Plângere contravenţională. Sentința nr. 6201/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6201/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 26391/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6201/2015
Ședința publică din 18.06.2015
Instanța constituită din :
JUDECATOR: P. VICTORIȚA P.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind soluționarea plangerii contraventionale înaintată de petentul H. V., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, privind procesul verbal de constatare a contraventiei ., nr._ din data de 24.11.2014.
La apelul nominal făcut în cauză se constata lipsa partilor.
Procedura este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
În temeiul art.131/ alin.1/ NCPC, analizând din oficiu competența, instanța verificându-și din oficiu competența constată în temeiul art.118 alin1. OUG 195/2002 constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, iar in temeiul art.238 NCPC apreciaza ca prezenta cauza se va slutiona la acest termen.
Instanta nefiind exceptii de invocat si alte cereri in probatiune de formulat in temeiul art. 260/ NCPC incuviinteaza proba cu inscrisurile aflate la dosar. Declara inchisa faza probatorie, in temeiul art. 394/alin.1/NCPC, declara inchise dezbaterile si retine cauza in pronuntare, pe baza actelor de la dosar.
JUDECĂTORIA
Deliberând, constată că :
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 09.12.2014 petentul H. V. a solicitat instanței să dispună anularea procesului verbal de contraventie ., nr._ emis de intimat la data de 24.11.2014, pentru lipsa numelui.
Arată că în cuprinsul procesului verbal s-a consemnat numele său ca fiind H. V. în loc de H., așa cum reiese din copia cărții de identitate, pe care o depune la dosar.
Invocă dispoz. art. 17 din OG 2/2001, în sensul că lipsa numelui contravenientului atrage nulitatea procesului verbal. În subsidiar arată că solicită anularea procesului verbal deoarece a intrat în intersecție pe culoarea verde a semaforului, în zonă fiind camere de luat vederi.
Plângerea a fost legal timbrată, f. 3.
S-a depus în probațiune în copie procesul verbal, f. 3, copie CI, f. 4, dovada de circulație, f.5.
Intimatul a depus întâmpinare, f. 13 prin care a solicitat respingerea plângerii, apreciind că menționarea greșită a numelui petentului nu atrage anularea procesului verbal, acesta conținând alte elemente de identificare, respectiv CNP și datele actului de identitate.
În ceea ce privește fapta reținută în sarcina sa, aceasta a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, astfel că actul de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate până la proba contrară.
Ca urmare, având în vedere faptul că dispozițiile OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private,,autoritățile statului urmărind ca acțiunile antisociale să nu rămână nesancționate, totodată dreptul la apărare al persoanei sancționate contravențional nefiind limitat prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit (cauza Anghelcontra României -04.10.2007), solicită instanței să constate că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituțională pronunțându-se. prin Decizia 197/2003, Decizia 259/2007 ș.a), iar petiționarul, prin susținerile sale, nu face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic și legal încheiat.
În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 205-206, art. 223 alin. (3), art. 249 și art. 315 alin. (1) din Legea nr. 134 privind C; Pr.Civ., OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Instanța a solicitat petentului să indice dacă a solicitat stocarea înregistrărilor video de la data constatării contravenției – f.26, 27, însă petentul nu a răspuns acestei solicitări.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultǎ din cuprinsul procesului verbal . nr._ din data de 24.11.2014 ( f. 3), petentul a fost sancționat contravențional pentru sǎvârșirea faptei prevǎzute de art. 100 alin. (3) lit. d) din O. U. G. nr. 195/2002, reținându-se în actul de constatare cǎ acesta din urmǎ a condus, în ziua de 24.11.2014, pe ., autoturismul marca Peugeot, înmatriculat sub nr._, înspre exteriorul orașului Cluj-N., la intersecția semaforizată electric cu . a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric.
Potrivit art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, Procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost sǎvârșitǎ, precum și arǎtarea tuturor împrejurǎrilor ce pot servi la aprecierea gravitǎții faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Pe de altă parte, conform art. 17 din același act normativ, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând, în prealabil, la examinarea procesului verbal contestat din prisma prevederilor art. 17 din O. G. nr. 2/2001, ce consacrǎ în mod limitativ cazurile de nulitate necondiționatǎ ale actului de constatare și sancționare contravenționalǎ, care pot fi invocate și din oficiu, instanța observǎ cǎ acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii stabilite prin dispozițiile legale anterior menționate.
În ceea ce privește susținerile petentului că procesul verbal este nul deoarece a fost consemnat greșit numele său, instanța apreciază că nu se impune acest lucru. Motivul de nulitate absolută prevăzut de art 17 din OG 2/2001 se referă la Lipsa mențiunilor privind (…) numele și prenumele contravenientului. Prin urmare, instanța constată că în cauză este vorba doar despre o eraoare materială, în sensul că s-a consemnat H. în loc de H., dar s-au menționat în mod corect prenumele – V., CNP, adresa petentului, care corespund cu datele de pe cuprinsul cărții de identitate, f. 4. Deci, câtă vreme nu există dubiu cu privire la persoana contravenientului, existând inserate în cuprinsul procesului verbal alte date care identifică cu exactitate persoana sancționată contravențional, instanța apreciază că nu se poate reține cazul de nulitate absolută prev. de art. 17 din OG 2/2001.
