Pretenţii. Sentința nr. 8338/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8338/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 21405/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.8338/2015
Ședința publică din data de 18.09.2015
Instanța constituită din:
Judecător: L. E. M.
Grefier: C. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. I. A. și pe pârâtul C. MEDICAL CHIRURGICAL INTERSERVISAN, având ca obiect pretenții.
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii, pentru data de 18.09.2015.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 06.10.2014 pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub număr unic de dosar_, astfel cum a fost aceasta precizată ulterior la data de 24.11.2014 (f. 43), reclamantul C. I. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C. MEDICAL CHIRURGICAL INTERSERVISAN, obligarea acestuia la plata sumei de 2.800 lei cu titlu de daune materiale și obligarea la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că este rezident în Suedia și în vara anului 2013 a venit în România pentru a-și face mai multe analize medicale. În acest sens s-a deplasat la sediul pârâtei unde a efectuat mai multe analize medicale, sens în care i-a fost eliberat Buletinul de analize medicale_/08.08.2013.
În urma studierii actului medical, cu stupoare a aflat faptul că suferă de hepatita B, rezultatul pentru această afecțiune fiind pozitiv, conform paginii 2 a actului. Au urmat mai multe discuții cu reprezentanții pârâtei, aceștia comunicându-i că nu poate fi nicio eroare, rezultatul fiind pozitiv pentru acea afecțiune.
Hepatita B reprezintă infecția ficatului cu virusul hepatitic B (VHB). Infecția acută cu virusul hepatitei B este asociată cu hepatita virală acută, o boală care începe prin stări de slăbiciune, lipsa apetitului alimentar, amețeală, vomă, dureri în corp, febră, urină închisă la culoare și ulterior progresează spre apariția icterului. Există indicații că mâncărimea pielii este un posibil simptom al tuturor tipurilor de viruși hepatici. Boala durează câteva săptămâni și se ameliorează gradual la cele mai multe persoane infectate. Puține persoane pot avea infecții mai severe ale ficatului și ca urmare pot muri.
Având în vedere natura bolii cu care greșit a fost diagnosticat, atât reclamantul cât și întreaga sa familie au intrat într-o stare de panică, reclamantul fiind foarte afectat. Astfel, s-a prezentat de urgență la două laboratoare de analize medicale în Târgu M., pentru a face analize cu privire la boala cu care a fost diagnosticat. Au fost eliberate două buletine de analize din data de 27.08.2013, rezultatul pentru hepatita B fiind negativ.
Ulterior, după ce s-a întors în Suedia, a repetat analiza și la Malmo fiindu-i eliberat buletinul de analiza din data de 10.09.2013, răspunsul fiind tot negativ.
A menționat reclamantul că înainte de a se întoarce în Suedia s-a deplasat la Cluj la sediul pârâtei cu rezultatele de la cele două laboratoare din Târgu M., reprezentanții pârâtei nerecunoscându-și culpa. Le-a solicitat să îi despăgubească cu contravaloarea cheltuielilor făcute cu deplasările și analizele de la Târgu M. dar pârâta prin reprezentanții săi au refuzat acest lucru.
Suma solicitată ca daune materiale reprezintă cheltuielile cu deplasările și analizele medicale efectuate ulterior analizelor efectuate la pârâtă iar daunele morale pentru prejudiciul psihic imens care i-a fost creat prin situația mai sus expusă.
Având în vedere situația creată, a încercat să ajungă la o înțelegere amiabilă cu pârâta prin procedura medierii dar acest lucru nu s-a putut realiza, lovindu-se încă o dată de refuzul pârâtei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1381 și următ. NCC, art. 194 și următ. NCPC.
Cererea a fost legal timbrată (f. 2), în conformitate cu disp. art. 3 din OUG 80/2013.
La cerere au fost atașate înscrisuri (f. 3-12).
Pârâta a formulat întâmpinare (f. 17) prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. A arătat că a fost de bună credință și, dorind să excludă posibilitatea unui rezultat fals-pozitiv și deoarece în manualul de utilizare al metodei E., metoda prin care se efectuează acest tip de analiză, se spune că există un procent în care poate să apară un rezultat fals pozitiv, colegii au propus reclamantului să mai refacă o dată această investigație gratuit. El a refuzat categoric, cerând doar bani: 700 euro daune .
