Plângere contravenţională. Sentința nr. 4393/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4393/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 4393/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.4393/2015
Ședința publică din data de 04.05.2015
Completul compus din:
Președinte: G. A. F.
Grefier: A. M. F.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul S. G., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii, pentru data de 04 mai 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 16.07.2014, sub nr._, petentul S. G. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 30.06.2014, iar în consecință înlăturarea măsurilor dispuse prin acesta.
În motivare, petentul a arătat că procesul-verbal atacat este lovit de nulitate absolută, în temeiul art.17 din O.G. nr.2/2001, întrucât fapta săvârșită și data comiterii acesteia lipsesc din cuprinsul actului. Susținerile intimatului privind împrejurarea că acestea s-ar regăsi într-o anexă nu sunt de natură a înlătura această sancțiune, având în vedere caracterul strict formal al procesului-verbal. Astfel, este exclusă posibilitatea menționării datelor esențiale pe un alt înscris. S-a invocat nulitatea procesului-verbal și în temeiul art.19 alin.1 și 3, ca urmare a lipsei unui martor care să confirme împrejurarea că petentul ar fi refuzat semnarea procesului-verbal, ori a indicării motivelor care au dus la încheierea actului în acel mod. Sub aspectul temeiniciei s-a arătat că la data controlului, petentul împreună cu un văr primar și alți trei prieteni executau lucrări de igienizare și vopsire în incinta Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în vederea organizării unor evenimente culturale. S-a precizat că lucrările le desfășurau în calitate de voluntari, existând contracte cu dată certă încheiate în acest sens cu Asociația Vulturul Alb, în scopul realizării obiectului contractului de asociere în participațiune încheiat la data de 06.05.2014 între aceasta din urmă și .. S-a menționat că voluntarii primeau până la 50 lei pe zi fiecare, cu titlu de diurnă, pentru costul mâncării, al transportului și al cazării. În ceea ce privește calitatea petentului, s-au invocat dispozițiile art.14 și art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003 pentru a se argumenta că petentul, în calitate de persoană fizică, nu putea avea calitatea de angajator, aceasta aparținând numai persoanei fizice autorizate, persoanei juridice sau asociației familiale. Având în vedere dispozițiile art.8 alin.1 din Legea nr.195/2001, care în privința voluntariatului nu face referire la vreo obligație de a se încheia și înregistra un contract individual de muncă, s-a apreciat că în mod eronat a fost sancționat petentul.
În drept, au fost invocate dispozițiile din Legea nr.53/2003, Legea nr.195/2001 și O.G. nr.2/2001.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform art.19 din O.U.G. nr.80/2013 (fila 3).
Prin întâmpinarea depusă la data de 25.08.2014, intimatul I. T. de Muncă Cluj a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat. S-a arătat că petentul a fost sancționat întrucât cele patru persoane care prestau muncă necalificată în beneficiul petentului pentru suma de 50 lei/zi, la data efectuării controlului nu aveau încheiate contracte individuale de muncă. Referitor la motivele de nulitate invocate de către petent, s-a arătat că mențiunile semnalate ca lipsind apar consemnate în anexa la procesul-verbal, care este parte integrantă din acesta, nefiind posibilă excluderea ei pe considerentul că O.G. nr.2/2001 nu o reglementează în mod expres. Măsura legalității procesului-verbal de constatare a contravenției nu este dată de forma lui fizică, materială, ci de forma juridică, prin aceasta înțelegându-se elementele obligatorii din conținutul său. În ceea ce privește lipsa martorului asistent la încheierea procesului-verbal, s-a precizat că este menționat în cuprinsul actului motivul acestei lipse. În ceea ce privește fondul cererii, s-a învederat că susținerea petentului privind calitatea de voluntari a celor patru persoane este contrazisă de caracterul oneros al muncii prestate, doi dintre cei prezenți afirmând că primesc 50 de lei pe zi, iar ceilalți doi că fiind în prima zi de muncă nu știu încă valoarea drepturilor salariale. Având în vedere că munca voluntară exclude plata oricăror sume de bani în contraprestație, situația din speță nu se poate încadra în sfera voluntariatului. Cât privește contractul de asociere în participațiune între cele două societăți menționate în plângere, invocarea lui nu ar fi relevantă în condițiile în care beneficiarul muncii prestate a fost petentul, iar nu asociația. Mai mult, la momentul controlului petentul i-a confirmat inspectorului că toți cei patru muncitori sunt angajați săi, ulterior doar invocând pretextul voluntariatului, acele contracte disimulând în fapt contractele de muncă. Faptul că reclamantul nu deține calitatea de persoană fizică autorizată nu îl scutește de obligația întocmirii contractelor de muncă în toate situațiile în care stabilește raporturi de muncă, având în vedere că art.10 din Legea nr.53/2003 recunoaște calitatea de angajator a persoanei fizice. S-a menționat că starea de fapt și persoana angajatorului au fost stabilite raportat la declarațiile lucrătorilor descoperiți în activitate. Încheierea contractului individual de muncă este obligatorie datorită specificului raporturilor de muncă și necesității realizării obiectivelor de protecție și securitate socială. Lipsa acestuia constituie un abuz din partea angajatorului, fiind drastic sancționată de către legiuitor. Consecințele economice ale acestor fapte antisociale se resimt din plin în perioada de criză parcursă, astfel încât s-a apreciat că nu ar trebui să existe clemență pentru acei angajatori care utilizează munca fără forme legale.
