Plângere contravenţională. Sentința nr. 8982/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8982/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 8982/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de Date cu Caracter Personal – 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 8982/2015
Ședința publică din data de 05.10.2015
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol se află judecarea acțiuni civile formulată de petentul C. G. A. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, litigiul având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța reține că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință, termen la care, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, data de 05.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj N. la data de 07.05.2015, sub nr. _ , petentul C. G. A., a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ CLUJ, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 27.04.2015.
În motivarea plângerii, petentul a susținut că nu corespunde adevărului faptul că nu a oprit la culoarea roșie a semforului întrucât semaforul indica culoarea verde în momentul trecerii sale. Mai mult, petentul susține că pe aceeași culoare a trecut atât autoturismul său cât și alte autovehicule, inclusiv un autoturism cu nr. de înmatriculare_, însă doar petentul a fost oprit de agent.
Totodată, petentul a mai învederat că cele arătate de el pot fi dovedite se către martorul Morocozan V. care se afla pe locul din dreapta al autoturismului.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
Petentul a solicitat adminsitrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
Cererea a fost legal timbrată cu 20 de lei taxă de timbru.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată arătând că procesul verbal este încheiat în mod legal, se bucură de prezumția de temeinicie iar sancțiunile au fost aplicate în limitele prevăzute de actul normativ. Intimatul a precizat că fapta a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator.
Totodată, intimatul a atașat istoricul contravențional al petentului (f. 17), raportul agentului constatator (f. 19), copia procesului verbal și dovada de comunicare a acestuia (f. 20).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba testimonială cu martorul M. V. N., acesta din urmă fiind ascultată în ședința publică din data de 23.09.2015, declarația sa fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 27.04.2015 petentul C. G. A. a fost sancționat în temeiul art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 4 puncte amendă și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 27.04.2015, ora 10.22, petentul a condus autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ pe . la semaforul de la intersecția cu . pe culoarea roșie a semaforului electric.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal .. nr._ încheiat la data de 27.04.2015, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Procesul-verbal întocmit conține, de asemenea, obiecțiunile petentului și mențiunea că acesta refuză semnarea procesului verbal.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei) acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (H.G. nr. 69/2012 se adresează unei categorii generale de persoane fizice și juridice); sancțiunea contravențională aplicabilă (amenda) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să administreze orice probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că doar simpla solicitare de anulare a actului nu conduce la inversarea sarcinii probei, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 249 C. pr. civ., trebuie să ceară instanței în conformitate cu prevederile art. 254 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul celor constate prin procesul verbal de sancționare.
În speță, prin prisma probatoriului administrat, instanța constată că petentul nu a reușit să facă dovada pozitivă a unei situații de fapt contrarii celei descrise în actul constatator al contravenției.
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a faptei de nerespectare a semnificației culorii roșii a semaforului.
Conform dispozițiilor art. 30 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002 „semnalul de culoare roșie interzice trecerea”.
De asemenea, potrivit art. 52 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002, aprobat prin H.G. nr. 1391/ 2006, semnalul de culoare roșie al semaforului electric interzice trecerea.
În ceea ce privește delcarația martorului Morocozan V. N. instanța apreciază că aceasta este lipsită de sinceritate fiind realizată doar în scopul înlăturării răspunderii contravenționale a petentului. Astfel, susținerea petentului că a reținut numărul de înmatriculare al autoturismului care circula pe cea de-a doua bandă, întărită de mărturia oferită în fața instanței de către numitul Morocozan V. N. care la rândul său a înregistrat în memorie acest număr, este absurdă întrucât petentul, dacă într-adevăr trecuse pe culoarea verde, după cum susține, nu avea de unde știi care este motivul opririi sale și astfel să încerce să memoreze numărul unui autoturism care trecuse în același timp. Petentul susține, în plângerea sa, faptul că „contrariați” de susținerile agentului de poliție, atât el cât și martorul au reținut numărul acestui autoturism care trecuse de mult timp și nu se mai putea afla în raza vizuală a petentului, la momentul în care acuzațiile agentului i-au fost aduse la cunoștință. O astfel de susținere – privind reținerea acelui număr – nu poate fi reală iar faptul că este repetată de martor nu poate atesta decât o înțelegere frauduloasă între cele două părți.
Pentru aceste motive instanța nu va lua în considerare această declarație și va aprecia faptul că petentul s-a făcut vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate în cauză, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite – agentul constatator stabilinda minimul amenzii contravenționale pentru fapte reținută, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Totodată, instanța reține că săvârșirea celei de-a doua fapte atrage, în mod obligatoriu, sancțiunea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Instanța apreciază că aceste sancțiuni sunt justificate în raport de pericolul social al faptei, tradus prin riscul pe care conduita petentului îl prezintă pentru siguranța circulației rutiere, fapta săvârșite de petent fiind deosebit de periculoasă.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 27.04.2015 a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. G. A. CNP_, cu domiciliul în Cluj-N., Calea Turzii nr. 241D, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 27.04.2015, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05.10.2015.
JUDECATOR GREFIER
F. I. T. R.
Red/dact. F.I / 4 ex. 05.10.2015
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 28-09-2015, Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8983/2015.... → |
|---|