Rezultatul a fost ridicat la data de 09.08.2013 iar următoarele analize, cele de la Târgu M. sunt din 27.08.2013, care una cel puțin este efectuată cu test rapid iar acestea nu sunt acceptate nici de CAS, deoarece nu sunt exacte, nu se mai folosesc din acest motiv de mult pentru cine are ISO_:2007 – Certificat de calitate pentru laboratoarele de analize medicale.
S-a apreciat că sumele solicitate de reclamant nu se justifică.
S-a arătat că au fost de bună credință, că proba a fost recoltată și analizată corespunzător, laboratorul de analize medicale este acreditat RENAR și ISO 9001:2008, k-itul de analiză este în termen de valabilitate, aparatul STAT FAX cu care s-a citit rezultatul este verificat metrologic cu valabilitate din 30.04.2012 și până la 30.04.2014, controlul extern care este efectuat de un laborator extern societății din care reiese dacă sunt calibrate și lucrează corespunzător cu aparatura.
Reclamantul a fost de rea credință de la început deoarece nu a dorit niciuna din variantele propuse, inclusiv refacerea analizei gratuit.
La întâmpinare au fost atașate înscrisuri (f. 20-29).
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (f. 34) prin care a învederat că își menține în totalitate cele arătate prin cererea de chemare în judecată și a solicitat audierea martorului A. I. D..
În probațiune, au fost administrate proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile atașate cererii de chemare în judecată, respectiv întâmpinării, precum și înscrisurile de la f. 46, precum și proba testimonială, declarația martorului A. I. D. (f. 67) fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
Potrivit disp. art. 1349 alin. 1 NCC, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane iar potrivit alin. 2 al aceluiași text legal, cel care, cu discernământ încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral .
Potrivit disp. art. 1357 NCC, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, forma de vinovăție prevăzută fiind culpa cea mai ușoară.
Dispozițiile art. 1381 NCC prevăd că orice prejudiciu dă dreptul la reparație iar dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului.
Din textele legale menționate, rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, vinovăție care, potrivit disp. art. 1357 NCC, a fost prevăzută sub forma celei mai ușoare culpe.
Prejudiciul este întotdeauna rezultatul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes, poate fi material sau moral iar pentru a fi susceptibil de reparare trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă iar disp. art. 1349 NCC instituie principiul reparării integrale a prejudiciului.
Fapta ilicită este reprezentată de orice faptă sau inacțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.
Legătura de cauzalitate presupune că o anume faptă a provocat un anume prejudiciu, respectiv acțiunea sau inacțiunea unei persoane a provocat un prejudiciu altei persoane.
În speță, raportat la înscrisurile depuse în probațiune – buletinele de analiză din data de 27.08.2013 (f. 7-8) și buletinul de analiză din data de 10.09.2013 din Suedia (f. 3) - coroborat cu declarația martorului A., instanța constată că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a pârâtului, pentru prejudiciul cauzat reclamantului constând în diagnosticarea greșită a acestuia cu virusul hepatitei B. Astfel, există o faptă prejudiciabilă – diagnosticarea greșită, confirmată de două instituții medicale diferite, un prejudiciu cauzat reclamantului și o evidentă legătură de cauzalitate între cele două.
În speță, reclamantul a arătat că a suferit un prejudiciu de natură materială, solicitând acordarea unei sume de 2.800 lei în acest sens, precum și un prejudiciu de natură morală, solicitând acordarea unei sume de 5.000 lei.
Pentru a fi susceptibil de reparare, prejudiciul trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă. Altfel spus, cel care pretinde că a fost prejudiciat trebuie să facă dovada în acest sens și trebuie să dovedească întinderea acestui prejudiciu. Este adevărat, disp. art. 1349 NCC instituie principiul reparării integrale a prejudiciului, însă această reparare integrală se face în măsura dovedirii întinderii acestui prejudiciu.