În drept, au fost invocate prevederile art.205 și următoarele C.proc.civ.
La termenul din data de 27.04.2015, intimatul a depus concluzii scrise, prin care a reiterat argumentele invocate în întâmpinare și susținute în fața instanței, adăugând că în timpul controlului inopinat niciuna dintre părți nu a menționat presupusa calitate de voluntar. Din declarațiile inspectorilor de muncă a rezultat că reclamantul însuși, prezent fiind pe șantier, și-a însușit în mod explicit calitatea de angajator în raport de cele patru persoane. Aceste fapte sunt relevante deoarece la momentul controlului, neavând reprezentarea consecințelor declarațiilor proprii asupra angajatorului, salariații emit declarații sincere. Pentru înlăturarea acestor declarații, angajatorii recurg la mijloace de probă cu un pronunțat caracter pro causa, încercând să convingă asupra faptului că în fața inspectorilor salariații s-au emoționat, au fost intimidați sau amenințați cu aplicarea legii, motive pentru care declarațiile astfel date nu ar putea fi luate în considerare, în cauză sugerându-se chiar că unul dintre inspectori ar fi completat personal elemente ale uneia dintre declarații. Completarea fișelor de identificare constituie o procedură legală, instituită în scopul identificării cazurilor de muncă fără forme legale de angajare. În vederea garantării acestei probe, legiuitorul însuși a instituit răspunderea contravențională a persoanelor care se sustrag procedurii de completare a fișelor. Informarea salariaților asupra acestui aspect nu constituie amenințare, iar rolul inspectorului se rezumă la explicarea enunțurilor pe care formularul fișei le conține. Afirmațiile salariaților în sensul că la data controlului acționau în calitate de voluntari nu pot fi validate, în contextul în care fiind audiați ca martori nu au oferit o explicație pentru modificarea declarațiilor inițiale. S-a argumentat că în speță nu sunt întrunite cerințele privind voluntariatul prevăzute de Legea nr.195/2001, respectiv art.2 lit. a și b din lege. Astfel, încasarea oricărei contraprestații materiale pentru munca desfășurată exclude caracterul voluntar, iar presupusa activitate de voluntariat desfășurată în cauză nu a servit interesului public, fiind vorba de lucrări de construcții/renovare pentru o societate comercială.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri (proces-verbal . nr._ și anexa nr.1 – file 4-6; proces-verbal de control – file 7-8, file 42-43; dovadă de comunicare – fila 9; contract de asociere în participațiune – file 10-11; contracte de voluntariat – file 12-29; fișe de identificare – file 38-41, practică judiciară – file 27-29), precum și proba constând în declarațiile martorilor T. M. (fila 61), P. D. (fila 62), G. M. (fila 63), Ș. Lurențiu (fila 64), S. I. (file 80-81), I. S. M. (fila 82), G. P. I. M. (fila 83) și S. V. (fila 84).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 06.05.2014 a fost încheiat Contractul de asociere în participațiune (file 10-11) între .. și ASOCIAȚIA VULTURUL ALB, însușit de ambele părți prin semnătură și ștampilă, având ca obiect asocierea celor două persoane juridice în vederea efectuării lucrărilor de renovare necesare locației situate în municipiul Cluj-N., ., curtea interioară din incinta Muzeului Etnografic, unde CAROSTELISOM S.R.L. va organiza evenimente artistice pe teme etnografice și culturale, iar ASOCIAȚIA VULTURUL ALB va organiza cursuri de dezvoltare personală bazată pe principii etnografice, cursuri de dezvoltare a conștiinței etnice, cursuri de nutriție bio, cursuri și inițieri în dezvoltarea personală și terapii, cursuri de permacultură, cursuri de terapii alternative bazate pe medicina tradițională, evenimente și manifestări cu caracter socio-educativ în conformitate cu cele prevăzute în statutul asociației. Durata contractului a fost stabilită la 1 an și 5 luni, între 07.05.2014 și 06.10.2015. De asemenea, s-a prevăzut că ASOCIAȚIA VULTURUL ALB va furniza voluntari, membri ai asociației, pentru efectuarea micilor lucrări de renovare, respectiv vopsire, lăcuire, reparare a mobilierului de exterior existent și a scenei din incintă, precum și întreținerea gazonului situat în centrul curții prin tunderea și cosmetizarea plantelor, verificarea și eventuala reparare a cablurilor electrice și a altor instalații.
