Pretenţii. Sentința nr. 140/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 140/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 16604/211/2014
Dosar nr._
ODCP nr. 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr.140/2015
Ședința publică de la 12.01.2015
Completul format din:
PREȘEDINTE I. - C. V. C.
Grefier D. S.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul C. DE A. C. A. în contradictoriu cu parații G. F. si M. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04.12.2014, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 28.07.2014 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus reclamantul C. DE A. C. A. în contradictoriu cu parații G. F. si M. C., a solicitat instanței să dispună obligarea in solidar a paraților la plata sumei de 5.828,62 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 109/10.02.2014; obligarea in solidar a paraților la plata daunelor moratorii in valoare de 208,43 lei, calculate asupra debitului principal de 6.828,62 lei începând cu data de 20.02.2014 si pana la data 28.07.2014 si in continuare, pana la data plații efective a debitului; obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.
În motivare a arătat că la începutul lunii octombrie a anului 2013 parata G. F. s-a prezentat la sediul Cabinetului de avocat in vederea acordarii de consultatii juridice, redactare documente juridice si reprezentare în fata instantei de judecata in cadrul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei. Dupa o analiza preliminara a documentelor prezentate de către parata, la data de 28.10.2013 i-a fost transmisa paratei G., prin posta electronica, propunerea financiara aferenta activitatilor prestate in legătură cu "Proiectul dosar nr._ ". In concret propunerea a fost in sensul in care plata onorariului avocațial urma sa fie achitat pe baza unui raport de activitate in care se evidentiau numărul orelor (sau fracțiunilor de ora) alocate proiectului angajat, urmând ca dupa confirmarea activitatilor de către clienți sa se emită factura fiscala. Onorariul propus a fost de 95 Euro plus TVA pentru fiecare ora alocata efectiv de către avocat unei activitati specifice proiectului. Cu aceiași ocazie, paratei G. F. i-a fost prezentat si un raport cu privire la activitatile prestate efectiv de avocat pana la acea data (întâlnire, studiu documente si redactarea unei precizări a cererii de interventie) precum si o estimare a reprezentării la termenul de judecata din data de 28.10.2013 la Judecatoria Vatra Dornei.
In cadrul unei intalniri ce a avut loc la aceeași data de 28 octombrie 2013 propunerea financiara a fost agreata de parata G. F.. In data de 29 octombrie 2014 avocatul titular al Cabientului de avocat s-a prezentat la Judecatoria Vatra Dornei in susținerea intereselor paraților. Urmare a acceptarii verbale a propunerii financiare de către parata G., a fost redactat un contract de asistenta juridica avand nr. CJ/_/8/2013 transmis acesteia prin e-mailul in data de 30.10.2013, solicitandu-i sa returneze Cabinetului de avocat un exemplar al acestui contract semnat de ambii parați, atat de dna G. F. cat si de fratele acesteia, dl. M. C., Totodata, paratei G. F. i-a fost comunicata si factura fiscala nr. 109/30.10.2013 aferenta activitatilor juridice intreprinse pana la data de 28.10.2013, conform acceptului explicit al paratei.
Prin e-mailul din data de 31.10.2014 parata G. confirma primirea contractului de asistenta juridica si a facturii mai sus mentionate.
Factura nr. 109/30.10.2013 a fost achitata doar parțial, respectiv prin chitanta nr. 041/20.11.2013 a fost achitata suma de 2.000 lei si prin chitanta nr. 033/01.11.2013 s-a achitat inca o suma de 2.000 lei, ramand de plata suma de 1.010,44 lei.
In pofida faptului ca parata nu a returnat un exemplar al Contractului de asistenta juridica semnat, aceasta a beneficiat de serviciile juridice aferente Proiectului. Astfel au fost desfasurate activitati juridice necesare unei desfasurari normale a litigiului pentru care Cabinetul a fost mandatat, precum si activitati solicitate in mod expres de client sau puse in vedere de către instanta de judecata, sens în care s-a întocmit și depus la dosarul cauzei o schița cu arborele genealogic dupa defuncta H. a cărei moștenire se dezbatea in acel litigiu si s-au efectuat demersuri in vederea obținerii unui certificat de evidenta succesorala dupa defuncta.
La data de 19.11.2013 s-a efectuat deplasarea la Judecatoria Vatra Dornei in vederea reprezentării paraților (asistare) la termenul de judecata, ulterior informând parata G. despre dezbaterile purtate la acel termen. Parata G. a răspuns acestui e-mail cu o solicitare, sens in care dorește stabilirea unei întâlniri pe marginea unei discuții cu privire la activitatile pe care reclamantul le va desfasura mai departe in proces.
La data de 23.11.2013 parata G. a solicitat in mod expres redactarea unor cereri: către Arhivele Naționale - Direcția Judeteana Succeava in vederea identificării actelor de proprietate asupra terenurilor detinute de defunct H. in intervalul 1946-1949, către Primaria Tulcea pentru a solicita informații cu privire la data deschiderii succesiunii dupa defuncta H. si către Primaria Comunei P. pentru a solicita informații cu privire la persoana ce achita impozitele aferente terenului ce a fost detinut de bunica paraților, H. E..
La data de 23.12.2013 a fost stabilita o întâlnire cu parata G. F. la sediul biroului, sens in care s-a pregătit o sinteza privind problemele juridice ce se ridica in speța, propunerea probatiunii, posibile soluții in dosar, schema logica privind situatia juridica a terenurilor din litigiu. Ulterior, pentru termenul din 14 ianuarie 2014 reclamantul a redactat Note de ședința cuprinzând argumente de fapt si de drept cu privire la excepțiile invocate in dosar.
