Plângere contravenţională. Sentința nr. 6258/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6258/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 6258/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6258/2015
Ședința publică de la 19 Iunie 2015
Completul costituit din:
Președinte: C. G. C.
Grefier: S. C. P.
Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul B. C. I. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, privind procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/04.01.2015.
Instanța constată că cererea s-a luat în examinare în ședința camerei de consiliu din data de 12.06.2015, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de 19.06.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, petentul B. C. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 04.01.2015, înlăturarea măsurii de suspendare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, restituirea sumei de 195 lei reprezentând amenda contravențională; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, petentul a arătat, în esență, că situația de fapt reținută în sarcina sa nu corespunde realității, întrucât a trecut pe culoarea verde a semaforului electric, însă sub presiunea timpului și a emoției create de faptul că a fost oprit în trafic, a semnat procesul-verbal cu mențiunea ,,am trecut pe portocaliu”. Susține petentul că, probabil imediat după ce a trecut de semafor, acesta și-a schimbat culoarea, ceea ce nu înseamnă că a trecut pe culoarea roșie a semaforului. Prin prisma jurisprudenței CEDO, beneficiază de prezumția de nevinovăție, sarcina probei revenind intimatului, iar simpla mențiune a agentului că a constatat fapta nu este suficientă pentru a înlătura această prezumție. Arată că a achitat în termen de 48 de ore suma de 195 lei, reprezentând jumătate din minimul amenzii aplicate, pentru a evita efectele pecuniare care s-ar produce asupra lui în cazul respingerii plângerii formulate.
În drept au fost invocate prevederile art. 194 și urm. Cod proc. civ., OUG nr. 195/2002, OG nr. 2/2001.
În probațiune au fost depuse înscrisuri, s-a solicitat înregistrare video efectuată de intimat, iar pe parcursul procesului a fost solicitată proba testimonială.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea plângerii contravenționale formulate de petent și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind legal și temeinic încheiat.
Sub aspectul legalității, arată intimatul, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, arată că în data de 04.01.2015, în jurul orelor 19:25, lucrătorii de poliție au observat că autoturismul marca Renault, cu nr. de înmatriculare_, condus de numitul B. C. I., care se deplasa pe .-N. înspre . respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric situat la intersecția cu . constatator a aplicat sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Susține intimatul că fapta a fost constatată de agentul de poliție prin propriile sale simțuri, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, acesta făcând dovada până la proba contrară, iar petentul, prin susținerile sale, nu face dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, motiv pentru care măsura aplicată este întemeiată.
În drept au fost invocate prevederile art. 205-206, art. 223 alin. 3, art. 249 și art. 315 alin. 1 Cod proc. civ., OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În probațiune s-a depus istoricul contravențional al petentului.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorul Muth T. V.. Intimatul a comunicat instanței că nu a efectuat o înregistrare video cu prilejul constatării faptei, iar Municipiul Cluj-N. a depus răspuns potrivit căruia, în lipsa unei solicitări pentru stocarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere video, acestea se șterg automat după 15 zile.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 04.01.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, reținându-se în sarcina acestuia că, în data de 04.01.2015, ora 19:25, a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ pe . .. Cluj-N., fără a respecta semnificația culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune la intersecția cu .>
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și care pot fi reținute de instanța de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin urmare, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act de autoritate publică care, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 04.01.2015 reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată direct de către agentul constatator, instanța apreciază că faptele reținute de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Pe de altă parte, petentul nu a exhibat mijloace de probă apte să facă dovada contrară celor reținute în sarcina sa de către agentul constatator și care să ducă la concluzia netemeiniciei procesului-verbal întocmit. Instanța va înlătura declarația martorului Muth T. V., propus de către petent, apreciind că acest mijloc de probă este lipsit atât de credibilitate cât și de obiectivitate.
