cererea sa a rămas nesoluționată (f.34). A mai arătat că prevederile legale invocate de intimat nu se referă la executarea lucrărilor de reparații sau înlocuire la o construcție existentă.

La termenul din data de 16.12.2014, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a petentului.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți, proba cu martorii, fiind audiați martorii K. P.-M. (f.51), C. A. (f.55).

De asemenea, la solicitarea instanței, intimatul a depus la dosar adresa în data de 21.0._, prin care a comunicat faptul că din baza informatizată de date a Direcției Urbanism, aferentă perioadei 2008 și până în prezent, nu se regăsește nicio informație cu privire la emiterea unei autorizații de construire cu privire la copertina situată în C.-N., ., nr. 108 (f.50).

Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 11.08.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 3000 lei, reținându-se că la data de 24.07.2014, ora 16:15 pe ., nr. 108, în calitate de utilizator și beneficiar al spațiului situat la demisolul imobilului, executa lucrări de montare a unei copertine la . din structură metalică și policarbonat, fără a deține autorizație de construire conform Legii nr. 50/1991, faptă prevăzută ca și sancțiune de art. 26 alin.1 lit. a) din Legea nr. 50/1991. De asemenea s-a dispus măsura complementară a opririi imediate a lucrărilor precum și solicitarea la Primăria MUN. C.-N. - Direcția Poliția Locală de analizare a situației (f.5).

Potrivit declarație martorului K. P.-M. (f.51), acesta a preluat locația în anul 2013, iar copertina și scările de acces în imobilul de pe ., nr. 108 existau încă din perioada anilor 1990. De asemenea, proprietarul imobilului i-a comunicat cu ocazia preluării imobilului că lucrările au fost efectuate cu autorizație de construire.

Din declarația martorului C. A. rezultă că spațiul în cauză a fost cumpărat de către acesta în preajma anilor 1993-1995. În spațiul respectiv a funcționat inițial un bar, iar de amenajarea spațiului s-a ocupat primul chiriaș, inclusiv copertina de la intrare și scările de acces fiind construite de către acesta. A mai arătat martorul că acel chiriaș a făcut demersurile necesare pentru a obține toate autorizațiile necesare (f.55).

În drept, potrivit art. 3 lit. h) din Legea nr.50/1991, autorizația de construire se eliberează pentru lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere situate pe căile și spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, precum și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 50/1991, (1) Se pot executa fără autorizație de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor: a) reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora și materialele din care sunt executate;

h) lucrări de reparații, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calității și formei arhitecturale a elementelor de fațadă, dacă aceste lucrări nu se execută la construcțiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel:1. finisaje interioare și exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea;  

2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces.  

De asemenea conform art. 26 alin. 1 din Legea nr.50/1991, „Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant”, iar potrivit alin. (2), „contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă, după cum urmează: de la 10.000.000 lei la_ lei, cele de la lit. a)”.

În cauză, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea formală a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de către intimat la data de 11.08.2014, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Astfel, instanța arată că, situațiile care atrag nulitatea absolută a procesul verbal sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.

Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate instituită de lege în favoarea sa.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța arată că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Instanța, în urma analizării probelor administrate în cauză, reține că starea de fapt consemnată de către agentul constatator nu este corectă.

Astfel, după cum rezultă din declarația martorilor audiați (f.51,55), rezultă fără niciun dubiu că atât copertina cât și scările de intrare la subsolul imobilului existau încă din perioada anilor 1995, în acea locație funcționând un bar. Așadar fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal de a „executa lucrări de montare a unei copertine, la . din structură metalică și policarbonat transparent (...)” nu este corectă, cu consecința că în cauză nu este incident art. 3 lit. h din Legea nr. 50/1991. Ipoteza la care se referă lit. h este aceea în care se efectuează o lucrare care nu a existat anterior.

În ceea ce privește intervenția la o construcție deja existentă, art. 3 lit. a prevede că este necesară autorizație de construire și pentru lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 11. Așadar, excepțiile în care nu este necesară autorizația de construire sunt expres prevăzute la art. 11, printre aceste excepții fiind și a) reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora și materialele din care sunt executate.

