Plângere contravenţională. Sentința nr. 5162/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5162/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 5162/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5162/2015
Ședința publică de la 22 Mai 2015
Completul constituit din:
Președinte: C. G. C.
Grefier: S. C. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul M. M. V. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, privind procesul-verbal de CP nr._/19.12.2014.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii în cauză pentru data de 22.05.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, petentul M. M. V. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 19.12.2014.
În motivarea cererii sale, petentul a arătat, în esență, că la data respectivă efectua transport de persoane în regim de taxi pe . direcția Piața Gării, că a oprit la intersecție pentru a acorda prioritate autovehiculului care venea dinspre autogară pe drumul fără prioritate și care a virat la stânga înspre Piața Gării, după care acesta din urmă a oprit la rândul său, astfel că el și-a continuat drumul. Susține petentul că a observat ulterior că autovehiculul care circula din stânga sa avea indicator ,,cedează trecerea”.
Prin înscrisul intitulat ,,răspuns la întâmpinare” (f. 21-26) petentul și-a modificat acțiunea inițial formulată, solicitând în subsidiar și înlocuirea sancțiunii aplicate cu cea a avertismentului. De asemenea, a mai arătat petentul că procesul-verbal este nelegal întocmit deoarece modul de descriere a faptei nu permite stabilirea exactă a locului săvârșirii faptei, a faptei reținute în sarcina sa și a împrejurărilor în care aceasta ar fi fost comisă. Procesul-verbal nu menționează faptul că ambii șoferi se aflau sub incidența indicatorului ,,cedează trecerea” și că celălalt șofer avea obligația să îi acorde prioritate de dreapta. În aceste condiții, apreciază petentul, sunt încălcate dispozițiile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, ceea ce este de natură să atragă nulitatea procesului-verbal.
Sub aspectul temeiniciei, petentul învederează că, ajungând în intersecție a oprit pentru a acorda prioritate celuilalt conducător care semnaliza stânga. Celălalt conducător a aplicat regula priorității de dreapta și a oprit, motiv pentru care el și-a continuat deplasarea. Chiar dacă nu ar fi avut prioritate de dreapta, susține că celălalt conducător auto a oprit făcând astfel un gest de curtoazie și permițându-i trecerea.
Întrucât, conform jurisprudenței CEDO, beneficiază de prezumția de nevinovăție, sarcina probei revine agentului constatator, cu respectarea principiului egalității armelor.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, aceasta nu este proporțională cu fapta efectiv comisă, fiind excesivă, astfel că se justifică înlocuirea sancțiunilor aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În drept au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În probațiune au fost depuse înscrisuri, s-a solicitat emiterea unor adrese către intimat și primărie precum și administrarea probei cu înregistrarea video din intersecția menționată în procesul-verbal.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea plângerii contravenționale formulate de petent și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind legal și temeinic încheiat.
Sub aspectul legalității, arată intimatul, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, arată că la data de 19.12.2014, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție a constatat că autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, condus de către petent pe . Cluj-N. înspre Piața Gării nu a respectat semnificația indicatorului ,,cedează trecerea”, aflat la intersecție cu . de trecere autovehiculului care circula pe drumul prioritar aflat în stânga sa.
Agentul constatator a aplicat sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Susține că procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, acesta făcând dovada până la proba contrară, iar petentul, prin susținerile sale, nu face dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, motiv pentru care acesta este legal și temeinic încheiat.
În drept au fost invocate prevederile art. 205-206, art. 223 alin. 3, art. 249 și art. 315 alin. 1 Cod proc. civ., OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În probațiune au fost depuse înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părți, proba cu înregistrarea video a imaginilor din data, ora și locul consemnate în procesul-verbal și a emis o adresă către serviciul de specialitate al Mun. Cluj-N. pentru a indica regimul de circulație din intersecția străzilor menționate în procesul-verbal.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 19.12.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. c) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, reținându-se în sarcina acestuia că, în data de 19.12.2014, ora 18:18, a condus autoturismul Dacia cu număr de înmatriculare_ pe . Piața Gării iar la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui vehicul care circula pe drumul prioritar din stânga sa, autoturismul condus de petent circulând pe un drum prevăzut cu indicator rutier ,,cedează trecerea”. Procesul-verbal a fost semnat fără obiecțiuni de către petent.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și care pot fi reținute de instanța de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Fiind supuse analizei apărările petentului referitoare la nelegalitatea procesului-verbal din cauza lipsei descrierii complete a faptei ce i se impută, a locului și a împrejurărilor în care aceasta a fost comisă, pe lângă dispozițiile art. 17 menționate mai sus, se impun a fi redate și dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Așadar, motivul de nelegalitate de care petentul se prevalează este unul supus nulității relative și virtuale, vătămarea trebuind dovedită.