La data de 28.01.2014 s-a comunicat paratei G. F. Raportul de activitate actualizat la nivelul lunii decembrie 2013, solicitandu-i sa confirme activitatile cuprinse in raport pentru a emite factura fiscala aferenta acestor activitati. Totodata, i s-a solicitat paratei achitarea restului de plata din prima factura emisa, in cuantum de 1.010,44 lei, precum si a decontului in suma de 360,64 lei aferent deplasarii de la termenul de judecata din 19.11.2014.
Prin e-mailul transmis in data de 04.02.2014, parata G. a comunicat ca va achita suma ramasa de plata prin banca si a solicitat sa se emită cea de-a doua factura fiscala, dandu-si astfel acordul cu privire la activitatile din raportul de activitate mai sus detaliat. La aceeași data i s-a comunicat paratei factura fiscala nr. 009 in cuantum de 8.416,36 lei.
Desi parata inițial confirma activitatile din raportul de activitate transmis, in ziua urmatoare comunicării facturii, solicita anularea facturii fiscale nr. 009/04.02.2014 in valoare de 8.416,36 lei si emiterea unei alte facturi fiscale aferenta activitatilor pentru care si-a dat acordul.
La data de 10.02.2014, parata G. a fost informată cu privire la faptul ca, aceasta factura va fi modificata, in sensul ca din eroare la ultima deplasare la Judecatoria Vatra Dornei s-a perceput un tarif orar intreg, desi trebuia emisa factura la un tarif de ½ din onorariul acceptat de parata G., insa activitatile descrise in raportul de activitate raman neschimbate întrucât aceasta au fost efectiv prestate de avocat si au fost anterior confirmate de parata.
Astfel, paratei G. i s-a emis si comunicat prin e-mail o noua factura fiscala, respectiv factura fiscala nr. 009/10.02.2014 in cuantum de 6.828,37 lei. Aceasta din urma factura a fost comunicata lui G. F. si prin posta cu scrisoare recomandata si confirmare de primire, insa plicul a fost returnat intrucat a refuzata primirea acestuia.
Nu a fost posibilă soluționarea litigiului prin mediere, deși au fost efectuate demersuri în acest sens.
La data de 13.06.2014 parata G. a efectuat o plata parțiala in valoare de 2.371 lei, reprezentând restul de 1.010,64 lei din factura nr.109/30.10.2013, decontul de deplasare in suma
de 360,64 lei si plata parțiala aferenta facturii fiscale nr.009/10.02.2014 in suma de 999,78 lei. Prin urmare, restul ramas de plata este in cuantum de 5.828,62 lei aferent facturii fiscale nr. 009/10.02.2014.
Convenția încheiata intre parti are natura juridica mixta, fiind un contract de mandat care cuprinde in conținutul sau elemente specifice ale contractului de antrepriza. Reclamantul a fost mandatata de parați sa încheie acte juridice in numele si pe seama acestora si sa ii reprezinte in cadrul dos. nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei, precum si sa redacteze acte juridice (lucrări intelectuale), sa acorde consultatii juridice in legătură cu acest proiect, sens în care avocatul titular al Cabinetului are o dubla calitate: de antreprenor atunci cand acorda asistenta juridica (fie in scris, fie verbal) si de mandatar atunci cand reprezintă clientul in fata tertilor. Astfel, acest contract este unul consensual, care a luat naștere prin simpla manifestare de voința a părtilor (nefiind necesar sa îmbrace forma scrisa), cu titlu oneros intrucat parații au acceptat in mod expres propunerea financiara comunicata si cu executare succesiva.
Elementele care condiționează angajarea răspunderii contractuale sunt: existenta unei fapte ilicite prin care se încalcă o obligație contractuală, săvârșirea cu vinovăție a acestei fapte, existenta unui prejudiciu patrimonial, existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu. În speță, aceste condiții sunt pe deplin îndeplinite. Fapta ilicita consta in conduita culpabila a paraților care nu si-au îndeplinit obligația de plata a onorariului avocațial aferent activitatilor juridice prestate de avocat in favoarea acestora.
In ceea ce privește existenta contractului, arată ca, potrivit art. 2013 alin. l din Noul Cod Civil, contractul de mandat poate fi încheiat si in forma verbala, iar acceptarea mandatului poate rezulta din executarea sa de către mandatar. Or, in speța, la intalnirea din data 28.10.2013 reclamantul a acceptat mandatul acordat de pârâți, in sensul de a-i reprezenta in cadrul "Proiectului dos.nr._ " si de a efectua toate activitatile necesare in vederea derulării normale a acestui litigiu, iar parata G. a acceptat propunerea financiara transmisa prin e-mail, sens in care s-a consolidat un acord care a avut la baza manifestarea de voința exprimata in mod expres de ambele parti contractante.
Mai mult, confirmarea raportului de activitate de către parați si efectuarea unor plați parțiale aferente activitatilor juridice prestate in favoarea paraților au semnificația unei acceptari tacite a mandatului conferit de aceștia.
Existenta corespondentei purtate intre parti confirma mandatul acordat de parați avocatului in legătură cu dos.nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, iar efectuarea plaților parțiale in baza rapoartelor de activitate acceptate de parați atesta cu succes existenta convenției dintre parti, respectiv a mandatului ce a fost conferit de aceștia. De asemenea, insasi prezenta paratei G. in sala de judecata la fiecare termen de judecata este de natura sa confirme acordul acesteia la mandatul ce a fost dat.
Mandatul conferit de parați presupune si efectuarea unor lucrări intelectuale in favoarea paraților, in mod evident, existând in sarcina acestora obligația corelativa de plata a contravalorii lucrarilor efectuate. Neîndeplinindu-și această obligație, pârâții au săvârșit o faptă ilicita.
