Plângere contravenţională. Sentința nr. 9574/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9574/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 9574/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9574/2015
Ședința publică de la 19 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Grefier R.-I. P.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de petenta M. B. SRL, în contradictoriu cu intimatul A. - D. REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA 6 ORADEA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă administratorul petentei, dl. M. C., CNP_, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 131 C.pr.civ. instanța constată că este competentă general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză.
Reprezentantul petente depune în probațiune înscrisuri, solicită în probațiune încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 255 si art. 258 C.pr.civ instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat sau probe de administrat, declara închisa faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei părților.
Reprezentantul petentei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, arată că în luna martie a anului curent au venit în control cei de la A. și au închis magazinul, în cursul controlului au notat fiecare produs găsit în magazin și în depozit, la parterul clădirii este magazinul iar la etaj este depozit unde se găsesc depozitate produse de la trei firme diferite; una dintre firme se află în lichidare, iar marfa încă nu a fost ridicată de lichidator, o altă firmă are produse iar ultima firmă nu are marfă, precizează că a informat agenții de la A. că nu toate produsele se află în gestiune având în vedere că aparțin altor firme, iar aceste le dețin în gestiune. Urmare a controlului au fost confiscate toate actele, iar în lista de produse întocmite de agenți aceste produse nu sunt identificate cu denumirea din gestiune, fiind dificil a fi identificate, magazinul a fost închis timp de o săptămână iar după o săptămână le-a dat voie să vândă, fiind sigilat depozitul. Ulterior agenții de la A. au venit și au confiscat produse până la o anumită sumă, neținând cont de produsele care nu se găseau în gestiune și care erau produse vechi de câțiva ani, toate produsele au fost confiscate din magazin deși se găseau în gestiune. Sațiul comercial se află în proprietatea Bisericii Protestante, fiind închiriat spațiul pentru magazin și subînchiriat de la petentă spațiul de depozit, de către societatea care este în curs de lichidare și de societatea care mai are produse în depozit.
La interpelarea instanței arată că a prezentat agenților de la A. contractelul de închiriere al spațiuliu. Mai susține că, amenda aplicată pentru plusul de 50 lei aflat în casa de marcat este excesivă, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține:
Prin cererea înregistrată la data de 26 mai 2015 sub nr._/211/2015 petenta M. SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 6 ORADEA, anularea parțială a procesului verbal de contravenție nr._ din 07.05.2015 și a sancțiunilor aplicate și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că la data de 19.03.2015 intimata a desfășurat activitate de control la sediul societății, constatând că societatea nu deține documente de proveniență pentru marfă în valoare de 161.036,02 lei.
Petenta susține că marfa confiscată nu-i aparține, fiind proprietatea MODELINK ONE SRL și ANABATA SRL, ambele cu același sediu, însă organele de control nu au ținut cont de explicațiile date, inventariind toate mărfurile. Pentru marfa care nu se regăsea în documentele sale justificative, a dispus confiscarea.
În drept, petenta a indicat dispozițiile OG nr. 2/2001.
Depune în probațiune procesul verbal de contravenție, alte înscrisuri (f. 4-25, 33-53).
Cererea este legal timbrată cu 20 lei taxă de timbru, achitată cu chitanța nr._/10.06.2015 (f. 31)
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând instanței respingerea plângerii (f. 59-68, 71-81). Arată că petenta a fost sancționată pentru două fapte contravenționale: în baza art. 2 alin. 1 Legea nr. 12/1990 s-a aplicat amendă în cuantum de 10.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990, respectiv în baza art. 5-7 din O.G nr. 2/2001, cu avertisment, pentru încălcarea dispozițiilor art. 10 lit. gg din OUG nr. 28/1999. S-a luat măsura complementară a confiscării bunurilor, în temeiul art. 3 Legea nr. 12/1990.
Invocă excepția lipsei calității procesual pasive a sa în privința măsurii confiscării și arată că marfa a fost predată AJFP Satu-M..
Pe fondul cauzei, intimata relatează modalitatea în care s-a desfășurat controlul la sediul petentei menționând că, din documentele contabile, listele de inventar s-a constatat că marfa confiscată aparține petentei, acesta fiind motivul pentru care s-a dispus sancționarea petentei și confiscarea mărfii.
Subliniază că în plângerea sa, petenta nu aduce niciun element probatoriu, menit să demonstreze o altă stare de fapt decât cea constatată în procesul verbal de contravenție .
Depune în probațiune documentele încheiate cu ocazia controlului (f. 81-122).
Petenta nu a răspuns la întâmpinare.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr._ din 07.05.2015 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă de 10.000 lei, avertisment și măsura complementară a confiscării mărfurilor fără proveniență. S-au reținut, în drept, dispozițiile art. 2 alin. 1, art. 3 Legea nr. 12/1990, art. 5-7 O.G. nr. 2/2001, art. 10 lit. gg din O.U. G. nr. 28/1999.