La data de 04.06.2014 a fost încheiat între petent și ASOCIAȚIA VULTURUL ALB contractul de voluntariat nr.4 (file 12-14), acesta primind dată certă prin Încheierea de certificare și acordare dedată certă nr.62 din 04.06.2014 emisă de avocat S. V.. Contractul a fost asumat prin semnătură, respectiv semnătură și ștampilă de către ambele părți. În cuprinsul contractului s-a prevăzut că acesta are durată de o lună, începând cu data de 04.06.2014 și are ca obiect derularea activității de organizare a unor evenimente culturale care se desfășoară în incinta Muzeului Etnografic al Transilvaniei, activitatea voluntarului fiind descrisă în fișa postului. Prin art. IV lit. i din contract s-a prevăzut că voluntarul are dreptul de a i se rambursa cheltuielile efectuate pentru derularea activității în cuantum maxim de 50 lei pe zi. Conform fișei postului, activitatea voluntarului consta în curățenie, spălat, igienizarea pereților, lăcuirea (aparent vopsirea) structurilor din lemn, aranjarea meselor și a scaunelor, dirijarea și aranjarea participanților la eveniment.
La aceeași dată și cu aceeași asociație au fost încheiate Contractele de voluntariat nr.5, cu martorul T. M. N. (file 15-17), care a dobândit dată certă prin Încheierea de certificare și acordare de dată certă nr.63 din 04.06.2014 emisă de avocat S. V., nr.6, cu martorul G. M. (file 18-20), care a dobândit dată certă prin Încheierea de certificare și acordare de dată certă nr.64 din 04.06.2014 emisă de avocat S. V., nr.7, cu martorul Ș. L. (file 21-23), care a dobândit dată certă prin Încheierea de certificare și acordare de dată certă nr.65 din 04.06.2014 emisă de avocat S. V., și nr.8, cu martorul P. D. V. (file 24-26), care a dobândit dată certă prin Încheierea de certificare și acordare de dată certă nr.66 din 04.06.2014 emisă de avocat S. V.. Aceste contracte au fost prezentate spre vedere și în original în fața instanței la termenul din data de 30.03.2015, fiind prezentat, în conformitate cu art.297 alin.1 C.proc.civ. registrul de evidență a încheierilor de certificare și acordare de dată certă aferent. În cuprinsul tuturor contractelor se regăsesc aceleași clauze privind obiectul convenției, dreptul voluntarului de a i se rambursa cheltuielile efectuate pentru derularea activității în cuantum de maxim 50 lei pe zi și activitățile ce vor fi desfășurate de voluntar.
În fața instanței, martorul S. V. (fila 84) a arătat că respectivele contracte au fost încheiate la sediul său profesional din cartierul G., fiind prezente două persoane reprezentante ale asociației, un bărbat și o femeie, și cinci persoane fizice. S-a menționat că celor prezenți le-au fost citite contractele înainte de a fi semnate, iar ulterior el le-a acordat dată certă.
Martorul T. M. a declarat (fila 61) că a semnat contractul de voluntariat cu o săptămână înainte controlului, la un birou din G.. Acesta a precizat că nu a primit nicio sumă de bani de la Asociație. Martorul P. D. a afirmat (fila 62) că a semnat contractul de voluntariat undeva în mai, la un cabinet de avocat din G., din partea Asociației prezentându-se o femeie, iar al trei sau patru zile după aceea a fost chemat la muncă. S-a precizat că doar în ziua controlului primise de la petent 50 de lei, dar nu și după aceea, și că a fost cooptat în asociație de către petent, care este prietenul său de mai mulți ani, pentru a desfășura diverse activități sociale. Martorul G. M. a declarat (fila 63) că a semnat contractul de voluntariat în Mărăști, în prezența unui avocat și a unui bărbat, reprezentant al Asociației, iar cu privire la cei 50 de lei, a menționat că aceștia i-a primit drept diurnă, respectiv pentru drum. Conform declarației martorului Ș. L. (fila 64), acesta a aflat de asociație de la petent, vărul său, și că a semnat contractul de voluntariat cu trei sau patru zile înaintea controlului, în cabinetul unui domn avocat, unde s-au prezentat toți cei patru martori și petentul. S-a precizat că la câteva zile după control a primit suma de 50 lei, acest continuând munca și după control, până la eveniment.
