Plângere contravenţională. Sentința nr. 2046/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2046/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 2046/2015
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2046/2015
Ședința publică de la 24 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E.-E. P.
GREFIER A. D. K.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent M. T. O. și pe intimat I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă reprezentanta petentei, av. D. G., lipsă fiind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentanta petentei depune împuternicire. Solicită amânarea cauzei deoarece organul care a aplicat sancțiunea nu a depus dosarul complet. Arată că odată cu amendarea petentei a fost sancționat și dl. M., soțul petentei. Astfel, solicită emiterea unei adrese către intimat pentru a ne comunica și procesul-verbal de sancționare a d-lui M., precum și înregistrarea apelului telefonic făcut de petentă la 112. Precizează că petenta a sunat la 112 pentru a cere ajutor deoarece era bătută în stradă.
Având în vedere cererile în probațiune formulate de petentă, instanța apreciază că cererea privind emiterea unei adrese către Serviciul 112 pentru a ne comunica înregistrarea apelului efectuat de petentă nu este utilă soluționării prezentei cauze, sens în care o va respinge.
În ceea ce privește cererea de comunicare a procesului-verbal încheiat numitului M. R., instanța constată că această probă nu a fost solicitată pe parcursul procedurii prealabile și nici nu rezultă necesitatea administrării acestei probe din dezbateri. Pe cale de consecință, instanța va respinge această cerere.
Reprezentanta petentei solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
Instanța lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei se prezintă reprezentanta petentei, av. D. G., lipsă fiind intimatul.
Reprezentanta petentei arată că nu are alte cereri.
Instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal, cu cheltuieli de judecată. Consideră că e greșită prezumția conform căreia tot ce scrie într-un proces verbal e adevărat, iar petentul trebuie să demonstreze contrariul. În acest sens invocă dispozițiile Curții Europene prin care s-a statuat că regimul contravențiilor este apropiat de cel al penalului, astfel că și petentul trebuie să beneficieze de prezumția de nevinovăție. Arată că petenta era pe stradă, într-un loc public, unde se întâlnește cu soțul ei și cu amanta acestuia și, într-un final, ea este bătută, motiv pentru care a sunat la Serviciul 112. Deși prietena soțului a spus că a fost doar o discuție, au existat și martori. Solicită admiterea plângerii formulate și anularea procesului-verbal, cu cheltuieli de judecată pe care le va depune până la sfârșitul dezbaterilor.
Judecătoria reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plangerea inregistrata la aceasta instanta sub nr_ la data de 22 august 2014 petenta M. T. O. a solicitat in contradictoriu cu IPJ Cluj ca prin sentinta ce se vap ronunta sa se dispuna anularea procesului verbal de contraventie . nr._ incheiat la data de 08.08.2014 motivand in esenta ca nu se face vinovata de savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa, iar masura aplicata nu este corecta.
Cererea nu a fost motivata in drept.
Plangerea a fost legal timbrata.
Intimatul a formulat intampinare solicitan respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal ca fiind legal si temeinic.
Analizand actele si lucrarile dosarului se retin in fapt urmatoarele:
La data de 08.08.2014 agentul de serviciu a fost dirijat prin dispeceratul de serviciu pe . . un scandal intre petenta si sotul acesteia.
In urma audierii persoanelor prezente la fata locului s-a stabilit faptul ca M. R. se afla i nproces de divort cu petenta.La data de 08.08.2014, acesta se deplasa la serviciu impreuna cu prietena sa B. B., fiind ajunsi din urma de catre petenta care a inceput sa strige, sa-i faca reprosuri, sa-i aduca la cunostinta ce fel de om este sotul ei.S-a produs un scandal in urma caruia a fost incheiat procesul verbal mentionat mai sus.S-a retinut in sarcina petentei savarsirea contraventiei prev si ped de art.2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța consideră că, în vederea justei soluționări a cauzei, trebuie să facă o distincție între neregularitățile unui act juridic care sunt ocrotite în mod expres sub sancțiunea nulității și cele pentru care legea nu stabilește în mod expres o astfel de sancțiune.
Si aceasta intrucat, in primul rand, în procedeul verificării legalității unui act juridic, judecătorul nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de petent în cererea sa, ci fiind sesizat cu analiza legalității actului, trebuie să aibe în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către acesta din oficiu. În al doilea rând, dacă judecătorului nu i-ar fi permis să verifice legalitatea actului atât din punct de vedere al nulităților exprese, cât și a celor virtuale, s-ar putea ajunge la situația în care un act juridic nelegal întocmit să rămână în vigoare.