În primul rând, se remarcă faptul că petentul însuși arată inițial în plângerea contravențională că se afla în autoturism împreuna cu soția sa și cu cele două fiice. Ulterior, pe parcursul procesului (f. 9), petentul a depus la dosar un script prin care indică adresa martorului Muth T. V., cu care susține că se mai afla în autoturism, fără a furniza vreo explicație plauzibilă cu privire la această neconcordanță ori omisiune. Întrebat fiind martorul cu privire la acest aspect, a declarat instanței că, după cunoștințele sale, petentul nu l-a propus inițial ca martor pentru a nu se crea discuții la locul de muncă. Or, acest argument nu apare ca fiind unul viabil pentru a justifica omisiunea indicării de către petent, încă de la formularea plângerii, toate persoanele cu care se afla în autoturism și care pot da relații despre cele petrecute.
În orice caz, chiar martorul propus de către petent relevă (f. 45) că semaforul afișa culoarea verde iar ,,cu puțin timp înainte de a-l devansa, culoarea verde a început să pâlpâie, urmând probabil să fie afișată culoarea galbenă.” Același martor estimează că viteza cu care autoturismul se deplasa era ,,puțin peste 50 km/h, având în vedere că petentul încerca să treacă de semafor”, dar și faptul că afară se circula în condiții de iarnă, ceea ce făcea riscantă manevra de frânare bruscă a autoturismului. În plus, în procesul-verbal contestat petentul a menționat că ,,am trecut pe portocaliu”, chiar dacă a retractat apoi această susținere, punând-o pe seama presiunii timpului și a emotivității. Instanța subliniază că, potrivit art. 30 alin. 3 lit. c) din OUG nr. 195/2002, atât semnalul de culoare galbenă cât și cel de culoare roșie interzic trecerea, iar petentul, cu atât mai mult cu cât se susține că se circula în condiții de iarnă iar suprafața carosabilă era alunecoasă, avea obligația de a adapta viteza de deplasare la condițiile de trafic, pentru a putea opri în condiții de siguranță la semaforul electric.
În ceea ce privește solicitarea petentului de a se depune înregistrarea video a faptei reținute în sarcina sa, acesta avea posibilitatea ca, în termen de maximum 15 zile de la momentul producerii faptelor - ulterior imaginile fiind șterse -, să formuleze către compartimentul de specialitate din cadrul Municipiului Cluj-N. o cerere de stocare a imaginilor surprinse de către de camerele de monitorizare a traficului rutier amplasate în zona intersecției străzilor Memorandumului și P. M..
După cum a arătat intimatul, agentul constatator a perceput fapta în mod direct, prin propriile simțuri, fără ca aceasta să fie surprinsă și prin intermediul unor mijloace tehnice de fotografiere sau de înregistrare video. De altfel, a pretinde ca toate faptele precum cea reținută în sarcina petentului să fie înregistrate cu mijloace tehnice de fotografiere sau filmare, ar însemna golirea de conținut a actului de autoritate publică pe care agentul constatator este însărcinat să-l înfăptuiască și, mai mult, lăsarea nesancționată a unui număr considerabil de fapte antisociale prin impunerea unor astfel de condiții, care uneori sunt imposibil de îndeplinit în mod obiectiv.
Așadar, chiar dacă petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională și plauzibilă a motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor apare ca fiind legal și temeinic.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, în raport cu dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Astfel, în temeiul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat și că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În acest sens, instanța constată faptul că sancțiunea a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege, că este proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite, nefiind făcută dovada existenței unor elemente care să releve un grad redus de pericol social al faptei comise în concret și care să impună reindividualizarea sancțiunii.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal . nr._ din data de 04.01.2015 este legal și temeinic iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, urmează să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată. Pe cale de consecință, instanța va respinge ca neîntemeiat și capătul de cerere privind restituirea către petent a sumei de 195 lei, pe care acesta susține că a achitat-o cu titlu de amendă.
Față de dispozițiile art. 453 Cod proc. civ., având în vedere că petentul este cel care a pierdut procesul, instanța va respinge cererea acestuia de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petentul B. C. I., CNP_, cu domiciliul în Cluj-N., . G., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, CUI_, cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 04.01.2015.
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind restituirea către petent a sumei de 195 lei.
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, acesta urmând a fi depus la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din data de 19.06.2015.
Președinte,Grefier,
C. G. C. S. C. P.
Red/Dact/CGC/SCP
18.09.2015, 4 ex.
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 7822/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 8177/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