Prin procesul-verbal de control din data de 30.06.2014 (file 7-8), agentul constatator a reținut că în urma unei acțiuni de control desfășurată la data de 05.06.2014 în curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, au fost identificate în activitate un număr de patru persoane care desfășurau activitatea de construcții-amenajări terasă (vopsit partea de lemn a terasei, placare cu rigips pereți, zugrăveală, refacere instalații electrice și apă etc.), respectivele persoane completând fiecare o fișă de identificare. Din cuprinsul acestora a rezultat că ele desfășurau activitate pentru petent fără a fi semnat și fără a avea întocmite contracte individuale de muncă de la data de 05.06.2014, respectiv 04.06.2014.
În cuprinsul Fișei de identificare completate de către martorul G. M. (fila 38), acesta a consemnat că prestează activitate necalificată, de la data de 04.06.2014, la petent. De asemenea, acesta a indicat că lucrează 8 ore/zi și primește 50 de lei pe zi. În fața instanței, martorul a arătat că în cursul lunii iunie a anului 2014, în timp ce se afla în incinta Muzeului Etnografic al Transilvaniei, s-au prezentat inspectorii de muncă, aceștia spunându-i că dacă nu completează declarațiile vor aplica o amendă între 3000 și 5000 lei, martorul spunându-i agentului constatator că se întâmplă să lucreze și 8 ore, menționând și suma de 50 de lei primită în acea zi ca diurnă.
În cuprinsul Fișei de identificare completate de către martorul P. D. (fila 39), acesta a consemnat că prestează activitate ca ziler, de la data de 04.06.2014, la petent. S-a precizat că lucrează 8 ore pe zi și că primește 50 de lei pe zi. În fața instanței martorul a declarat că la începutul verii era în incinta Muzeului Etnografic, când au venit trei agenți de la I.T.M., care i-au spus că trebuie să completeze o declarație, altfel va fi amendat cu 5000 lei. Martorul a precizat că a început să completeze declarația cu datele sale, iar agentul constatator l-a îndemnat să noteze că desfășura muncă de ziler, cu o normă de 8 ore pe zi. De asemenea, s-a indicat că a trecut în declarație faptul că primise în acea zi 50 de lei.
În cuprinsul Fișei de identificare completate de către martorul Ș. L. (fila 40), acesta a consemnat că prestează activitate ca muncitor, de la data de 05.06.2014, fără a indica în mod expres în favoarea cui, fiind precizat la începutul declarației că aceasta a fost completată la locul de muncă al petentului. Martorul a indicat că lucrează de la ora 12:00 până la ora 15:00, fără a indica o durată a normei, iar la rubrica privind drepturile salariale a notat „nu știu”. În fața instanței, martorul a afirmat că undeva în luna iunie sau iulie 2014, în timp ce se afla în incinta Muzeului Etnografic al Transilvaniei i s-a solicitat să completeze o declarație de către agenții I.T.M. S-a precizat că martorul i-a spus agentului constatator că nu dorește să completeze fișa, deoarece nu presta muncă, însă acesta l-a informat că poate fi sancționat cu o amendă de 3000 de lei. În privința drepturilor salariale, martorul i-ar fi pus agentului că nu primește bani, astfel încât acesta din urmă a completat personal cuvintele „nu știu”.
În cuprinsul Fișei de identificare completate de către martorul T. M. (fila 41), acesta a consemnat că prestează activitate de ajutor, de la data de 05.06.2014, la petent. S-a indicat că programul de lucru este de la 12:00 până la 13:05, iar în privința drepturilor salariale s-a notat mențiunea „nu știu”. În fața instanței, martorul a arătat că evenimentul s-a întâmplat cândva în vara anului 2014, însă nu își amintește exact luna. S-a precizat că a plecat de la locul său de muncă, respectiv, „Kaufland” Mărăști, și s-a deplasat pe . să presteze muncă de igienizare spațiu deschis, respectiv a unei terase. La momentul controlului martorul se afla la o masă și șlefuia un stâlp, iar la insistențele agenților constatatori a completat o fișă de identificare în care a arătat că ceea ce presta era o muncă de ajutor, precum și că a început munca de la ora 12:00, până la ora 13:05, iar cu privire la suma de bani a completat „nu știu”.