Antrenarea răspunderii civile contractuale presupune savarsirea faptei ilicite cu vinovăție. Analiza subiectiva a comportamentului concret al paraților, care dupa ce au beneficiat de serviciile prestate de avocat nu au achitat onorariul convenit, conduce la imputabilitatea acestei faptei. Factura fiscala nr.009 a fost comunicata paratei G. la data de 10.02.2014 prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si continut declarat, aceasta urmând a fi achitata . 10 zile. Parații nu au achitat contravaloarea acesteia la termenul convenit. Neexecutarea corespunzatoare a obligațiilor de plata a paraților a fost savarsita cu vinovăție, neplata sumelor datorate fiind o opțiune personala a acestora.
Existenta raportului de cauzalitate, in materie contractuala, este prezumata de lege din faptul neexecutarii lato sensu a contractului si a existentei prejudiciului direct si necesar. Ca urmare a neexecutarii obligațiilor de plata de către parați, reclamantul a suferit un prejudiciu in cuantum de 5.828,62 lei. Prejudiciul suferit de a imbraca forma unei creanțe certe, lichide si exigibile intrucat acesta rezulta din factura fiscala nr.009/10.02.2014 ( acceptata tacit prin efectuarea unei plați parțiale), cuantumul acestei creanțe fiind determinat prin același inscris.
Potrivit art.1535 NCC, in cazul in care o suma de bani nu este plătită la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta si pana in momentul plații. Avand in vedere ca, cuantumul acestora nu a fost stabilit convențional de parti, parații datoreaza daune moratorii sub forma dobânzii legale incepand cu data de 20.02.2014 si pana la data plații efective.
In drept, s-au invocat prevederile art. 194 C.proc.civ, art. 1350 NCC, art. 1535 NCC, art. 1516 NCC.
Pârâtul M. C., a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în ceea ce îl priveșste, ca neîntemeiată.
În motivarea a arătat că la inceputul anului 2013 s-a inteles cu sora sa G. F. pentru deschiderea unei acțiuni judecătorești la Judecatoria din mun. Vatra Dornei, jud. Suceava cu privire la proprietatea unui teren. S-au întâlnit cu un avocat care urma sa îi reprezinte, onorariul fiind stabilit dupa câte i-și amintește la 2000 lei dar care nu era doamna avocat C. A.. La scurt timp dupa aceasta întâlnire, datorita unor neînțelegeri avute cu sora sa nu a mai comunicat cu aceasta in nici un fel.
Nu o cunoaște pe doamna av. C. A. cu care nu a avut nici o întâlnire personala și nu a comunicat in nici un fel cu aceasta. Din comunicarea judecătoriei din data de 18.09.2014, a luat la cunostinta despre faptul ca doamna avocat a pretins mult peste zece mii lei pentru prezenta la 2 termene de judecata si câteva adrese la institutii, fiindu-i decontate si cheltuielile ocazionate de cele doua prezențe la termenele de judecata, lucru pe care pârâtul nu le-ar fi acceptat sub nici o forma.
Arată că nu a fost contactat niciodată de către reclamant, nu a fost chemat la mediere și nu a luat la cunostinta rapoartele de activitate.
Tot din cuprinsul prezentei comunicări am luat la cunostinta despre faptul ca a fost întocmita o factura falsa in data de 10.02.2014 pretinzindu-se sume mult mai mari.
Pârâta G. F. a depus la dosar întâmpinare în care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neintemeiată; cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu judecarea prezentei cereri.
În motivare a arătat că, în cursul lunii octombrie 2013, pârâta G. F. s-a prezentat la sediul C. de A. C. A. în vederea asistării, reprezentării și redactării de acte juridice în dosar nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Vatra-Dornei, unde a convenit cu Av. C. A. să o angajeze în cauza mentionată mai sus, urmând sa achite onorariu avocațial forfetar în sumă de 4000 de lei și câte 1000 lei pentru fiecare deplasare la Judecătoria Vatra Dornei.
În baza acordului dintre părți, Av. C. A. a acceptat să fie angajată în cauză, motiv pentru care a și reprezentat în fața Judecătoriei Vatra-Dornei la termenul din data de 29 octombrie 2013, înainte de a redacta în scris contractul de asistență juridică.
Potrivit art. 128 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat "Onorariile se determina si se prevăd in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, înainte de începerea asistentei si/sau a reprezentării clientului" prevederi pe care avocatul titular al cabinetului de avocat le-a încălcat, întrucât a stabilit în mod unilateral un alt onorariu decât cel convenit inițial, ulterior reprezentării și asistării.
Astfel, în data de 30 octombrie 2013 aceasta a transmis pârâtei G. F. pe email contractul de asistență juridică unde se menționează la art. 3 privind Onorariul că acesta este de 95 euro/oră plus TVA, onorariu pe care pârâta G. F. nu l-a acceptat, întrucât părțile au fost de acord inițial cu onorariul forfetar în sumă de 4000 de lei. Totodată, reclamantul a transmis și Factura nr. 109/30.10.2013 în sumă de 5010,44 lei. Conform înțelgerii cu reclamantul, pârâta G. F. a achitat în data de 01.11.2013 suma de 2000 lei.
Susține că nu a acceptat să achite onorariu orar, motiv pentru care nu a semnat nici contractul de asistență juridică care i-a fost transmis prin email, atât timp cât a convenit cu avocatul să achite un onorariu forfetar. Având în vedere acest aspect, reclamantul nu i-a mai comunicat nici un contract de asistență juridică conform acordului stabilit inițial și a continuat să o reprezinte în cauză.