Instanța a verificat din oficiu legalitatea procesului verbal de contravenție, constatând că acesta este întocmit în mod legal. Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
În ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a intimatei, instanța o va respinge, în considerarea faptului că este autoritatea care a dispus măsura confiscării, iar petenta a solicitat doar anularea procesului verbal și nu restituirea bunurilor confiscate.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Așadar, insstanța reține că în urma controlului efectuat în data de 19.03.2015 la magazinul Modelink aparținând ., situat în Cluj-N., .-4, . unde este declarat și sediul social al ., agenții constatatori ai intimatei au constatat că petenta a înregistrat în Raportul de gestiune nr. 185 din 19.03.2015 un stoc de marfă în valoare de 242.518,72 lei (la calculul căruia s-a ținut seama de documentele de intrare și ieșire de marfă: facturi, avize și raport Z din 19.03.2015).
Inspectorii au procedat la inventarierea stocului faptic de marfă existent la sediul social al .. În urma inventarierii socului faptic de marfă, sens în care au fost întocmite un număr de 29 liste de inventar, a rezultat un stoc faptic de marfă în valoare de 403.554,74 lei, (calculat la prețul de vânzare cu amănuntul) iar, în urma comparării acestuia cu stocul scriptic menționat în Raportul de gestiune nr.185 din 19.03.2015 a rezultat o diferență în plus de marfă in valoare de 161.036,02 lei.
În nota explicativă nr.20I2/l/24.04.2015, această diferență este justificată de împuternicitul M. C. ca reprezentând marfă care aparține altor două societăți respectiv . și ., societăți care au sediul social declarat la aceeași adresă cu petenta. în aceeași nota explicativă, împuternicitul M. C. susține că, din partea petentei . au fost prezentate toate documentele de proveniența pentru marfa existentă în magazinul de vânzare cu amănuntul MODELINK iar, pentru marfa despre care susține că aparține celorlalte două societăți (care sunt/au fost administrate în fapt de același M. C.) acesta se obligă să prezinte documentele de provenieță „în termen de maxim o săptămână”, lucru care nu s-a întâmplat.
În aceste condiții și raportat la împrejurarea la magazinul Modelink nu există o delimitare clară a gestiunilor celor trei societăți ( . desfășoară activități de comerț cu ridicata al îmbrăcămintei iar . este o societate radiată) atât sub aspectul spațiului utilizat de fiecare societate cât și sub aspectul documentelor financiar-contabile ale fiecărei gestiunii din care să rezulte proveniența mărfii fiecărei societăți, în data de 07.05.2015 inspectorii antifraudă au procedat la efectuarea unui control la ., având ca obiectiv verificarea documentelor aferente stocului de marfă existent în gestiunea aflată la sediul societății din Cluj-N., .-4, .. Cluj.
În urma controlului efectuat la ., în prezenta aceluiași împuternicit M. C., control materializat prin întocmirea procesului verbal nr.2355/07.05.2015, s-a constatat că, nu pot fi prezentate documente de proveniență pentru marfa confiscată în valoare de 161.036,02 lei. în nota explicativă nr.2355/1/07.05.2015, împuternicitul M. C. susține că nu poate pune la dispoziția organelor de control documentele de proveniență pentru marfa confiscată întrucât acestea se regăsesc la contabilă care nu poate fi contactată.
Petenta a depus la dosarul cauzei un set de liste, conținând denumirea unor produse inventariate de inspectorii intimatei și confiscată de aceștia, în dreptul cărora a menționat denumirea altor societăți, care ar fi proprietarii acestor bunuri. Instanța nu le valorifică pe plan probator deoarece înscrisurile sunt redactate de către petentă, prin reprezentant și nu sunt însoțite de documente care să facă dovada că proprietarul bunurilor sunt alte persoane decât petenta.
Instanța arată că probele propuse de către petentă nu au fost în măsură să înlăture prezumția de temeinicie și în raport de cele expuse, având în vedere că petentul nu a făcut dovada contrară stării de fapt consemnate în procesul verbal, instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost legal și temeinic încheiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul M. B. SRL în contradictoriu cu intimatul A., DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ, DIRECȚIA REGINONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 6 ORADEA și va menține procesul verbal de constatare a contravenției nr._ din 07.05.2015.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. B. SRL J_, CUI_, prin administrator M. C., cu sediul în Cluj-N., .-4, jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata A., DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ, DIRECȚIA REGINONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 6 ORADEA, cu sediul în Oradea, .. 4, jud. Bihor, împotriva procesului verbal de contravenție nr._ din 07.05.2015.
Cu drept de apel în 30 de zile de la pronunțare.
Calea de atac și motivele se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2015.
JUDECĂTOR, GREFIER
C. M. C. R. I. P.
Red. C.M.C./C.M.C., 4 ex., 2015-10-28
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9583/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9570/2015.... → |
|---|