Raportat la conținutul procesului-verbal sub aspectul faptei reținute în sarcina petentului, instanța consideră că descrierea acesteia, inclusiv în ceea ce privește locul comiterii, a fost făcută în mod corespunzător, respectând exigențele prevederilor legale mai sus redate. Dreptul la apărare al petentului este respectat atâta timp cât instanța poate verifica starea de fapt și de drept reținute de agentul constatator, precum și măsura în care sancțiunea aplicată a fost corect dozată. Contravenientul poate la rândul său să verifice realitatea mențiunilor consemnate în procesul-verbal, putând face proba contrară în fața instanței.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin urmare, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act de autoritate publică care, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 19.12.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată direct de către agentul constatator, instanța apreciază că faptele reținute de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Pe de altă parte, petentul nu a exhibat mijloace de probă apte să facă dovada contrară celor reținute în sarcina sa de către agentul constatator și care să ducă la concluzia netemeiniciei procesului-verbal întocmit.
În urma administrării probei video (f. 36-37) cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere amplasate în intersecția străzilor H. și Piața Gării din Cluj-N., instanța constată că acestea nu au surprins locul și momentul în care autoturismul petentului ajunge în intersecție și nici întâlnirea cu celălalt autoturism. După cum a indicat și petentul (f. 40) - aspect care însă nu poate fi verificat întrucât numărul de înmatriculare nu se observă -, autovehiculul său apare în imaginile surprinse de camera de supraveghere 9.54, la ora 18:15:48, urmat de un echipaj de poliție. În aceste condiții, imaginile sunt lipsite de valoare probatorie, fiind totuși relevante din punctul de vedere al locului constatării faptei de către agentul constatator, sens în care se poate vedea că echipajul de poliție se deplasa în spatele și în imediata apropiere a autoturismului despre care petentul susține că ar fi fost condus de el, existând astfel șanse sporite ca agentul să fi perceput în mod corect faptele petrecute.
Din răspunsul și schița (f. 42, 43) depuse de către Municipiul Cluj-N., Direcția Tehnică, Serviciul Siguranța Circulației Urbane, Rețele Edilitare și Transport Local rezultă că . intersectează cu . condus de petent deplasându-se, așa cum apare și în imagini, pe . dinspre . apropiere de intersecția cu ., mai reiese și că autoturismele care circulă dinspre . virajul la stânga înspre . prioritate de trecere față de cele care se deplasează din partea dreaptă, respectiv dinspre . este amplasat indicatorul cedează trecerea.
Chiar dacă celălalt autoturism s-ar fi deplasat, așa cum susține petentul, dinspre autogară, conform schiței depuse acesta s-ar fi intersectat la rândul său cu . putea să efectueze virajul spre stânga, înspre Piața Gării, în regim prioritar față de conducătorii care se deplasau din partea dreaptă, cum este și cazul petentului.
Cât privește eventualul gest de curtoazie făcut de celălalt conducător auto care ar fi oprit și i-ar fi permis petentului deplasarea, deși instanța acceptă că astfel de gesturi au loc ocazional între participanții la trafic, afirmațiile petentului în acest sens nu sunt totuși susținute de nici un mijloc de probă iar echipajul de poliție, care se deplasa la mică distanță în spatele autoturismului petentului, ar fi putut observa cel mai probabil că este vorba despre un asemenea act.
Pe cale de consecință, chiar dacă petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici a schiței care conține regulile de circulație din intersecția străzilor H. și Piața Gării și care vine în confirmarea stării de fapt și de drept reținute de agentul constatator, motiv pentru care procesul-verbal contestat apare ca fiind legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, în raport cu dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Astfel, în temeiul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat și că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În acest sens, instanța constată faptul că sancțiunea a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege, că este proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite, nefiind făcută dovada existenței unor elemente care să releve un grad redus de pericol social al faptei comise în concret și care să justifice înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Chiar dacă petentul învederează că desfășoară activitate de transport public de persoane în regim de taxi (f. 6) și că suspendarea dreptului de a conduce autovehicule îi cauzează probleme financiare, instanța nu poate ignora faptul că, în virtutea activității desfășurate, petentul are calitatea de conducător auto profesionist, căruia îi incumbă cu atât mai mult obligația de a cunoaște și de a respecta regulile de circulație și de a adopta o conduită preventivă în trafic, în vederea protecției vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor pe care le transportă, participante la trafic sau aflate în zona drumului public, a drepturilor și intereselor legitime ale acestora, a proprietății publice și private.
Pentru considerente expuse, instanța apreciază că procesul-verbal . nr._ din data de 19.12.2014 este legal și temeinic iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, urmează să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată.
Față de dispozițiile art. 453 Cod proc. civ. și în respectarea principiului disponibilității, cheltuieli de judecată nu vor fi acordate, acestea nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul M. M. V., CNP_, cu domiciliul în Mun. Cluj-N., .. 2, ., jud. Cluj, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, CUI_, cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 19.12.2014.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, acesta urmând a fi depus la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din data de 22.05.2015.
Președinte,Grefier,
C. G. C. S. C. P.
Red/Dact/CGC/SCP
30.06.2015, 4 ex.
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 5186/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5164/2015.... → |
|---|