După termenul din data de 19.11.2013, în data de 20.11.2013, pârâta a achitat suma de 2000 lei, rămânând de achitat cele 2 deplasări la Judecătoria Vatra Dornei.
Având în vedere că la data de 04.02.2014 i s-a transmis un email prin care i se solicita sa achite suma de 8416,36 lei, în baza unui Raport de activitate în privința căruia nu a purtat discuții cu avocatul, raport ce se baza pe ore lucrate, iar pârâta a achitat onorariul global convenit cu acesta, pârâta a comunicat că nu este de acord cu achitarea acestor sume, ci doar cu achitarea deplasărilor la Vatra Dornei, conform înțelegerii avute. Totodată, a solicitat să i se emită factura pe aceste sume pentru care și-a dat acceptul.
Arată că pe factura nr. 109/30.10.2013 emisă de către reclamant se consemnează că s-au facturat activități de "Studiu documente, activități de redactare acte, consultanță juridică și reprezentare în dosar nr._ ", activități menționate la modul generic (și nu aferente vreunui raport de activitate/oră).
Pe factura nr. 009/10.02.2014 emisa de reclamant se menționează că s-au facturat aceleași activități și deplasarea la Judecătoria Vatra Dornei la termenul din data de 19.11.2013. Întrucât pârâta a achitat onorariul cuvenit pentru "Studiu documente, activități de redactare acte, consultanță juridică și reprezentare în dosar nr._ " în valoare de 4000 de lei, a acceptat la plata doar deplasarea la Judecătoria Vatra Dornei la termenul din data de 19.11.2013.
Susținerea potrivit căreia efectuarea unei plăți parțiale din Factura nr.009/10.02.2014 reprezintă o acceptare a acesteia este neîntemeiată, având în vedere că pârâta a achitat o dată onorariul aferent "Studiu documente, activități de redactare acte, consultanță juridică și reprezentare în dosar nr._ ", conform înțelegerii dintre părți. Totodată, recunoașterea unei sume datorate trebuie sa fie rezultatul unei exprimări clare a voinței părții din care sa rezulte însușirea debitului, iar pârâta nu s-a exprimat în acest sens.
Contrar susținerilor reclamantului, în data de 05.02.2014 a comunicat acestuia că nu este de acord cu raportul de activitate și că și-a dat acceptul doar pentru achitarea deplasărilor la Vatra Dornei. Raportul de activitate este întocmit în mod abuziv pentru activități pentru care deja se achitase onorariul aferent. Mai mult, unele activități din raport (ca de ex. transmiterea de email-uri informative, informare termen de judecată, întâlnire birou, abordare termen de judecată, pregătire acte anexă fiecărei cereri redactate) constituie obligații ale avocatului față de client prevăzute de Statutul profesiei de avocat. De asemenea, raportul de activitate nu reprezintă un document justificativ pentru emiterea unei facturi, ci un înscris prin care se informează clientul asupra activităților efectuate, in justificarea onorariului achitat deja.
În aceeași ordine de idei, o factură fiscală nu reprezintă izvor de obligații, respectiv baza unui raport obligațional între avocat și clientul său, întrucât s-ar ajunge la o situație abuzivă ca avocatul să factureze cât vrea, iar clientul să fie obligat să plătească oricât.
Pe de alta parte, apreciază ca onorariul pe care i se solicită să-l achite este nejustificat de mare pentru activitățile prestate de av. C. A. in temeiul așa zisului contract de asistenta juridica acceptat tacit de pârâta. Conform art. 127 din Statutul profesiei de avocat în aprecierea cuantumului onorariului, se are in vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de munca presupus de pregatirea apararii in cauza, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului. Totodată, sunt avute în vedere timpul si volumul de munca solicitate pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client; natura, noutatea si dificultatea cazului; importanta intereselor in cauza; împrejurarea ca acceptarea mandatului acordat de clienți impiedica pe avocat sa accepte alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigații suplimentare; notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experiența, reputatia si specializarea avocatului; conlucrarea cu experți sau specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului; avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat situatia financiara a clientului; constrângerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
În acest sens, al stabilirii onorariului avocațial, este și practica Curții de Apel Cluj și a ÎCCJ.
Astfel, raportat la cele de mai sus, a apreciat că un onorariu de 4000 de lei plus 2000 de lei deplasările și reprezentarea la Judecătoria Vatra Donei, este rezonabil pentru munca depusă de avocat, motiv pentru care a fost de acord cu acesta, iar nu cu un onorariu în valoare de 12.000 de lei pe care îl pretinde reclamantul.
În ce privește petitul de obligare a pârâtei la plata daunelor moratorii în valoare de 208,43, solicită respingerea acestuia având în vedere că pretențiile reclamantului de 5828, 62 lei sunt neîntemeiate.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea pârâtului M. C. prin care se solicită respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată prin care se arată că pârâtul nu a înțeles sau nu vrea să înțeleagă raporturile juridice care au luat naștere între părți.
Subliniază că nu s-a afirmat /susținut în cadrul cererii de chemare în judecată că reclamantul ar fi încheiat în scris un contract de asistență juridică cu pârâtul M. C.. Totodată, consideră că este lipsit de relevanță dacă avocat A. C. s-a întalnit/cunoscut/a comunicat personal cu pârâtul M. C. atâta timp cât o alta persoană, sora acestuia (pârâta G. F. a pretins că acționează în numele său și i-a solicitat în mod expres avocatului titular să-i reprezinte interesele în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei.
