Plângere contravenţională. Sentința nr. 8387/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8387/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 8387/2015
Dosar nr._
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Secția Civilă
Sentința civilă nr. 8387/2015
Ședința publică din 18 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Judecător: I. Păsculeț
Grefier: A. B.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind petentul V. S. C. M. A., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 04.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 18.09.2015.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4 decembrie 2014, sub nr. de mai sus, petenta V.-S. C.-M.-A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, în principal anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 09.11.2014, încheiat de intimat, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii s-a arătat că petenta a refuzat să semneze procesul-verbal deoarece nu a săvârșit fapta și că agentul constatator a refuzat să îi consemneze obiecțiunile. De asemenea, s-a arătat că procesul-verbal este nul deoarece nu este semnat de un martor și că starea de fapt reținută nu corespunde realității. În fine, s-a arătat că petenta beneficiază de prezumția de nevinovăție și că sancțiunea aplicată este disproporționată.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe prevederile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
Pentru dovedirea plângerii contravenționale s-au solicitat proba cu martori și proba cu înscrisuri.
La plângerea contravențională au fost anexate următoarele înscrisuri: proces-verbal (f. 4).
Plângerea contravențională a fost legal timbrată.
La data de 3 februarie 2015 intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal atacat ca legal și temeinic.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că procesul-verbal este legal, conținând toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, și temeinic, sancțiunea contravențională fiind individualizată potrivit cu criteriile legale. Mai arată intimatul că fapta petentului a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, astfel încât procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada până la proba contrară.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205-206, art. 223 alin. (3), art. 249, art. 315 alin. (1) C. proc. civ., OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
La data de 23 februarie 2015 petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, arătând că agentul constatator a refuzat să îi consemneze obiecțiunile și că nu a săvârșit contravențiile reținute în sarcina sa.
La termenul din 24 aprilie 2015 a fost audiat martorul M. R.-M. (f. 25).
La data de 28 mai 2015 petenta a depus la dosarul cauzei fotografie (f. 31).
La data de 29 mai 2015 la dosarul cauzei au fost depuse adresă (f. 32) și fotografii (f. 33-34).
La data de 17 iunie 2015 la dosarul cauzei au fost depuse adresă (f. 40), schiță (f. 41), fotografii (f. 42-43).
La data de 6 august 2015 intimatul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: adresă (f. 48).
La termenul din 4 septembrie 2015 instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 09.11.2014 (f. 24) petenta V.-S. C.-M.-A. a fost sancționată cu amendă contravențională totală în cuantum de 1.350 de lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 101 alin. (1) pct. 6 și art. 108 lit. d) pct. 9 din OUG nr. 195/2002. În sarcina acesteia s-a reținut faptul că, la data de 09.11.2014, ora 00:45, "a condus auto marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ pe . direcția C. Florești, iar în dreptul stației PECO LUKOIL nu a respectat semnificația indicatorului interzis a vira la stânga, aceasta a virat stânga peste linia continuă".
Din declarația martorului M. R.-M. (f. 25), aflat cu petenta în autoturism la momentul constatării faptei, reiese că în zona unde petenta a virat la stânga nu era trasată linia continuă. Această declarație este confirmată de fotografia depusă de petentă la dosarul cauzei (f. 31), în care se observă că, chiar în dreptul intrării în benzinăria Lukoil, peste marcajul longitudinal continuu fusese turnat asfalt, fără ca marcajul să fi fost trasat din nou. În ceea ce privește fotografia aflată la f. 33 din dosar, instanța reține că și în această fotografie se observă asfaltul turnat recent, iar împrejurarea că linia continuă este trasată se datorează cel mai probabil faptului că această fotografie a fost realizată ulterior celei de la f. 31.
