Plângere contravenţională. Sentința nr. 2541/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2541/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 26523/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2541/2015
Ședința publica din data de 09 martie 2015
Instanța compusa din:
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: C. S.
Pe rol se afla soluționarea cauzei civile privind pe petentul V. I. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publica, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanta, in temeiul art. 258 alin.1 Cod procedură civilă încuviințează pentru părți probele cu înscrisurile depuse la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 Cod procedură civilă.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin.1 Cod procedură civilă închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Constata ca:
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei sub nr. de mai sus, petentul V. I., in contradictoriu cu intimatull IPJ Cluj, a solicitat anularea procesului verbal de contraventie . nr._/26.11.2014 incheiat de intimat, ca fiind nelegal si netemeinic.
In motiva condus autoturismul inmatriculat sub nr._ pe DN1 E60 in localitatea Floresti, pe banda de langa axul drumului, cu viteza adaptata conform legii, de 50 km/h, undeva in dreptul reprezentantei BMW, ajungand la un moment dat din urma un echipaj al politiei rutiere care se deplasa pe prima banda de mers, cu viteza redusa. In acel moment, i-a aparut in fata un marcaj hasurat, care indica virajul la stanga, insa din cauza faptului ca atentia i-a fost distrasa de echipajul de politie, din cauza vitezei cu care acesta rula si a faptului ca era pe timp de noapte, a observat destul de tarziu marcajul respectiv, drept urmare nu a mai avut posibilitatea de a vira la dreapta din cauza echipajului de politie care era in paralel cu el, iar din cauza masinilor care veneau din spate nu avea cum sa franeze brusc, pentru a nu cauza vreun accident, motiv pentru care a mers in paralel cu echipajul politiei rutiere trecand peste linia continua, dar neschimband banda pe care circula.
A mai aratat petentul ca, fata de starea de fapt pe care a expus-o, sanctiunea care i-a fost aplicata nu este in concordanta cu cele intamplate, ci mai degraba un abuz din partea echipajului de politie, pentru ca nu a existat o schimbare a benzii de mers si nici o depasire propriu-zisa, petentul mergand in paralel cu masina politiei.
Plangerea nu a fost motivata in drept.
Prin intampinarea formulata in cauza, intimatul a solicitat respingerea plangerii ca fiind nefondata, aratand in esenta ca procesul verbal contestat a fost incheiat cu respectarea intocmai a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 si face dovada celor pe care le consemneaza pana la proba contrarie, deoarece fapta retinuta in sarcina petentului a fost constatata de agentul constatator prin propriile simturi, iar sarcina probei contrarii revine petentului si nu intimatului (f. 12).
Conform jurisprudentei CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care Statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, paragraf 28, hotararea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraf 113, hotararea din 22 iulie 2002).
Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloace de probe si sa invoce orice argument pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit deautoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional.
Ca urmare, avand in vedere faptul ca dispozitiile OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, au drept scop asigurarea desfasurarii fluente si in siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice sau private, autoritatile statului urmarind ca actiunile antisociale sa nu ramana nesanctionate, totodata dreptul la aparare al persoanei sanctionate contraventional nefiind limitat prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit (cauza A. c. Romaniei), astfel ca procesul verbal de contraventie se bucura de o prezumtie de legalitate, in sensul ca acesta face intotdeauna dovada pana la proba contrara (in acest sens pronuntandu-se si Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 197/2003, nr. 259/2007 s.a), iar in speta petentul nu a dovedit existenta unei alte stari de fapt decat cea retinuta in sarcina sa.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 205-206, art. 249, art. 250, art. 223 alin. 3 si 315 alin. 1/NCPC, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 si art. 12 din L. nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane.
In probatiune, a fost administrata proba cu inscrisuri.
Deliberand, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._/26.11.2014 incheiat de intimat s-a aplicat petentului o amenda in cuantum de 360 lei si sanctiunea complementara constand din retinerea permisului de conducere, in temeiul disp. art. 120 alin. (1) lit. i) din HG nr. 1391/2006 si art. 100 alin. (3) lit. e) din OUG nr. 195/2002, respectiv pentru faptul ca la data de 26.11.2014, orele 00:12, in timp ce conducea auto Mercedes inmatriculat sub nr._ pe DN1E60, in localitatea Floresti, a efectuat manevra de depasire neregulamentara a unui auto cu echipaj MAI34315, peste marcajul cu semnificatia "spatiu interzis circulatiei", marcaj vizibil.