Dacă afirmațiile pârâtului sunt adevărate, în sensul că nu ar fi existat un mandat din partea acestuia dat pârâtei G. F. în legătură cu schimbarea avocatului în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, înseamna că între cei doi pârâți a luat naștere o veritabilă gestiune de afaceri (gestiunea intereselor altei persoane), pârâta acționând voluntar și unilateral în acest sens.
În această situație este evident că titlulara cabinetului de avocat a fost indusă in eroare de către pârâta G. F. care a pretins că acționează în numele amândurora, dar asta nu înseamnă că pârâtul nu poate fi ținut să răspundă în solidar pentru neplata onorariului cuvenit avocatului angajat de către pârâta G. F., fiind astfel incident art. 2028 din Codul civil care reglementează pluralitatea de mandanți.
Evident, nu se poate pune problema unei tentative de înșelăciune și șantaj, căci toate operațiunile și actele juridice realizate de către cabinetul de avocat, în numele ambilor pârâți, au fost solicitate în mod expres de către pârâta G. F. și confirmate de aceasta.
Prin întâmpinarea depusă de către pârâtul M. C., acesta nu contestă că a avut și că are calitatea de parte în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei. În alte cuvinte, acesta nu a solicitat în vreun fel "scoaterea" sa din proces. Dimpotrivă, deținând în continuare calitatea de parte (intervenient în interes propriu) în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, se demonstrează fără echivoc că pârâtul M. C. și-a însușit în totalitate actele juridice (precizarea cererii de intervenție în interes propriu, etc) depuse la dosarul cauzei de către avocat C. A. cât și actele de reprezentare ale acestuia la termenele de judecată din data de 29 octombrie 2013 și 19 noiembrie 2013.
Față de aceste împrejurări, întrucât se poate constata că pârâtul M. C. a confirmat gestiunea inițiată de sora lui, arătă că sunt incidente prevederile art. 1340 din Codul civil, potrivit cărora, dacă se ratifică gestiunea aceasta se convertește retroactiv într-un mandat, întregii operațiuni fiindu-i astfel aplicabile regulile mandatului.
Faptul că inițial pârâta G. F. nu a avut un mandat din partea fratelui său pentru a schimba avocatul angajat în cauză, dar ulterior același pârât a "beneficiat" de efectele acestei modificări, îndreptățește avocatul să considere că a existat un mandat și din partea pârâtului M. C..
Arată că pretențiile patrimoniale formulate de Cabinetul de avocat A. C. au izvorul in raportul juridic de mandat acordat Cabinetului în mod explicit de către sora pârâtului, pârâta G. F., care a pretins că acționează și în numele fratelui său, pârâtul M. C..
Faptul că între cei doi pârâți nu a existat un acord cu privire la avocatul ales și al onorariului datorat avocatului nu poate conduce la înlăturarea răspunderii civile contractuale, atât timp cat reclamantul a actionat cu buna credința crezând (pe baza susținerilor pârâtei G. F.) că solicitarea de reprezentare există și din partea pârâtului M. C.. Consideră că mandatul este neîndoielnic, rezultând din acele împrejurări de fapt care fac neîndoielnică intenția părților (a ambilor pârâți) de a le fi reprezentate interesele în proces (solicitarea de prezență la termenele de judecată în vederea asistării, solicitarea de redactare de acte, de procurare înscrisuri etc.).
Lipsa unui Contract de asistență juridică semnat personal de către pârâtul M. C. (semnare amânată de către pârâtă sub diferite pretexte mai bine de 2 luni de zile de la data predării Contractului de asistență) corelată cu refuzul de plată a onorariului avocațial pe deplin
justificat, a îndreptățit Cabinetul de avocat să comunice încetarea colaborarii (contractului de mandat).
Chiar dacă pârâtul nu ar fi acceptat sub nicio forma onorariul pretins de către reclamant, însă, atât timp cât pârâta G. F. a acceptat onorariul avocațial propus de către cabinet în legătură cu dosarul nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei pentru activitățile juridice prestate de avocat în favoarea ambilor pârâți, onorariul este datorat și urmează a fi achitat solidar de către ambii pârâți, urmând eventual ca între pârâți să existe o "desocotire" potrivit voinței lor.
Desigur că pârâta avea libertatea de a alege oricare avocat cu drept de exercitare a profesiei de avocat de pe teritoriul României, însă aceasta a decis angajarea cabinetului de avocat A. C., în deplina cunoștință de cauză în legătură cu onorariul pretins pentru activitățile juridice.
În legătură cu neîndeplinirea procedurii medierii sustinută prin întampinare de către pârât, din înscrisurile depuse în probațiune înainte de a demara prezentul litigiu, rezultă că reclamantul i-a comunicat pârâtului o notificare prin care l-a invitat la mediere in vederea soluționării amiabile a diferendului ivit din cauza neplății restului de onorariu avocațial.
Reclamantul a depus la dosar și un răspuns la întâmpinarea propusă de către pârâta G. F., în care au fost reluate și dezvoltate cele susținute în cererea de chemare în judecată. S-a arătat că în mod nereal, parata susține că, la intalnirea avuta in luna octombrie 2013 s-ar fi ajuns la un "acord" in ceea ce privește onorariul avocațial, fără să precizeze măcar dacă suma forfetară „convenită” conținea sau nu și TVA.
În probațiune, la dosar s-au depus: facturi (f. 11, 13, 18, 20), chitanțe (f. 14-17), corespondență electronică și anexe privind activitățile desfășurate de către reclamant (f. 27-92, 117-118, 142), rapoarte de activitate (f. 12, 21), înscrisuri privind procedura de mediere (f 93-98), sesizare barou și răspuns (f. 145-150).