Același martor a arătat că inițial agentul constatator i-a comunicat petentei că ar fi încălcat linia dublă continuă, că atunci când i-a arătat procesul-verbal martorul a observat că amenda era de 540 sau 560 de lei, că petenta a refuzat să semneze procesul-verbal și că agentul constatator era nervos. Aceste afirmații, din care reiese că procesul-verbal a fost modificat ulterior momentului în care petenta a refuzat să îl semneze, agentul constatator adăugând încă o contravenție, sunt susținute de analiza procesului-verbal atacat. Astfel, se observă că prima faptă reținută, împreună cu textul de incriminare și cu sancțiunea aplicată sunt înscrise pe procesul-verbal cu o culoare mai decolorată, în vreme ce textul corespunzător celei de-a doua fapte, sancțiunea aplicată pentru aceasta și cuantumul total al amenzii apar cu o culoare mai închisă. Fiind vorba despre foi autocopiante, diferența de culoare sugerează faptul că aceste mențiuni au fost înscrise ulterior de către agentul constatator, în timp ce acesta se afla într-o altă poziție decât cea în care a completat inițial procesul-verbal, poziție care i-a permis să scrie mai apăsat. De asemenea, instanța reține că și modalitatea de descriere a faptei face plauzibilă această ipoteză, contravenția constând în încălcarea liniei continue fiind adăugată la sfârșitul descrierii, separat de prima faptă reținută.
Din adresa emisă de Municipiul Cluj-N. - Serviciul de siguranța circulației urbane, rețele edilitare și transport local (f. 48) reiese că în dreptul stației de carburanți Lukoil de pe Calea Mănăștur din Cluj-N. există amplasat indicator rutier cu semnificația "interzis a vira la stânga", pe sensul de mers dinspre Calea Mănăștur înspre Calea Florești.
În drept, potrivit art. 101 alin. (1) pct. 6 din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție nerespectarea de către conducătorul de vehicul a semnificației indicatoarelor și marcajelor de interzicere sau restricție ori a celor temporare, cu excepția celor care interzic accesul sau depășirea care se încadrează în altă clasă de sancțiuni, iar potrivit art. 108 lit. d) pct. 9 din același act normativconstituie contravenție schimbarea direcției de mers prin viraj spre stânga, dacă prin aceasta se încalcă marcajul longitudinal continuu care separă sensurile de circulație.
În speță, în ceea ce privește prima contravenție reținută în sarcina petentei, aceea de a nu respecta semnificația indicatorului care interzice virajul la stânga, din probele administrate în cauză reiese că un asemenea indicator există în locul unde petenta a efectuat virajul. În concluzie, petenta a săvârșit fapta reținută în sarcina sa și, din acest punct de vedere, procesul-verbal atacat apare ca fiind legal.
Referitor la susținerile petentei, potrivit cărora procesul-verbal ar fi nul întrucât nu a fost semnat de un martor, instanța reține că, potrivit art. 19 alin. (1) din OG nr. 2/2001 în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Textul instituie un caz de nulitate virtuală a procesului-verbal, condiționată de existența unei vătămări. Având în vedere faptul că persoana care se afla cu petenta în autovehicul la momentul constatării faptei și ale cărei date petenta afirmă că ar fi trebuit consemnate de agentul constatator, a putut fi identificată și ascultată de către instanță, este evident că această vătămare lipsește.
Raportat la faptul că agentul constatator ar fi refuzat să consemneze obiecțiunile petentei, instanța reține că această susținere nu a fost dovedită, iar la rubrica "ale mențiuni" din procesul-verbal a fost înscris faptul că petenta a susținut că a trecut pe linie discontinuă. De altfel, chiar dacă susținerile petentei ar fi adevărate, potrivit art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștiința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului-verbal, textul fiind interpretat prin dec. nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în recurs în interesul legii, în sensul că nulitatea instituită de acest text este una relativă. Prin urmare, pentru a atrage nulitatea procesului-verbal, încălcarea acestei obligații de către agentul constatator trebuie să fi produs o vătămare petentei. Or, câtă vreme aceasta a fost liberă să își prezinte obiecțiunile cu privire la procesul-verbal atacat în fața instanței de judecată, care poate hotărî atât asupra legalității, cât și asupra temeiniciei acestuia, o asemenea vătămare este inexistentă.