Cu privire la controlul efectuat la data de 05.06.2014, martorul S. I. a declarat (file 80-81) că în exercitarea atribuțiilor de control a vorbit cu persoana care urma să desfășoare activitatea în curtea Muzeului Etnografic, iar acesta i-a comunicat că cei care lucrau erau rude și prieteni care îl ajutau, urmând ca în viitor să deschidă terasa pentru activități productive. Martorul a făcut unele verificări legate de securitatea și sănătatea în muncă, după care plecat pentru a verifica o altă incintă. S-a precizat că s-a discutat cu directorul Muzeului Etnografic, care a afirmat că acel spațiu este închiriat de către o firmă, dar nu a putut să precizeze care. S-a specificat că în situația în care s-ar fi menționat contractele de voluntariat, ar fi trebuit efectuat un control și de securitate și sănătate în muncă, deoarece conform legii și voluntariatul este considerat activitate de muncă. Martorul I. S. M. a declarat (fila 82) că persoanele depistate în urma controlului nu au putut preciza numele societății pentru care lucrează, iar la acel moment petentul a venit și a spus că îl ajutau pe el, ca persoană fizică. Acest fapt a fost afirmat și de către martorul G. P. I. M. (fila 83). De asemenea, s-a precizat de către martorul I. că petentul s-a prezentat la invitația agentului constatator, cu actele solicitate de acesta, respectiv actul de identificare și contractele de voluntariat, precum și o . acte referitoare la o asociație, dar pe care nu le-a luat în considerare, față de cele constatate în teren.
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 30.06.2014, cu actul anexă nr.1 (file 4-6), emis de către I. de Muncă al Județului Cluj, s-a reținut că petentul a încălcat dispozițiile art.16 alin1 din Legea nr.53/2003, prin aceea că nu a întocmit în formă scrisă contracte individuale de muncă pentru Ștetcu L. și T. M. cu data începerii activității 05.06.2014 și P. D. V. și G. M. cu data începerii activității 04.06.2014, așa cum rezultă din fișele de identificare completate de cele patru persoane la locul de muncă organizat de petent în Cluj-N., . (incinta – curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei), fiind sancționat în temeiul art.260 alin.1 lit. e din Legea nr.53.2003 cu amendă în valoare de 40.000 lei, câte 10.000 lei pentru fiecare din cele patru persoane identificate în activitate. În cuprinsul formularului tipizat pentru încheierea procesului-verbal s-a consemnat că descrierea faptei, data și ora comiterii, locul unde a fost comisă, împrejurările în care a fost săvârșită fapta și temeiul legal sunt menționate în anexa nr.1, care face parte integrantă din acesta. De asemenea, atât în cuprinsul formularului tipizat, cât și în cuprinsul anexei s-a consemnat că petentul refuză semnarea acestuia, iar la rubrica privind motivele pentru care procesul-verbal a fost încheiat în lipsă de martori s-a consemnat că la data și ora întocmirii nu existau persoane de față care să poată avea calitatea de martor conform O.G. nr.2/2001. Cu privire la starea de fapt, în cuprinsul actului anexă s-au reluat cele consemnate în procesul-verbal de control.