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu interogatoriile părților (f. 119, 124, 128, 151-157).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, necontestat în cauză, în cursul lunii octombrie 2013, pârâta G. F. s-a prezentat la sediul C. de A. C. A. în vederea asistării, reprezentării și redactării de acte juridice în dosar nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Vatra-Dornei, unde a convenit cu Av. C. A. să o angajeze în cauza mentionată mai sus.
La întâlnire nu a participat și pârâtul M. C., pârât pe care doamna avocat C. A. nu l-a întâlnit niciodată și cu care nu a comunicat niciodată direct (după cum a arătat reclamantul în răspunsul la interogator depus la dosar).
În baza acordului dintre părți, Av. C. A. a acceptat să fie angajată în cauză, motiv pentru care s-a prezentat în fața Judecătoriei Vatra-Dornei la termenul din data de 29 octombrie 2013 și a întreprins alte demersuri specifice, înainte de a redacta în scris contractul de asistență juridică. La acest termen de judecată pârâta a fost prezenta in sala de judecata, fiind asistata de avocat C. A., aspect necontestat de către pârâtă.
Părțile au poziții divergente în ceea ce privește onorariul convenit: pârâta G. F. susține că s-a obligat sa achite onorariu avocațial forfetar în sumă de 4000 de lei și câte 1000 lei pentru fiecare deplasare la Judecătoria Vatra Dornei, în timp ce reclamantul susține că onorariul a fost stabilit prin tarif pe oră, urmând a se emite facturi în baza unor rapoarte de activitate.
Cu privire la onorariu, instanța reține, în ordine cronologică:
- la data de 28.10.2013 i-a fost transmisa paratei G., prin posta electronica, propunerea financiara aferenta contractului de asistență juridică. In concret propunerea a fost in sensul in care plata onorariului avocațial urma sa fie achitat pe baza unui raport de activitate in care se evidentiau numărul orelor (sau fracțiunilor de ora) alocate proiectului angajat, urmând ca dupa confirmarea activitatilor de către clienți sa se emită factura fiscala. Onorariul propus a fost de 95 Euro plus TVA pentru fiecare ora alocata efectiv de către avocat unei activitati specifice proiectului. Cu aceiași ocazie, paratei G. F. i-a fost prezentat si un raport cu privire la activitatile prestate efectiv de avocat pana la acea data (întâlnire, studiu documente si redactarea unei precizări a cererii de interventie) precum si o estimare a reprezentării la termenul de judecata din data de 29.10.2013 la Judecatoria Vatra Dornei.
- la data de 29.10.2013 (a doua zi) pârâta a fost prezenta in sala de judecata la Judecatoria Vatra Dornei, fiind asistata de avocat C. A., aspect necontestat de către pârâtă
- la data de 30.10.2013 pârâtei i-a fost trimis prin e-mail un contract de asistenta juridica avand nr. CJ/_/8/2013 solicitandu-i sa returneze Cabinetului de avocat un exemplar al acestui contract semnat de ambii parați, atat de pârâta G. F. cat si de fratele acesteia, pârâtul M. C.. În acest contract, tariful orar era același cu cel comunicat prin e-mailul din 28.10.2013.
- tot la data de 30.10.2013 paratei G. F. i-a fost comunicata si factura fiscala nr. 109/30.10.2013 aferenta activitatilor juridice intreprinse pana la data de 28.10.2013. în această factură, la rubrica "pret unitar" (fara TVA) apare suma de 422.09, la rubrica "U.M" (unitate de masura) este mentionata "ora" iar pe factura este mentionat cursul euro de la data emiterii: 1 E =4,4430 lei. (aceasta factura a fost achita in intregime).
- la data de 31.10.2013 parata G. F. expediază pe seama reclamantului un mail în care confirmă primirea contractului, a facturii si a informațiilor de la termenul din 29.10.2013 și se obligă să contacteze reclamantul pentru achitarea onorariului.
- la data de 04.02.2014 pe seama paratei G. F. se emite si factura fiscala nr. 009/04.02.2014 aferenta activitatilor juridice intreprinse ulterior. Și în această factură, la rubrica "pret unitar" (fara TVA) apare suma de 426.88, la rubrica "U.M" (unitate de masura) este mentionata "ora" iar pe factura este mentionat cursul euro de la data emiterii.
- la data de 04.02.2014 pârâta confirma inițial activitatile din raportul de activitate ce i-a fost transmis (f. 118) și solicită emiterea facturii
- la data de 05.02.2014 pârâta solicita anularea facturii nr. 009 si emiterea unei alte facturi fiscale aferenta activitatilor pentru care si-a dat acordul, arătând că și-a dat acordul pentru deplasările la Judecătoria Vatra Dornei (și în acest sens a confirmat emiterea facturii), dar nu și pentru restul activităților cu care nu este de acord.
- Ulterior reclamantul a modificat factura fiscala nr.009/04.02.2014 in sensul ca a corectat valoarea acesteia, din suma de 8.416,36 lei in suma de 6.828,37 lei (intrucat din eroare s-a perceput un tarif intreg pentru ultima deplasare la Vatra Dornei), noua factură fiind comunicată pârâtei.