Nu pot fi reținute nici susținerile petentei potrivit cărora procesul-verbal nu poate face prin el însuși dovada săvârșirii unei contravenții. Astfel, premisa de la care trebuie să se pornească este aceea că materia contravențională, astfel cum este ea reglementată în dreptul român, constituie materie penală în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului și, prin urmare, cel acuzat de săvârșirea unei contravenții trebuie să se bucure de garanțiile specifice unui proces penal, printre care și beneficiul prezumției de nevinovăție, după cum în mod corect a arătat petenta. Or, conținutul acestei prezumții pe plan probator ar putea fi sintetizat după cum urmează: orice persoană este prezumată nevinovată până la momentul la care vinovăția sa este dovedită. Rezultă, așadar, că administrarea fie și a unei singure probe convingătoare privind vinovăția unei persoane, este suficientă pentru a răsturna această prezumție. Procesele-verbale de constatare a contravenției, cel puțin câtă vreme sunt încheiate pe baza constatărilor personale ale agenților constatatori, reprezintă o probă de vinovăție în sarcina contravenientului, pe care acesta este dator să o răstoarne spre a își dovedi nevinovăția, situație normală chiar într-un proces penal propriu-zis. D_ altfel, în speță chiar petenta a recunoscut că a virat la stânga în dreptul benzinăriei Lukoil și, câtă vreme s-a dovedit că acolo exista un indicator care interzicea această manevră, starea de fapt este pe deplin dovedită.
Raportat la contravenția constând în încălcarea liniei continue, instanța reține în primul rând că, astfel cum s-a arătat mai sus, din fotografia depusă de petentă la dosarul cauzei reiese că a existat un moment în care în zonă linia dublă continuă nu era trasată. Aceste împrejurări sunt de natură să arunce un dubiu rezonabil asupra faptei reținute în sarcina petentei prin procesul-verbal contestat. Prin urmare, instanța reține că proba de vinovăție a petentei, constând în însuși procesul-verbal atacat, a fost răsturnată și, având în vedere faptul că intimatul nu a adus și alte probe în sprijinul acuzației sale, procesul-verbal încheiat este nelegal întrucât reține o stare de fapt nereală.
În al doilea rând, tot cu privire la această contravenție, se impune observația că procesul-verbal este nelegal întrucât, după cum a reieșit din probele analizate mai sus, ea a fost reținută în sarcina petentei doar ulterior momentului la care aceasta a refuzat să semneze actul de sancționare. Nu trebuie pierdut din vedere, în acest context, faptul că un proces-verbal de sancționare contravențională este un act administrativ și, pentru a fi valabil emis, acesta trebuie să aibe o cauză licită. Cauza actului administrativ a fost definită în doctrină[1] ca reprezentând "ansamblul circumstanțelor obiective și subiective care determină emiterea și fundamentarea unui act administrativ". Același autor arată că "ori de câte ori, emițând un act administrativ, autoritatea publică acționează într-un alt scop decât cel prescris de lege, suntem în prezența deturnării de putere"[2]. Or, în speță, petenta a fost sancționată pentru cea de a doua faptă nu din cauză că agentul constatator ar fi considerat necesar pentru a apăra interesul public și a asigura respectarea regulilor de circulație rutieră - întrucât, într-o asemenea situație ar fi reținut această contravenție de la început - ci pentru a se răzbuna pentru refuzul petentei de a semna procesul-verbal. În concluzie, sub aspectul celei de a doua fapte reținute, cauza procesului-verbal atacat apare ca fiind ilicită.
Având în vedere faptul că procesul-verbal atacat este nelegal prin raportare la cea de a doua faptă reținută în sarcina petentei, instanța îl va anula în parte sub acest aspect.
Raportat la cererea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, instanța reține că, potrivit art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Petenta nu a înțeles să arate și să probeze de ce fapta sa, constând în nerespectarea semnificației unui indicator, ar fi lipsită de pericol social, simplul fapt că aceasta se află la prima abatere nefiind suficient. Ținând cont și de faptul că, odată cu anularea în parte a procesului-verbal, amenda aplicată petentei va fi în cuantum de 540 de lei, instanța apreciază că aceasta este proporțională cu gradul de pericol social al faptei și nu găsește necesar să o înlocuiască cu sancțiunea avertismentului.
Pentru aceste motive instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesul-verbal atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta V.-S. C.-M.-A., CNP_, cu domiciliul în Satu M., ./A, jud. Satu M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Anulează în parte procesul-verbal . nr._ din 09.11.2014, sub aspectul reținerii în sarcina petentei a contravenției prevăzute de art. 108 lit. d) pct. 9 din OUG nr. 195/2002 și a amenzii de 810 lei aplicată pentru această contravenție.
Menține, în rest, dispozițiile procesului-verbal atacat.
Respinge cererea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 18 septembrie 2015.
Președinte Grefier
I. PĂSCULEȚ A. B.
Red./Dact. 2 ex. I.P./A.B./ 19 octombrie 2015
| ← Succesiune. Sentința nr. 8871/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Somaţie de plată. Sentința nr. 8394/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