Potrivit art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Conform art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Conform art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Art. 21 alin.3 din același act normativ stabilește că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal
Prin art.16 alin.2 din Legea nr.53/2003 s-a prevăzut încheierea contractului individual de muncă în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, iar obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, forma scrisă fiind obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Conform art.260 alin.1 lit. e din Legea nr.53/2003, constituie contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Analizând legalitatea procesului-verbal contestat, având în vedere dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, instanța retine că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor formale prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește încheierea procesului-verbal sub forma unui formular tipizat însoțit de un act anexă în care sunt specificate fapta, precum și data și locul săvârșirii acesteia, se reține că art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001 stabilesc doar mențiunile ce trebuie în mod obligatoriu să fie cuprinse în actul de constatare și sancționare, fără a face referire la forma suportului material al acestuia, singura cerință din acest punct de vedere ce se desprinde din interpretarea dispozițiilor O.G. nr.2/2001 fiind aceea că procesul-verbal trebuie consemnat pe un suport de hârtie, în vederea comunicării. Astfel, utilizarea unor formulare tipizate este opțiunea fiecărei instituții în parte, ele fiind menite să faciliteze încheierea în mod legal și cuprinzător a procesului-verbal. Cu toate acestea, orice înscris ce întrunește cerințele de fond și formă prevăzute de articolele menționate poate fi considerat proces-verbal de constatare a contravenției. În măsura în care agentul constatator ar fi limitat de spațiul destinat descrierii faptei al unui formular, ar exista posibilitatea ca acesta să nu poată realiza o descriere suficientă a tuturor împrejurărilor necesare stabilirii situației de fapt, ceea ce ar putea afecta chiar valabilitatea actului. Este adevărat că procesul-verbal, fiind un înscris ce reprezintă expresia unei manifestări de voință unilaterale a unei autorități publice, respectiv un act administrativ unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între autoritatea publică, pe de-o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, trebuie să facă poată face dovada legalității sale prin sine însuși, neputând fi completat din punct de vedere al îndeplinirii cerințelor de formă și de fond cu elemente extrinseci. Cu toate acestea, actul denumit anexa nr.1 la procesul-verbal face corp comun cu acesta, fiind încheiat la același moment și purtând semnătura agentului constatator, reprezentând doar un mijloc de adaptare a formularului la cerințele impuse de situația de fapt ce trebuia constatată. În consecință, instanța apreciază că prin inserarea descrierii faptei, a datei și a locului săvârșirii în actul anexă nu este afectată legalitatea procesului-verbal contestat.
Referitor la lipsa semnăturii martorului asistent, art.19 alin.3 din O.G. nr.2/2001 stabilește că în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acel mod. Din analiza înscrisului depus la dosar reiese că s-a făcut o astfel de mențiune, fiind respectate dispozițiile legale. De altfel, sancțiunea pentru lipsa mențiunilor privind martorul asistent ar putea atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal, fiind necesar să fie îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.175 C.proc.c.iv, și anume ca prin nerespectarea cerinței legale să se fi pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin desființarea acelui act, iar petentul nu a făcut dovada existenței unei astfel de vătămări.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanță reține că deoarece procesul-verbal de constatare a contravenției prezintă natura de act administrativ oficial cu caracter jurisdicțional, acesta se bucură de prezumția de legalitate și temeinice, prezumție care are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a apreciat că, în ciuda naturii bănești a sancțiunii efectiv aplicate, suma sa mică și natura civilă a legii de pedepsire a contravenției respective, procedura în cauzele de natură contravențională poate fi asimilată unei proceduri penale, în măsura în care dispoziția a cărei încălcare a fost atribuită reclamantului are un caracter general și nu se adresează unui anumit grup de persoane ci tuturor cetățenilor; ea le impune un anumit comportament și însoțește această cerință cu o sancțiune care încerca în același timp să descurajeze și să pedepsească (cauza A. împotriva României, Hotărârea din 4 octombrie 2007, parag.51; cauza Öztürk împotriva Germaniei, Hotărârea din 21 februarie 1984, parag.53). Astfel, vor fi analizate trei criterii: încadrarea juridică a măsurii în litigiu în legislația națională, caracterul propriu-zis al măsurii, precum și caracterul și gravitatea „sancțiunii”, criterii ce sunt alternative, nu cumulative, astfel încât pentru aplicarea art. 6 cu privire la termenii „acuzații în materie penală”, este suficient ca, prin natura sa, contravenția în cauză să fie „penală” din punct de vedere al Convenției, sau să fi expus persoana respectivă la o sancțiune care, în virtutea caracterului și gravității ei, să se încadreze în general în „materie penală” (cauza I. P. împotriva României, Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr._/04, parag.22). Având în vedere aceste criterii, instanța constată că în cauza de față devin aplicabile reglementările Curții privind noțiunea de „acuzație în materie penală”, în înțelesul art.6 din Convenție, urmând a avea aplicabilitate toate garanțiile ce însoțesc o astfel de procedură, printre care și prezumția de nevinovăție.
De asemenea, prin jurisprudența sa, Curtea a constatat că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag, art. 6 alin. 2 cerând statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare (cauza A. împotriva României, parag.60).
În aceste condiții, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției acestuia, fiind doar actul prin care o persoana este acuzată de săvârșirea contravenției.
