Plângere contravenţională. Sentința nr. 8377/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8377/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 8377/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8377/2015
Ședința publică din data de 18.09.2015
Instanța constituită din:
Judecător: L. E. M.
Grefier: C. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta S.C. C. A. TRANS S.R.L și pe intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, având ca obiect plângere contravențională.
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii, pentru data de 18.09.2015.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 01.09.2014 pe rolul Judecătoriei D., petenta S.C. C. A. TRANS S.R.L a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.08.2014 iar în subsidiar aplicarea sancțiunii avertismentului.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat că în urma controlului efectuat la data de 11.08.2014 în lipsa reprezentantului legal al societății și fără a se întocmi formular de control, a fost întocmit procesul verbal contestat.
Petenta a apreciat că în analizarea procesului verbal contestat se poate lesne observa că acesta este întocmit ulterior fără a avea vreo susținere temeinică și fără a da posibilitatea contravenientului să facă obiecțiuni, legalitatea și temeinicia celor menționate în cuprinsul acestuia.
În atare situație, a lipsei contravenientului, legea prevăzând sub sancțiunea nulității relative obligativitatea semnării procesului verbal de către un martor, martor ce conform legislației în vigoare nu poate avea calitatea de agent constatator.
Au fost invocate disp. art. 19 OG 2/2001, dispoziții redate integral în cuprinsul plângerii apreciindu-se că, față de nerespectarea acestor dispoziții legale, societatea petentă este vătămată într-un drept al său iar instanța poate reține nulitatea relativă a procesului verbal.
Cu privire la lipsa posibilității de a face mențiuni potrivit art. 16 al. 7 OG 2/2001, în momentul încheierii procesului verbal de constatare a contravenției, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
Obiecțiunile sunt cuprinse distinct la rubrica ,,alte mențiuni,, sub sancțiunea nulității relative a procesului verbal.
Astfel fiind vorba de o nulitate relativă, având în vedere decizia XXII din 19.03.2007 pronunțată de ICCJ, Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 883 din 05.12.2007 pentru a putea fi invocată aceasta trebuie să fie însoțită de existența unei vătămări, vătămare dovedită în acest caz prin privarea de dreptul de a insera la rubrica ,,alte mențiuni,, precizările pe care le consideră necesare.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal deși OG 2/2001 cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, rezultând astfel că procesul verbal se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, prezumție ce apreciază că a fost întrutotul răsturnată prin cele prezentate și prin cele ce le vor susține prin martori și înscrisuri.
Cu privire la sancțiunea aplicată, aceasta a fost apreciată ca disproporțională în raport la modalitatea de săvârșire a presupusei contravenției, doar pentru omisiunea conducătorului auto de a introduce diagrama în aparatul tahograf la o oră exactă, respectiv ora. 02.00, acesta în intervalul orar nejustificat fiind în staționare la garaj.
Au fost invocate disp. art. 5 al. 5, art. 21 al. 3 OUG 2/2001.
Analizând procesul verbal și modul în care a fost încheiat acesta prin prisma art. 6 CEDO, s-a invocat noțiunea de ,,acuzație penală,, și hotărârile Engel c. Olandei și Campbell și Fell c. Regatul Unit. S-a apreciat că din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice recunoscute persoanei acuzate, între care și a prezumției de nevinovăție a petentului, ce privește și aspectul sarcinii probațiunii în cadrul soluționării unei plângeri contravenționale, care fără îndoială profită persoanei acuzate și incumbă intimatei.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile OUG 2/2001.
Plângerea a fost legal timbrată, în conformitate cu disp. art. 19 OUG 80/2013 (f. 7).
La plângere au fost atașate înscrisuri (f.8-10).
Intimata a formulat întâmpinare (f. 16-18) prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei D. și a solicitat respingerea plângerii contravenționale . S-a arătat că sub aspectul legalității, procesul verbal cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din OG 2/2001.