Plangerea formulata de petent impotriva procesului verbal sus-mentionat a fost inregistrata in termenul de 15 zile prevazut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei, conform disp. art. 19 din OUG nr. 80/2013.
Sub aspectul legalitatii procesului verbal contestat, instanta constata ca acesta a fost incheiat si comunicat cu respectarea termenelor prevazute de art. 13 si art. 14 din OG nr. 2/2001 si cuprinde toate mentiunile prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sanctiunea nulitatii absolute, iar petentul nu a invocat existenta vreunui motiv de nulitate relativa a procesului verbal.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal instanta, din interpretarea coroborata a disp. art. 34 din OG. 2/2001 si a disp. art 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale (incidente in materie contraventionala conform deciziilor nr. 183/2003, nr. 197/2003 si nr. 259/2003 ale Curtii Constitutionale), retine ca procesul verbal de constatare a contraventiei care a fost incheiat ca urmare a constatarii faptei de catre agentul constatator, prin propriile simturi, se bucura de o prezumtie relativa de legalitate, in sensul ca face intotdeauna dovada celor pe care le consemneaza pana la proba contrarie, care fata de disp. art. 249/NCPC, cade in sarcina contravenientului, acesta putand dovedi liber, cu orice mijloc de proba, caracterul nereal al mentiunilor inscrise in procesul verbal.
Asa fiind, instanta retine ca, atata vreme cat fapta retinuta in sarcina petentului prin procesul verbal contestat a fost constatata prin propriile simturi de catre agentul constatator, in calitatea sa de functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, acest proces verbal constituie, prin el insusi, un mijloc de proba, iar utilizarea sa nu echivaleaza cu aplicarea unei prezumtii de vinovatie in sarcina petentului, ci are semnificatia unei probe ca oricare alta, administrata ca atare si care poate fi combatuta de petent, fara a fi astfel incalcate disp. art. 6 paragraf 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In speta, petentul a sustinut ca nu a efectuat nicio manevra de depasire, deoarece nu a avut loc o schimbare a benzii de mers si nici o depasire propriu-zisa, petentul mergand in paralel cu masina politiei, insa aceste sustineri au ramas simple afirmatii, nefiind dovedite prin vreun mijloc de proba.
Pe de alta parte, instanta retine ca potrivit disp. art. 120 alin. 1 lit. i) din HG nr. 1391/2006 (RA OUG nr. 195/2002), se interzice depasirea vehiculelor când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.
Din lectura textului de lege sus-mentionat rezulta, asadar, ca manevra de depasire neregulamentara se poate realiza atat prin incalcarea marcajului continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, in conditiile in care autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus si respectiv prin incalcarea marcajului care delimitează spațiul de interzicere, situatie in care nu exista, aditional si cerinta ca autovehiculul sa fi circulat, chiar si partial, pe sensul opus, fapta savarsindu-se prin simpla incalcare a marcajului care delimitează spațiul de interzicere.
Asa fiind, instanta retine ca si in masura in care sustinerile petentului ar fi fost dovedite, acestea erau lipsite de relevanta, nefiind de natura a face dovada faptului ca petentul nu a savarsit fapta retinuta in sarcina sa.
Cat priveste apararile petentului, conform carora acesta a trecut peste marcajul de interzicere intrucat nu l-a vazut decat in momentul in care nu mai avea alta optiune, intrucat era noapte, iar atentia i-a fost distrasa de masina politiei, instanta apreciaza ca aceste sustineri, chiar si in masura in care ar fi fost dovedite, nu conturau existenta unui caz fortuit sau a unui alt caz exonerator de raspundere contraventionala prevazut de art. 11 din OG nr. 2/2001.
F. de considerentele de fapt si de drept mai-sus expuse, instanta apreciaza ca plangerea formulata de petent impotriva procesului verbal contestat este nefondata si in consecinta va dispune respingerea acesteia, mentinand procesul verbal ca fiind legal si temeinic incheiat.
In temeiul disp. art. 453 alin. 1/NCPC, instanta va lua act de faptul ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge ca fiind nefondata plangerea formulata de petentul V. I., cu domiciliul în ., jud. Salaj, impotriva procesului verbal de contraventie . nr._/26.11.2014 emis de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Ia act de faptul ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel la Tribunalul Cluj in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunandu-se la Judecatoria Cluj-N., sub sanctiunea nulitatii.
Pronuntata in sedinta publica din data de 09.03.2015.
JUDECATORGREFIER
M. LAZARCARMEN S.
Red. L.M./Tehnored. L.M./4 ex.
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 09-03-2015, Judecătoria... | Somaţie de plată. Sentința nr. 2374/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