Referitor la apărarea petentului privind faptul că în mod greșit a fost sancționat acesta ca persoană fizică, deoarece nu putea avea calitatea de angajator, instanța constată că o astfel de interdicție nu este prevăzută în cuprinsul Legii nr.53/2003. Potrivit art.14 alin.1 și 3 din Legea nr.53/2003, prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă, iar persoana fizică dobândește capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacității depline de exercițiu. Conform art.16 alin.1 din aceeași lege, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revenind angajatorului. Din analiza acestor dispoziții rezultă că singura condiție pentru ca persoana fizică să poate avea calitatea de angajator este dobândirea capacității depline de exercițiu. Față de practica judiciară invocată de petent, instanța amintește că legea prevede în mod expres categoriile de hotărâri a căror soluție este obligatoriu a fi urmată de către instanță, iar pe lângă aceasta, Legea nr.53/2003 a fost republicată la data de 18 mai 2011, textul articolelor analizate de hotărârea din 2010 invocată fiind modificat. Astfel, legiuitorul a înlăturat din cuprinsul art.16 alin.1 al legii formula „Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă”. D. urmare, se reține că voința acestuia a fost de permite ca orice persoană fizică având capacitate deplină de exercițiu să poată avea calitatea de angajator.
Cu toate acestea, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța constată că petentul a fost în mod greșit sancționat, în speță nefiind vorba de raporturi juridice care să necesite încheierea unor contracte individuale de muncă.
Se observă că pentru toate cele patru persoane depistate la momentul controlului au existat încheiate contracte de voluntariat ce au precedat verificării efectuate de agenții constatatori, acestea având o dată certă anterioară. Referitor susținerile intimatului cu privire la contradicțiile existente în declarațiile martorilor raportat la momentul la care au fost încheiate acele contracte, instanța constată ca martorii nu au putut preciza cu certitudine nici data controlului care a dus la încheierea procesului-verbal contestat, un eveniment la care este de netăgăduit că au fost prezenți, iar data la care au încheiat contractele de voluntariat au menționat-o în raport de acest incident. Astfel, martorul T. M. a precizat că nu își amintește data controlului, specificând doar că a fost în vara anului 2014, iar contractul l-a semnat cu o săptămână înainte, martorul P. D. a precizat doar că era începutul verii, iar deși a spus că a semnat contractul de voluntariat în mai, a indicat faptul că la trei sau patru zile după aceea s-a prezentat în locul unde sa efectuat inspecția, la fel specificând și martorul Ș. L., care nu a putut preciza dacă inspecția s-a efectuat în luna iunie sau iulie, iar martorul G. M. a precizat că inspecția a fost cândva în iunie, iar contractul semnat undeva în luna mai. Cu toate acestea, martorii au precizat în mod expres că acele contracte au fost semnate la un birou din G., în prezența unui avocat și a unui reprezentant al Asociației, aceste afirmații coroborându-se cu cele declarate de martorul S. V.. Lipsa acurateței în ceea ce privește data exactă a încheierii contractelor nu poate duce la răsturnarea prezumției create de acordarea de dată certă și înlăturarea actelor ca fiind încheiate pro causa, din moment ce aceasta este explicabilă prin durata mare de timp scursă de la eveniment. Mai mult, în cuprinsul fișelor de identificare martorii G. M. și P. D. au indicat faptul că prestează activitate de la data de 04.06.2014, această dată corespunzând cu cea a încheierii contractelor de voluntariat. De altfel, din moment ce acele contracte poartă semnătura unor terțe persoane și ștampila unei persoane juridice neimplicate în raportul contravențional, iar nu a petentului, fiindu-le atașată și încheierea de acordare de dată certă, elemente care nu au fost atacate prin înscriere în fals, nu s-ar putea afirma că ele au fost încheiate de către petent doar pentru a justifica prezența persoanelor la locul controlului. Teza voluntariatului este susținută și de cele declarate de martori în fișele de identificare de la data verificării în teren. Astfel, martorul Ș. L. a declarat că lucrează de la ora 12:00 la ora 15:00, fără a preciza o normă, iar la angajator nu a completat nicio persoană, și martorul T. M. a specificat în mod expres că efectuează o muncă de ajutor, lucrând de la 12:00 la 13:05. De asemenea, martorul S. I. a precizat că petentul l-a informat că cei prezenți erau rude și prieteni care îl ajutau, acesta nemairealizând controlul privind securitatea și sănătatea în muncă. Din declarația aceluiași martor a reieșit că în urma investigațiilor efectuate a rezultat că spațiul din incinta muzeului era închiriat unei societăți. Acest fapt rezultă și din declarația agentului constatator, martorul I. S. M., care a declarat că cele patru persoane depistate au indicat că au legătură cu o firmă. În consecință, deși au existat dubii cu privire la persoana responsabilă, a fost sancționat petentul, ca persoană fizică, fiindcă a menționat că persoanele îl ajută pe el.