În ce privește temeinicia, s-a arătat că petenta a fost sancționată pentru fapta contravențională prevăzută de art. 8 al. 1 pct. 31 din OG 37/2007, respectiv neprezentarea la control a diagramelor sau a altor documente care să justifice activitatea conducătorului auto în cele 28 zile anterioare controlului în trafic. Agentul constatator a sancționat lipsa documentelor la bordul vehiculului, respectiv lipsa diagramelor tahograf sau formularului pentru atestarea activităților în conformitate cu Decizia Consiliului European nr. 230/2007 cu modificările ulterioare, documente care trebuiau să se afle la bordul vehiculului, depunerea ulterioară a acestora la dosarul cauzei nefiind în măsură să o exonereze pe petentă deoarece la momentul controlului trebuia petenta să demonstreze legalitatea transportului și modul de desfășurare a activității conducătorului auto, pentru că fapta săvârșită de petentă reprezintă contravenție instantanee, consumată la momentul controlului.
La întâmpinare au fost atașate înscrisuri (f. 19-40).
Prin sentința civilă nr. 315/2015 Judecătoria D. a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
Plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub același număr unic de dosar, la data de 06.04.2015.
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.08.2014, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 4.000 lei, pentru fapta contravențională prev și sancționată de art. 8 al. 1 pct. 31 și art. 9 al. 1 lit. C OG 37/2007, constând în aceea că, la data de 11.08.2014, ora 09.40 pe varianta Cluj-Est km 17+300 localitatea Cluj-N., fiind oprit și verificat ansamblul format din autotractorul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr de înmatriculare_ utilizat de S.C. C. A. TRANS S.R.L, condus de conducătorul N. S. D., în urma verificării documentelor prezentate și a verificărilor înregistrărilor tahografice precum și a certificatului de desfășurare a activității conform Regulamentului (CE) 561/2006 a constatat neprezentarea în trafic la momentul controlului de către conducătorul auto a numărului necesar de diagrame tahografice a cartelei tahografice sau a listării efectuate cu imprimanta tahografului digital în vederea justificării activității sale pe ultimele 28 zile. Acesta a prezentat la control doar diagrama din aparatul tahografic aferentă zilei de 11.08.2014, interval orara 03.45 – 09.40 și un Certificat de desfășurare a activității conform Regulamentului (CE) 561/2006 valabil pentru perioada 09.07.2014 ora 08.00 – 11.08.2014 ora 02.00 iar pentru intervalul 11.08.2014 ora 02.00 – 11.08.2014 ora 03.45 nu a putut prezenta nici un alt document justificativ care să ateste activitatea acestuia.
În termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 petenta a formulat plângere contravențională solicitând anularea procesului-verbal de contravenție.
Procesul verbal de contravenție a cărui anulare se solicită, ca act de constatare a contravenției, este un act oficial, autentic și cu forță probantă în ceea ce privește existența faptei contravenționale și a împrejurărilor săvârșirii acesteia.
Ca orice act autentic, procesul verbal de contravenție trebuie să respecte anumite condiții de formă și de fond, acestea fiind menționate în cuprinsul dispozițiilor art. 16-19 OUG 2/2001.
Procedând, față de dispozițiile art. 17 OUG 2/2001 teza finală, la analiza acestor condiții, instanța constată că procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de formă, nelipsind nici una dintre mențiunile care, potrivit art. 16 alin. 1 și art. 17 din OUG 2/2001 ar atrage nulitatea absolută a acestuia.
Astfel, potrivit potrivit disp. art. 16 OG 2/2001, (1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea….(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
Potrivit disp. art. 17 OG 2/2001, ,,Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Din coroborarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 OG 2/2001, rezultă faptul că mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a procesului verbal sunt cele prevăzute în mod expres în cuprinsul dispozițiilor art. 17: lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. per a contrario, lipsa altor mențiuni poate atrage nulitatea relativă a procesului verbal iar, potrivit regimului juridic al nulității relative, aceasta este condiționată de o vătămare produsă. Or, în speță, petenta nu a indicat în concret ce vătămare i-a fost produsă prin pretinsa nerespectare a disp. art. 19 OG 2/2001 și art. 16 al. 7 OG 2/2001, aspecte care, în opinia petentei, ar atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.
Procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate până la proba contrară.
Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 380/14.10.2003 că „nici art. 33 al.1 și nici art. 34 alin. 1 din ordonanța dedusă controlului – OG 2/2001 - texte care reglementează procedura de judecată, inclusiv administrarea probatoriilor de către instanța învestită prin plângere să exercite controlul de legalitate și temeinicie asupra procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției, nu conțin nicio dispoziție care să evidențieze o inegalitate de arme între părțile în litigiu și cu atât mai puțin un dezechilibru manifest”.
Legislația contravențională română instituie prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție, iar aceasta nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție. Sub acest aspect, în cauza Bosoni contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că forța probantă a rapoartelor sau proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Conform jurisprudenței CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele care i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe legi sau fapte operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare – cauza Salabiaku contra Franței, cauza Vastberga Takti Aktiebolag și Vulig contra Suediei.
În sistemul de drept român persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil, prin prisma dispozițiilor art. 31-36 din OG 2/2001, proces în cadrul căruia poate utiliza orice mijloc de probă ( în limita celor prevăzute pentru procedura reglementată) și poate invoca orice argumente în dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, sarcina instanței de judecată fiind aceea de a respecta limita proporționalității pentru scopul urmărit de autoritățile statului, respectiv acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale.
Ori, în speță, petentei i s-a asigurat dreptul la apărare, a invocat toate motivele de nelegalitate și netemeinicie pe care le-a apreciat întemeiate, a beneficiat de dreptul efectiv de a propune și administra probe.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, reține următoarele:
Potrivit art. 1, teza II din OUG 2/2001, astfel cum a fost modificat prin de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 22 aprilie 2002, constituie contravenție “ fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită si sancționată prin lege, ordonanță….,, iar caracterul contravențional al faptei este înlăturat, potrivit dispozițiilor art.11 din acela;i act normativ, în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum și infirmității, dacă are legătura cu fapta săvârșită.
În apărare, petenta nu a invocat nicio cauză care, față de dispozițiile art. 11 OUG 2/2001 ar putea înlătura caracterul contravențional al faptei.
Procesul verbal de constatare a contravenției este un act administrativ oficial cu caracter jurisdicțional. In ceea ce privește forța probantă a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, deși nu este prevăzută de O.G. 2/2001, totuși puterea doveditoare este lăsată la aprecierea judecătorului, deci va avea valoarea probantă a unui act doveditor reconstituit, făcând dovada până la proba contrară.
Prin urmare, toate constatările inserate în procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de probă admis de lege. Rezultă, deci, că cel care contestă acest act administrativ oficial trebuie să dovedească prin probe netemeinicia lui, răsturnând deci prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.
În speță, petenta nu a produs nicio probă care să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal contestat.
Înscrisurile depuse ca mijloc de probă nu relevă o stare de fapt diferită de cea reținută ca și contravenție în sarcina sa.
Astfel, în conformitate cu disp. art. 8 al. 1 pct. 31 din OG nr. 37/2007 – temei juridic al contravenției reținute în sarcina petentei - constituie contravenție ,,neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital.
Dispozițiile art. 15 pct. 7 lit. a din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3821/85 dispun că ,,atunci când conducătorul auto conduce un vehicul dotat cu echipament de înregistrare în conformitate cu anexa I, acesta trebuie să fie în măsură să prezinte, la cererea unui inspector de control: (i) foile de înregistrare din săptămâna în curs și pe cele pe care le-a utilizat pe parcursul celor 15 zile precedente acesteia; (ii) cartela de conducător auto în cazul în care este titularul unei asemenea cartele; (iii) orice informație introdusă manual și orice imprimat scos în timpul săptămânii în curs și în timpul celor cincisprezece zile precedente acesteia, în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
Cu toate acestea, după 1 ianuarie 2008, duratele prevăzute la punctele (i) și (iii) se referă la ziua în curs și la o perioadă precedentă de douăzeci și opt de zile,,.