În ce privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța observǎ, mai întâi, cǎ potrivit art. 100 alin. (3) lit. d) din O. U. G. nr. 195/2002, Constituie contravenție și se sancționeazǎ cu amenda prevǎzutǎ în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendǎrii exercitǎrii dreptului de a conduce pentru o perioadǎ de 30 de zile sǎvârșirea de cǎtre conducǎtorul de autovehicul sau tramvai a urmǎtoarelor fapte: … d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului. În al doilea rând, instanța reține cǎ fațǎ de probele administrate în cauzǎ, nu existǎ motive rezonabile care sǎ susținǎ ipoteza cǎ situația de fapt, astfel cum a fost consemnatǎ în procesul verbal atacat, ar fi diferitǎ de cea realǎ.
Astfel, nu au rezultat elemente concrete care să releve împrejurarea cǎ petentul ar fi traversat intersecția cu . culoarea verde a semaforului electric, neputând fi primite susținerile în acest sens ale petentului, astfel cum se desprind din cuprinsul plângerii formulate .
Instanța reține că, contravenția imputată petentului este susceptibilă de a primi calificarea de acuzație în materie penală, potrivit art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ( CEDO ), în lumina criteriilor consacrate în jurisprudența constantă a Curții de la Strasbourg ( spre exemplu, cauza A. c. România, Hotărârea din 4 octombrie 2007, cererea nr._/03, par. 51 - 52 ).
În consecință, toate garanțiile stabilite de art. 6 din Convenție ar urma sǎ primeascǎ aplicare și în prezentul litigiu, însă, cu toate acestea, nu s-ar putea considera că prin recunoașterea calității de mijloc de probă procesului verbal s-ar prejudicia dreptul la apărare al petentului ori s-ar impieta asupra prezumției sale de nevinovăție, astfel cum este consacrată de art. 6 par. 2 din CEDO, câtǎ vreme instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale este chematǎ a examina legalitatea și temeinicia actului contestat, urmând a hotǎrî și asupra sancțiunii, după cum se exprimă art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001 ( cauza H. c. România, Decizia din 13 martie 2012, cererea 7034/07, par. 11 ).
În acest sens, Curtea de la Strasbourg a evidențiat cǎ în materia delictelor rutiere, aplicarea art. 6 par. 2 din Convenție, ce privește prezumția de nevinovǎție, nu poate fi consideratǎ cǎ ar interzice instituirea unui mecanism intern în baza cǎruia s-ar consacra o prezumție relativǎ de conformitate a celor consemnate în procesul verbal cu cele petrecute în realitate, câtǎ vreme în alte condiții s-ar ajunge la situația în care delictele rutiere nu ar mai putea fi, în mod efectiv, sancționate ( cauza H. c. România, Decizia din 13 martie 2012, cererea 7034/07, par. 12 ). Pe de altǎ parte, nu poate fi negată împrejurarea că, odată declanșat controlul jurisdicțional, ca urmare a plângerii formulate, petentul a beneficiat de toate garanțiile procedurale inerente unui demers judiciar, chiar fațǎ de caracterul specific al procedurii contravenționale naționale. Mai mult decât atât, indiferent de împrejurarea cǎ actul de constatare servește drept mijloc de probǎ în prezenta cauzǎ, aceasta nu presupune cǎ, în mod iremediabil, ar fi prejudiciat dreptul la apǎrare al petentului ori cǎ acesta s-ar fi aflat în imposibilitatea efectivǎ de a face dovada unei stǎri de fapt diferitǎ fațǎ de cea reținutǎ în procesul verbal contestat, câtă vreme în fața instanței petentul a avut posibilitatea de a administra probe cu respectarea principiilor egalitǎții de arme, nemijlocirii și contradictorialitǎții, pentru a combate cele reținute în procesul verbal, or în cauzǎ nu s-a putut demonstra cǎ situația de fapt reținutǎ în actul de constatare ar fi diferitǎ de cea realǎ, dupǎ cum s-a arǎtat mai sus.
Referitor la modalitatea concretă de individualizare a sancțiunii, instanța observă că potrivit art. 21 alin. (3) din O. G. nr. 2/2001, Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal, iar conform art. 5 alin. (5) din O. G. nr. 2/2001, Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă mai întâi că amenda stabilită de către agentul constatator a fost determinată prin raportare la minimul punctelor amendă stabilit de art. 100 alin. (3) lit. d) raportat la art. 98 alin. (4) lit. b) din O. U. G. nr. 195/2002, din această perspectivă realizându-se o adecvată individualizare a sancțiunii contravenționale. Pe de altă parte, ținând seama de consecințele pe care le poate determina în trafic fapta de nerespectare a culorii roșii a semaforului electric, trebuie considerat că aplicarea amenzii este justificată.
În consecințǎ, ținând seama de ansamblul aspectelor anterior reliefate, în baza art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, plângerea formulatǎ urmeazǎ a fi respinsǎ ca neîntemeiatǎ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca neîntemeiata plângerea contraventionala formulata de petentul H. V., CNP_, cu dom. în com. Cuzdrioara, ..84, jud. Cluj și reședința în Cluj-N., . A, . în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj având ca obiect anularea procesului verbal de contraventie ., nr._ emis de intimat la data de 24.11.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea si motivele se depun la Judecatoria Cluj-N..
Pronuntata în sedinta publica de azi, 18.06.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
P. VICTORIȚA P. A. M.
Red. Dact. PVP/09.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5946/2015. Judecătoria... | Somaţie de plată. Sentința nr. 6371/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