Raportat la legalitatea contractelor de voluntariat încheiate, se reține că potrivit art.2 lit. d din Legea nr.195/2001, contractul de voluntariat este o convenție cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, și o persoană juridică, denumită organizație gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă față de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obține o contraprestație materială. Prin art.2 lit. c și e din aceeași lege se stabilește că organizația gazdă este persoană juridică de drept public sau persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat, iar beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfășoară activitatea de voluntariat, putând fi identică sau diferită de organizația gazdă. În ceea ce privește activitatea de interes public, art.2 lit. b din lege stabilește că aceasta este activitatea desfășurată în domenii cum sunt: asistența și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecția mediului, social și comunitar și altele asemenea. Din actele dosarului rezultă că există contracte încheiate cu o asociație, entitate ce îndeplinește condițiile de a fi organizație gazdă, aceasta fiind, conform art.1 alin.2 din O.G. nr.26/2000, o persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial. În ceea ce privește activitatea de interes public, se reține că Legea nr.195/2001 nu limitează natura activităților, ci doar prevede că acestea trebuie desfășurate în anumite domenii. Având în vedere că din clauzele cuprinse în Contractul de asociere în participațiune și din contractele de voluntariat privind obiectul acestora rezultă că scopul lucrărilor de renovare era desfășurarea unor evenimente artistice pe teme etnografice și culturale, precum și a altor evenimente de interes social, instanța apreciază că există activitate desfășurată într-un domeniu dintre cele enumerate cu titlu exemplificativ în art.2 lit. b din Legea nr. 195/2001. Referitor la suma de bani menționată în cuprinsul contractelor și pe care martorii au declarat că au primit-o, instanța reține că potrivit art.9 lit. e din Legea nr.195/2001, în funcție de înțelegerea dintre organizația gazdă și voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizația gazdă, în condițiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activității. Din acest text rezultă că deși nu există o contraprestație materială pentru activitatea efectiv desfășurată, aspect ce este de esența raportului juridic de voluntariat, aceasta nu presupune lipsa oricărei compensații pentru cheltuielile efectuate de voluntar în realizarea activității. În consecință, faptul că s-a prevăzut acordarea unei sume maxime de 50 de lei în cuprinsul contractului, pentru rambursarea cheltuielilor voluntarilor, este în concordanță cu dispozițiile legale. În consecință, nu se poate considera că acele contracte au fost semnate pentru a evita încheierea unui contract individual de muncă, mai ales că, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, aceștia aveau reprezentarea faptului că efectuează o muncă de ajutor. În măsura în care s-ar considera că printr-un contract de voluntariat ce nu încalcă dispozițiile legii ce îl reglementează se urmărește de fapt eludarea dispozițiilor Codului muncii, fără a exista dovezi concrete în acest sens, normele Legii 195/2001 ar deveni inaplicabile sau s-ar descuraja desfășurarea unor activități voluntare, de teama sancționării contravenționale.
Raportat la probele existente la dosar, astfel cum acestea au fost analizate în paragrafele anterioare, instanța apreciază că s-a reușit înfrângerea prezumției de temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, fapta reținută necorespunzând situației efective de la data încheierii acestuia.
Pentru aceste considerente, instanța va admite plângerea formulată de petent și va dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 30.06.2014, emis de către intimat, ca fiind netemeinic, iar în consecință va exonera petentul de la plata amenzii în valoare de 40.000 lei, stabilită prin actul contestat.
Potrivit art.47 din O.G. nr.2/2001, prevederile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă. Conform art.453 alin.1 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Având în vedere soluția ce se va pronunța în cauză, precum și solicitarea formulată de către petent, instanța va dispune obligarea intimatului la plata către petent a sumei de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul S. G., CNP_, domiciliat în Cluj-N., . Lama B, ., în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Cluj, cod fiscal_, cu sediul în Cluj-N., ..2, jud. Cluj.
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 30.06.2014, ca fiind netemeinic.
Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 40.000 lei aplicată prin procesul-verbal contestat.
Obligă intimatul la plata către petent a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.05.2015.
Președinte, Grefier,
G. A. FodorAdriana M. F.
Red./Dact./G.A.F./4 ex./19.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4385/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4390/2015.... → |
|---|