Analizând pozițiile părților, instanța constată că onorariul agreat de părți a fost de 95 Euro plus TVA pentru fiecare ora alocata efectiv de către avocat unei activitati specifice proiectului, respectiv 285/euro plus TVA pentru fiecare deplasare la Vatra Dornei. Pentru a ajunge la această concluzie instanța are în vedere faptul că acest onorariu a fost comunicat pârâtei și în cauză nu s-a depus nici o probă din care să rezulte că anterior datei de 05.02.2014 pârâta ar fi contestat vreodată acest onorariu. În nici unul dintre e-mailurile expediate între părți (a căror veridicitate nu a fost contestată de către nici una dintre părți) nu se face vorbnire de un alt onorariu sau de plata unui onorariu forfetar, oricare ar fi acesta. Nici măcar în data de 05.02.2014 pârâta nu face vorbire despre un alt onorariu, ci solicita anularea facturii nr. 009 cu motivarea că nu și-a dat acordul pentru alte activități decât pentru deplasările la Judecătoria Vatra Dornei. În plus, în ambele facturi expediate pe seama pârâtei (deci și în factura din data de 30.10. 2013 cu privire la care pârâta nu a demonstrat că ar fi formulat vreo contestație) unitatea de măsură este ora, iar prețul este stabilit în funcție de cursul euro. Astfel, sunt infirmate susținerile pârâtei pentru că, dacă înțelegerea părților ar fi privit un onorariu forfetar stabilit în lei, în mod logic pârâta ar fi trebuit să conteste atât modul de calcul (prin tarif pe ora) cât și moneda în raport de care s-a calculat onorariul, ceea ce nu a înțeles să facă.
Prezenta avocatului titular la Judecatoria Vatra Dornei, prestarea serviciilor specifice în interesul pârâților (astfel cum reiese din actele depuse în cauză), urmata de facturarea efectiva a tuturor orelor de activitate prezentate in corespondenta electronica din data de 28 octombrie 2013 la tariful de 95 euro plus TVA (în prima factură), demonstrează ca parata G. F. a fost pe deplin de acord cu propunerea scrisa transmisa de avocat clientei inainte de termenul de judecata, iar în speță nu s-a administrat vreo probă din care să rezulte că acesată înțelegere s-ar fi schimbat vreodată.
În drept, potrivit art. 2013C.civ., (1) Contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă, autentică ori sub semnătură privată, sau verbală. Acceptarea mandatului poate rezulta și din executarea sa de către mandatar (2) Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie să respecte acea formă, sub sancțiunea aplicabilă actului însuși. Prevederea nu se aplică atunci când forma este necesară doar pentru opozabilitatea actului față de terți, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Conform art. 2028 din Codul civil, Când mandatul a fost dat aceluiași mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comună, fiecare dintre ele răspunde solidar față de mandatar de toate efectele mandatului.
Conform art. 1270 C. civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
În temeiul art. 1516 alin.1 creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar în temeiul art. 1516 al. 2 C. civil, „atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau după caz să treacă la executarea silită a obligației; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege, pentru realizarea dreptului său”.
Potrivit art. 1535 alin.1 C. civil, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul al daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.”
Art. 1530 C.civ., dispune: „Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.”.
Potrivit art. 1350 C.civ., „(1) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii. (3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.”, iar conform art. 1851 C.civ., „(1) Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preț. (2) Dispozițiile prezentei secțiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, și antreprizei pentru lucrări de construcții, dacă sunt compatibile cu regulile particulare prevăzute pentru acest contract.”.
Art. 28 al. 1 din L 51/1991 dispune: Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
Articolul 128 din Statutul profesiei de avocat prevede: (1) Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale prezentului statut. Este interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati. (2) Onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea asistentei si/sau a reprezentarii clientului. (3) In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/sau a reprezentarii imediate si nu se poate incheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea asistentei si/sau a reprezentarii ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat. (4) In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de asistenta juridica, ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa. (5) Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al platilor.
Potrivit art. 1535 alin.1 C. civil, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul al daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.”
În temeiul art. 1523 alin. 2 lit d C. civil, „debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi.”
Potrivit art. 1489 C.civ., (1) Dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege. (2) Dobânzile scadente produc ele însele dobânzi numai atunci când legea sau contractul, în limitele permise de lege, o prevede ori, în lipsă, atunci când sunt cerute în instanță. În acest din urmă caz, dobânzile curg numai de la data cererii de chemare în judecată.
În speță, instanța constată că nu este în competența instanței să stabilească dacă reclamantul a respectat sau nu articolul 128 din Statutul profesiei de avocat, aspect cunoscut și de către pârâți (care au sesizat Baroul Cluj cu privire la neîncheierea contractului în formă scrisă).
Oricum instanța observă că, deși de regulă, onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea asistentei si/sau a reprezentarii clientului, în cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/sau a reprezentarii imediate si nu se poate incheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea asistentei si/sau a reprezentarii ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat. În speță, este cert că nu s-a încheiat un contract de asistență juridică în formă scrisă. Cu toate acestea, pârâta G. F. nu neagă încheierea contractului, ci doar onorariul negociat de către părți și nu a afirmat că ar fi solicitat vreodată reclamantului să se încheie un contract de asistență juridică în formă scrisă. Din contră, reclamantul a dovedit că, aplicând dispozițiile legale sus citate (rămâne a se stabili în procedura disciplinară dacă în mod corect sau nu) reclamantul a comunicat pârâtei un proiect de contract de asistență juridică, proiect pe care pârâta nu a considerat necesar nici să îl accepte, dar nici să îl conteste.
In ceea ce privește existenta contractului, instanța arată ca, potrivit art. 2013 alin. l din C.civ., contractul de mandat poate fi încheiat si in forma verbala, iar acceptarea mandatului poate rezulta din executarea sa de către mandatar, condiții îndeplinite în speță.