Dacă în cercetarea legalității unui act juridic, judecătorul învestit în acest sens ar fi obligat să respecte întru-totul principiul disponibilității fără a avea posibilitatea de a verifica alte aspecte decât cele sesizate de petent în cererea sa, ar putea ajunge la situația în care, deși constată prin propriile verificări, că actul este nul, în lipsa unei solicitări exprese în acest sens în conținutul cererii de chemare în judecată, ar trebui, limitându-se doar la cele invocate de petent, să-i respingă acțiunea și să păstreze un act nevalabil întocmit.
Tocmai pentru evitarea unor astfel de consecințe nedorite pe plan procesual, legiuitorul a creat cele două tipuri de sancțiuni, respectiv nulitatea absolută și relativă, diferența dintre cele două constituind faptul că prima poate fi invocată de orice persoană, inclusiv de judecător cu ocazia judecării unei acțiuni în care este sesizat cu verificarea legalității unui act.
Prin urmare, în opinia instanței, în momentul în care aceasta este sesizată cu verificarea legalității unui act juridic, - în vederea evitării păstrării în circuitul juridic a unui act ilegal - trebuie să-l analizeze, având în vedere toate condițiile de valabilitate ale acestuia, așa cum au fost stabilite de textele legale în vigoare în momentul întocmirii lui, indiferent dacă condițiile ad validitatem de fond și/sau de formă sunt sau nu stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute sau virtuale și relative.
În concret, acest demers înseamnă verificarea nu numai a acelor aspecte de nelegalitate care au fost invocate de petent în cererea sa, ci și a acelora care au fost omise, dar care sunt stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute, putând fi, astfel, invocate și constatate din oficiu de către judecător.
Totodată, acest demers înseamnă și faptul că, în situația în care un petent nu indică în conținutul cererii sale vreo cauză de nelegalitate, judecătorul nu va fi legat de principiul disponibilității în ceea ce privește temeiurile de drept ale cererii, ci mai mult, fiind învestit prin cerere cu soluționarea legalității actului, va fi obligat să verifice respectarea acelor dispoziții legale care sunt ocrotite sub sancțiunea nulității exprese și absolute.
Totodată, instanța constată că, sub aspectul temeiniciei, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, trebuie să ceară instanței, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Totodată, instanța constată că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, doar petentului.
Prin urmare, din cele arătate mai sus, rezultă că, în situația în care un petent nu solicită dovezi în sensul dovedirii netemeiniciei unui proces-verbal, instanța nu va putea solicita administrarea unor dovezi care să tindă la realizarea acestui demers, ci, odată constatată validitatea actului, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).
Petentul nu a făcut in nici un alt mod dovada unei situații contrarii actului de sancționare, fiind aplicabila regula „onus probandi incumbit actori”.
Instanța retine, astfel, că prezumția de veridicitate a procesului-verbal rămâne în ființa, deoarece din probele depuse la dosarul cauzei nu rezultă o situație contrară celor reținute în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției.
Văzând si dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză.
Ca urmare, deși nu se pot reține motive de nelegalitate sau netemeinicie în privința procesului verbal, instanța, având posibilitatea să aprecieze asupra întinderii sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, apreciază că în speță scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea sancțiunii avertismentului, potrivit disp.art.7 din OG nr.2/2001. Instanța urmează a ține cont de faptul că petenta nu a mai fost sancționata contravențional, scandalul produs a fost determinat de starea de tensiune
Față de cele expuse anterior, instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 200 RON, aplicată petentei prin procesul verbal de contravenție atacat, cu sancțiunea avertismentului, atrăgând atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și punându-i în vedere să respecte dispozițiile legale.
În ceea ce privește solicitarea petentului privind cheltuielile de judecată, instanța, ținând cont de soluția pronunțată, dar și de motivele care au stat la baza acesteia, nefiind reținute în concret motive de nelegalitate sau netemeinicie în privința procesului verbal atacat, urmează a respinge solicitarea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte plangerea formulata de petenta M. T. O. domic. in Cluj-N. ,.-90,Corp A, ., jud. Cluj impotriva procesului verbal de contraventie . nr._/08.08.2014 incheiat de intimatul IPJ Cluj cu sediul in Cluj-N., ., jud. Cluj si in consecinta:
Dispune inlocuirea amenzii aplicate in cuantum de 200 lei cu sanctiunea „Avertisment”.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi,24.02.2015.
P. GREFIER
E. E. P. A. D. K.
PEE./PEE./4 EX./24.06.2015
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 3282/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2047/2015.... → |
|---|