În ceea ce privește prejudiciul de natură materială, analizând ansamblul probator administrat, instanța reține următoarele:
Reclamantul nu a depus nicio chitanță, nici un înscris cu privire la cheltuielile pe care pretinde că le-a efectuat urmare a faptei prejudiciabile reținute în sarcina pârâtului. Martorul audiat nemijlocit la propunerea sa, A. I. D., deși a arătat că reclamantul a efectuat alte două analize la Târgu M. și una în Suedia, nu are cunoștință despre cuantumul acestora . Nu are cunoștință cât a costat drumul la Târgu M.. A menționat numai cuantumul carburantului pentru cele două drumuri la Cluj-N., respectiv suma de 200 lei.
Raportat la ultimul aspect, instanța nu va reține suma de 200 lei ca prejudiciu de natură materială care poate fi imputat pârâtului întrucât, potrivit declarației aceluiași martor, cele două drumuri pentru care martorul a indicat contravaloarea carburantului, au fost făcute benevol de către reclamant și independent de acțiunea culpabilă a pârâtei, scopul acestor două drumuri fiind acela de a merge la Clinica Intersevisan din Cluj-N. pentru a i se recolta analizele, respectiv pentru a primi rezultatele analizelor recoltate. Sub acest aspect, instanța reține că declarația martorului se coroborează cu susținerile reclamantului din cadrul cererii de chemare în judecată: reclamantul și-a recoltat mai multe analize, nu numai cele referitoare la hepatita B și, implicit, s-a deplasat în vederea obținerii tuturor acestor rezultate, nu numai a rezultatelor referitoare la virusul hepatic. În consecință, pretinsul prejudiciu constând în contravaloarea carburantului pentru aceste două drumuri nu poate fi reținut în sarcina pârâtului.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va respinge cererea de chemare în judecată sub aspectul daunelor materiale.
În ceea ce privește prejudiciul de natură morală, analizând ansamblul probator administrat, instanța reține următoarele:
Faptul că reclamantul a fost diagnosticat în mod greșit cu virusul hepatitei B este dovedit prin cele trei buletine de analiză medicale, realizate de 3 laboratoare diferite: două în România, la Târgu M., cel de al treilea la Malmo, în Suedia. Diagnosticarea cu o boală destul de gravă cum este hepatita B este de natură să producă un stres emoțional oricărei persoane. Un astfel de stres i-a fost produs și reclamantului, astfel cum a declarat și martorul audiat la propunerea acestuia, astfel încât instanța apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu de natură morală.
În ceea ce privește întinderea acestui prejudiciu, instanța apreciază că suma solicitată de către reclamant este disproporționată în raport cu prejudiciul suferit, astfel încât cererea va fi admisă în parte iar pârâtul va fi obligat la plata sumei de 500 lei către reclamant, cu titlu de daune morale. Se reține faptul că, deși diagnosticul greșit a vizat o boală destul de gravă, aceasta este o boală tratabilă, nu este foarte gravă și nu conduce la deces.
În ceea ce privește cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, având în vedere soluția cu privire la cererea de chemare în judecată, și aceasta va fi admisă în parte, proporțional cu pretențiile la care urmează a fi obligat pârâtul, motiv pentru care pârâtul va fi obligat la plata sumei de 90 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 40 lei taxă judiciară de timbru și 50 lei onorariu avocațial, respingând restul pretențiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată precizată formulată de către reclamantul C. I. A., CNP_, resident în Suedia, loc. Hassleholm, . și domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat C. C. C., cu sediul în Beclean, ., nr. 13, .. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu pârâtul C. M. – CHIRURGICAL INTERSERVISAN, cu sediul în Mun Cluj-N., .. 5, jud. Cluj, CUI_, înregistrat la ORC sub nr. J12/3395/26.10.1991, cont deschis la BCR Cluj cod IBAN RO23RNCB_0001 și, în consecință:
Obligă pârâtul la plata sumei de 500 lei către reclamant cu titlu de daune morale, respingând cererea privind obligarea pârâtului la plata daunelor materiale.
Admite în parte cererea privind acordarea chelrtuielilor de judecată și, în consecință, obligă pârâtul la plata sumei de 40 lei, respingând restul pretențiilor .
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 18.09.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
L. E. M. C. M.
Red/dact. LEM/4 ex/23.09.2015
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 7719/2015. Judecătoria... | Anulare act. Sentința nr. 8343/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