În ceea ce privește restul apărărilor formulate de către pârâtă, instanța constată că în mod evident prezenta acțiune are in vedere obligarea paratei la plata contravalorii facturii fiscale nr. 009/10.02.2014 in cuantum de 6.828,37 lei, si nu a facturii inițiale in cuantum de 8.416,36 lei, cum a înțeles parata. A mai arătat pârâta că pe factura fiscala nr. 009 au fost mentionate activitati juridice la modul generic care nu au stat la baza unui raport de activitate, afirmație care nu poate fi primită intrucat, din e-mailurile expediate între părți reiese că paratei i s-a comunicat raportul de activitate (a confirmat la data de 04.02.2014). În plus, din actele depuse la dosar de reclamant se poate observa în ce a constat munca prestată, iar parata nu a punctat in mod explicit o anume activitate pe care ar considera-o neprestata de către avocat.
Chiar dacă activitatile ce au fost cuprinse in raportul de activitate sunt niște obligații ale avocatului fata de client conform Statutului profesiei de avocat, pârâta avea obligația de a le achita întrucât acesta a fost înțelegerea părților (tariful s-a stabilit pe oră, prin raportare la activitățile concret prestate și nu global). În ceea ce privește izvorul obligației părților, în mod evident acesta este contractul încheiat între părți (în formă consensuală) și nu facturile emise sau rapoartele de activitate comunicate pârâtei.
Instanța nu este competentă să analizeze nici susținerile pârâtei cu privire la cuantumul onorariului avocațial, întrucât contractul este legea părților (art. 1270 C. civil), iar instanța poate cenzura onorariile avocațiale doar în ceea ce privește cheltuielile de judecată—în speță nefiind cazul.
Instanța constată că, în ceea ce privește contractul consensual încheiat între părți astfel cum a fost reținut de către instanță și facturile depuse la dosar reclamantul a făcut dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva pârâtei.
În schimb, pârâta nu a dovedit că a efectuat în întregime plata debitului principal.
În ceea ce îl privește pe pârâtul M. C. instanța constată că acesta nu a afirmat (și nicidecum dovedit) că la vreun moment a contestat calitatea doamnei avocat de a-l reprezenta în fața Judecătoriei Vatra Dornei. În speță nu s-a făcut dovada faptului că la vreun moment pârâta G. F. ar fi comunicat reclamantului că nu acționează și în numele fratelui său, pârâtul M. C., deși în corespondența părților se face mențiune despre acest pârât, iar în proiectul de contract de asistență juridică comunicat de către reclamant pârâtei este menționat și pârâtul M. C.. Chiar dacă ar fi adevărat că pârâtul nu a avut cunoștință de faptul că sora sa a încheiat un contract de asistența juridică cu reclamantul, instanța constată că reclamantul, în baza acestui contract, a depus la Judecătoria Vatra Dornei poziții procesuale în numele pârâtului M. C., iar acesta nu a contestat calitatea reclamantului de a-l reprezenta. Având în vedere aceste aspecte și luând în considerare atitudinea procesuală a pârâtului care nu s-a prezentat pentru a răspunde la interogator, deși a fost legal citat, instanța va considera dovedite pretențiile reclamantului și față de acest pârât.
În ceea ce privește plata dobânzii legale, instanța constată că debitorii au obligația de a plăti aceste sume, în raport de dispozițiile art. 1489 C. civ. coroborat cu art. 1523 alin. 2 lit. d C. civil, dobânda legală urmând a fi calculată asupra debitului principal de la scadența facturii și până la achitarea integrală a debitului.
Conform art. 2028 din Codul civil, debitorii vor fi obligați la plată în solidar.
Din aceste considerente, luând în considerare că pârâții nu au contestat calculul penalităților efectuat de către reclamant, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâții, în solidar, să achite reclamantului suma de 5.828,62 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 109/10.02.2014; precum și daune moratorii in valoare de 208,43 lei, calculate asupra debitului principal de 6.828,62 lei începând cu data de 20.02.2014 si pana la data 28.07.2014 și in continuare, pana la data plații efective a debitului.
Conform art. 453 C.p.c.,(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Având în vedere acest temei juridic, precum și împrejurarea că partea reclamantă, pentru a promova prezenta cerere a cheltuit suma de 416,43 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și suma de 200 lei reprezentând onorariu mediator, instanța va obliga pârâții să plătească reclamantului suma de 616,43 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. DE A. C. A., cu sediul profesional in Cluj-N., .. 59, etaj 1, jud. Cluj, în contradictoriu cu parații G. F. cu domiciliul in Cluj-N., .. 34, scara 2, ., si M. C. cu domiciliul in Cluj-N., ., jud. Cluj.
Obliga pârâții, în solidar, să achite reclamantului suma de 5.828,62 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 109/10.02.2014; precum și daune moratorii in valoare de 208,43 lei, calculate asupra debitului principal de 6.828,62 lei începând cu data de 20.02.2014 si pana la data 28.07.2014 și in continuare, pana la data plații efective a debitului.
Obliga pârâții, în solidar, să plătească reclamantului suma de 616,43 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecatoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.01.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
V. C. I. C. D. S.
Red. ICCV/4ex./12.01.2015
Dosar nr._
HOT.
12.01.2015
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. DE A. C. A., în contradictoriu cu parații G. F. si M. C..
Obliga pârâții, în solidar, să achite reclamantului suma de 5.828,62 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 109/10.02.2014; precum și daune moratorii in valoare de 208,43 lei, calculate asupra debitului principal de 6.828,62 lei începând cu data de 20.02.2014 si pana la data 28.07.2014 și in continuare, pana la data plații efective a debitului.
Obliga pârâții, în solidar, să plătească reclamantului suma de 616,43 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecatoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.01.2015.
JUDECĂTOR,
| ← Drept de retenţie. Sentința nr. 630/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Pretenţii. Sentința nr. 144/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