Art. 15 pct. 7 lit. c din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3821/85 prevede că ,,un inspector de control autorizt poate verifica respectarea Regulamentului ( CEE) nr. 561/2006 prin analizarea foilor de înregistrare, a datelor impimate care au fost înregistrate de echipamentul sau de către cartele conducătorului auto sau, în lipsa acestora, prin analizarea oricărui document justificativ care dovedește nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 16 al. 2 și 3,,.
Prin Decizia Comisiei Europene nr. 230/12.04.2007 a fost stabilit un model de formular pentru atestarea activităților în conformitate cu Regulamentul (CE) 561/2006 și cu Acordul AETR, formular care a fost modificat prin DEcizia Comisiei din 14.12.2013.
D. urmare, dispozițiile art. 8 al. 1 pct. 31 din OG nr. 37/2007 sancționează lipsa documentelor menționate anterior la bordul vehiculului, respectiv lipsa diagramelor tahograf sau a formularului pentru atestarea activităților în conformitate cu Decizia Consiliului European nr. 230/2007 cu modificările ulterioare, documente care trebuiau să se afle la bordul vehiculului aparținând petentei, la momentul efectuării controlului.
Ori, potrivit mențiunilor procesului verbal și înscrisurilor atașate întâmpinării, conducătorul auto nu a prezentat în trafic toate aceste documente iar petenta nu a combătut în mod neechivoc această stare de fapt și nici nu a dovedit o stare de fapt diferită.
Față de considerentele reținute, instanța constată că starea de fapt și de drept, astfel cum a fost reținută în cuprinsul procesului verbal nu a fost combătută prin probele administrate motiv pentru care, raportat la forța probantă în ceea ce privește existența faptei contravenționale și a împrejurărilor săvârșirii acesteia de care se bucură procesul verbal de constatare a contravenției, lipsa oricărei probe care să dovedească faptul contrar, instanța apreciază că plângerea contravențională nu este întemeiată, iar fapta constituie, potrivit art. 1, teza II din OUG 2/2001, contravenție, fiind săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, respectiv OG nr. 37/2007 iar sancțiunile au fost stabilite și aplicate în limitele prevăzute de actul sancționator .
În ceea ce privește solicitarea subsidiară, reține următoarele:
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, ,,sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normative și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului,, precum și dispozițiile art. 5 pct. 2 și art. 7 pct. 2 și 3 din OG 2/2001.
În speță, petenta nu a indicat în concret nicio circumstanță care, față de textele legale menționate anterior, să justifice reindividualizarea sancțiunii aplicate. Dimpotrivă, raportat la motivele invocate de către petentă, instanța constată că impunerea unor condiții de transport rutier în sensul celor reglementate de dispozițiile OG nr. 37/2007 au ca scop desfășurarea în condiții de siguranță a transportului rutier iar nerespectarea acestor condiții constituie faptă contravențională, care este una de pericol, nefiind condiționată de existența unei urmări periculoase. Neîndeplinirea condițiilor impuse de lege în ceea ce privește siguranța transportului rutier – pentru că obligația prezentării documentelor sus-menționate reprezintă o dovadă în sensul că un conducător auto respectă timpii de odihnă legali - poate avea consecințe grave cu privire la integritatea corporală și chiar viața persoanelor, fiind de notorietate faptul că multe accidente de circulație au loc pe fondul oboselii conducătorilor auto.
În consecință, plângerea contravențională va fi respinsă atât sub aspectul solicitării principale, cât și sub aspectul solicitări subsidiare de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Față de disp. art. 451 și următ, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta . SRL, cu sediul în București, ., sector 4, CUI_ în contradictoriu cu I. S.T.R. – Teritorial IT 4 cu sediul în București, .. 38, sector 1 București, având ca obiect anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.08.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 18.09.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
L. E. M. C. M.
Red/dact. LEM/5 ex/23.09.2015
| ← Evacuare. Încheierea nr. 8376/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8410/2015.... → |
|---|