În prezenta cauză lucrările au fost de reparații, rezultând fără putință de tăgadă că terasa a existat anterior efectuării lucrărilor de către petent. De asemenea, potrivit susținerii petentului, confirmată de declarația martorului C. A., reparațiile s-au efectuat fără a se schimba forma acestora și materialele din care a fost efectuată. Așadar, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal ar fi existat în ipoteza în care anterior, în locul respectiv să nu fi existat nicio copertină și ea să fi fost edificată pentru prima dată de către petent, în momentul constatării faptei.

Deși martorii audiați au arătat că lucrarea inițială a fost edificată în baza unei autorizații de construire, din adresa depusă de către intimat, rezultă că în urma verificării bazei de date, rezultă că în perioada 2008-2014, nu s-a emis o astfel de autorizație. Or, instanța arată că nu i s-a solicitat să efectueze verificări doar din 2008 încoace. Faptul că nu dețin o bază de date informatizată anterior anului 2008, nu înseamnă că o astfel de autorizație de construire nu a fost emisă. Dar, chiar și așa fiind, și această copertină ar fi fost edificată în anii 1993-1995, fără autorizație de construire, această împrejurare nu ar schimba cu nimic situația de față. În primul rând, subiectul activ al acelei contravenții era cel care a edificat construcția fără a deține în prealabil o astfel de autorizație și nu petentul, iar în al doilea rând o astfel de contravenție este prescrisă, prin raportare la prevederile art. 13 din OG nr. 2/2001. Instanța arată că ceea ce sancționează contravenția este începerea unor lucrări fără autorizație de construire, iar nu existența unei construcții. Tocmai de aceea subiectul activ este cel care avea obligația ridicării unei construcții, iar nu posesorul acesteia, în măsura în care cele două persoane nu se identifică. Deși în practică și în doctrină existau opinii diferite cu privire la calificarea acestei contravenții ca fiind instantanee sau continuă, ICCJ prin decizia nr. 7/2000 a statuat că este o contravenție continuă și durează pe toată perioada de edificare a construcției. De la momentul la care construcția a fost edificată prima dată, au trecut în jur de 10 ani, nu doar 6 luni.

Nu în ultimul rând, instanța reține că petentul, de bună credință fiind, a efectuat demersuri, în numele proprietarului (aspect care rezultă din declarația martorului C. A. ( f.55), care a și depus la dosar răspunsul de la fila 56), solicitând informații cu privire la regimul imobilului în cauză, adresă înregistrată la Primăria mun. C.-N. la data de 07.07.2014 sub nr._. Intimatul, prin răspunsul dat i-a comunicat faptul că imobilul de la nr. 108 de pe . este încadrat înafara zonei de protecție, și că în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 50/1001 se pot executa lucrări de construcție fără autorizație de construire în cazurile enumerate de articolul respectiv ( enumerând în cuprinsul adresei cazurile de la art. 11), iar în cazul în care lucrările pe care le execută nu se încadrează în cele enumerate are obligația să solicite autorizație de construire (f. 54). Or, petentul se afla în unul din cazurile prevăzute de art. 11, deoarece lucrările pe care dorea să le execute erau de reparații a copertinei, nu de construire a unei copertine.

Pentru aceste considerente, instanța reține că petentul se afla în situația prevăzută de art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, astfel încât pentru lucrările executate de către acesta nu era necesară autorizație de construire, motiv pentru care va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție ca nelegal, cu consecința exonerării petentului de la la plata amenzii contravenționale precum și a înlăturării măsurilor complementare dispuse prin acest proces-verbal.

  

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de către petentul F. P. S., domiciliat în C.-N., ., ._, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., Direcția Poliția Locală, cu sediul în C.-N., Calea Moților, nr.1-3, jud. C..

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ /11.08.2014, încheiat de către intimat ca nelegal.

Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în valoare de 3000 lei stabilită prin procesul-verbal anulat și dispune înlăturarea măsurilor complementare dispuse prin același proces-verbal

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Tribunalul C..

Cererea de apel se va depune la Judecătoria C.-N., sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședința publică din data de 17.02.2015.

JUDECATOR, GREFIER,

I. G. M. M.

Red./Dact./I.G./17.02.2015/4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1692/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA