Rectificare carte funciară. Sentința nr. 6018/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6018/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 8457/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6018/2015
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Grefier R.-I. P.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții F. U. A., D. I., în contradictoriu cu pârâții C. A., I. A. M., M. A. SI DEZVOLTARII RURALE, I. V.-G., având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei de rândul 1 av. C. P. și reprezentanta reclamanților D. av. C. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că la data de 15.06.2015 dl. expert O. V. C., a depus, prin Serviciul Registratură, completare la raportul de expertiză.
Reprezentanta reclamanților solicită amânarea soluționării cauzei în vederea depunerii completării la raportul de expertiză.
Reprezentanta reclamantei de rândul 1 solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și rectificată, precizează că pârâta de rândul 2 a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor, solicită să se dispună obligarea pârâtei de rândul 2 la încheierea unui contract de vânzare cumpărare în caz contrar hotărârea pronunțată să țină loc de contract de vânzare cumpărare. Din probatoriul administrat se constată că antecesorul pârâtei I. a început prosesia asupra terenului în litigiu din perioada anilor 1940-1942, aceasta rezultând și din declarația martorilor, terenul a fost primit de la bunica pârâtei, sens în care s-a și făcut precizarea temeiului de drept al acțiunii, posesia a fost începută din perioada 1940-1942 când era în vigoare Codul civil Austriac, și se poate constata că a fost o posesie efectivă și neviciată, respectându-se prevederile art. 1777 din C. Civ. Austriac, în ceea ce privește surplusul de teren precizează că pentru rectificare titlului nu este afectat nici unul dintre vecini, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamanților D. care arată că achiesează la susținerile reprezentantei reclamantei FUNDAȚIA UMANITARĂ A., fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 2 aprilie 2012 și înregistrată sub nr._ reclamanții FUNDAȚIA UMANITARĂ A. și D. I. au chemat în judecată pârâții C. A., I. A. M., M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, solicitând instanței:
- rectificarea suprafeței terenului înscris în CF_ Cluj-N. nr. top._ de la suprafața de 669 m.p., la suprafața reală, de 979 m.p.
- să se constate că pârâta I. A. M. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din Cluj-N., ., jud. Cluj, identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ în suprafață de 979 m.p., cu titlu de uzucapiune
- înscrierea în CF a dreptului de proprietate al pârâtei I. A. M. asupra imobilului din Cluj-N., ., jud. Cluj, identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ în suprafață de 979 m.p., cu titlu de uzucapiune
- să fie obligată pârâta să încheie cu reclamanții, în cotă de ½ parte fiecare, act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilul din Cluj-N., ., jud. Cluj, identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ în suprafață de 979 m.p., în caz contrar sentința urmând să țină loc de act autentic.
- radierea sarcinii din CF_ Cluj-N., nr. top._ în suprafață de 979 m.p.
- cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În expunerea motivelor de fapt, reclamanții arată că au cumpărat prin act sub semnătură privată, câte 489,5 m.p. din terenul situat în Cluj-N., ., jud. Cluj, identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._. Vânzătoarea, pârâta I. A. M. a folosit terenul din 1989, de când a murit bunica ei, care a folosit la rândul ei terenul începând cu 1948. Proprietarul tabular al terenului este C. A..
Arată că terenul are o suprafață mai mare decât cea înscrisă în CF și că a fost îngrădit încă de la momentul la care a fost folosit de bunica pârâtei I. A. M..
Declară că terenul este grevat de interdicția de înstrăinare în favoarea pârâtei M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, dar termenul pentru care s-a notat interdicția s-a împlinit.
În drept invocă dispozițiile art. 1846, 1947, 1860 C. civ. Legea nr. 7/1996 și DL 115/1938.
Depun în probațiune copia contractelor încheiate de reclamanți și extras CF, dovada că terenul nu a făcut obiectul legii 18/1991 și 10/2001, acte de stare civilă solicitând încuviințarea probei testimoniale și expertiza judiciară (f. 8-13, 19-24)
Cererea este însoțită de taxă de timbru în cuantum de 2900 lei (f. 3,4,) și timbre judiciare în valoare de 51,6 lei (verso filele 3, 4, f. 32, 33)
La dosar, pârâta M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE depune un înscris în care exprimă punctul de vedere cu privire la rectificarea suprafeței de teren (f. 26-28, 35-37) și arată că se impune determinarea suprafeței terenului prin intermediul expertizei judiciare.
Urmare decesului reclamantului D. I., la data de 18.11.2012 (f. 45), procesul a fost continuat de moștenitorii lui, D. P., D. R., D. I. (f, 50, 56).
La data de 9 septembrie 2013, reclamanții au extins acțiunea față de I. V. G., soțul pârâtei I. A. M. (f. 73).
Au precizat acțiunea la data de 22.09.2014 în sensul că invocă drept temei al uzucapiunii, dispozițiile art. 1460, art. 1462 și 1463 C.civ. austriac (f. 145, 146)
Pârâtul C. A. la fost citat prin publicitate.
Pârâții I. A. M., I. V. G. nu s-au opus admiterii acțiunii.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, interogatoriul pârâților (f. 111, 154), expertiza judiciară (f. 117-125, 143, 186-188) și proba testimonială (109, 134).
Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit extrasului CF de la dosar, pârâtul C. A. este proprietarul imobilului teren situat în Cluj-N., ., jud. Cluj, identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._. În CF, terenul are înscrisă suprafața de 669 m.p. și este grevat de interdicția de înstrăinare pentru 10 ani în favoarea pârâtei M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE.
Potrivit adreselor comunicate de Primăria Cluj-N., terenul în cauză nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 sau a Legii nr. 10/2001 și nu se află în domeniul public al municipiului (f. 94-96, 99, 110, 132, 160, 161, 167, 169, 171). Mai mult, expertiza tehnică judiciară constată că terenul nu a făcut parte din patrimoniul CAP.
Tot expertul constată că suprafața terenului este de 932 m.p. Referitor la acest aspect, instanța reține că se impune rectificarea suprafeței, potrivit art. 33. 34 Legea nr. 7/1996. Se reține că a intrat în putere de lucru judecat statuarea instanței de apel în cauza civilă nr._/211/2006, care, în decizia civilă nr. 243/A/2008, referindu-se la suprafața terenului cu nr. top._, vecină deci terenului în cauză, constată că acesta din urmă, respectiv nr. top._, are suprafața de 919 m.p., deși în CF figurează cu suprafața de 669 m.p. Constatând că și terenul cu nr. top._ are aceeași situație, adică suprafața din CF este mai mică decât cea reală, instanța de apel conchide că se justifică rectificarea suprafeței terenului, pentru a da preeminență legii 7/1996, care instituie obligativitatea realizării concordanței dintre situația juridică a terenurilor și situația reală, chiar dacă prin aceasta se încalcă Ordinul nr. 634/2007. Arată că un asemenea ordin nu poate contraveni dispozițiilor legii, căci în caz contrar ar însemna ca în Cf să nu poată fi efectuate cuvenitele rectificări, admise chiar de legiuitor.
D. urmare, instanța va admite cererea pentru rectificarea suprafeței terenului înscris în CF_ Cluj-N. nr. top._ de la suprafața de 669 m.p., la suprafața reală, de 932 m.p., potrivit expertizei tehnice judiciare.
Din totalul acestei din urmă suprafețe, pârâții I. A. M. și I. V. au vândut reclamantei FUNDAȚIA UMANITARĂ A. suprafața de 484,5 m.p iar defunctului D. I., 484,5 (f. 8-10).
Martorii audiați în cauză, respectiv G. A. (f. 109) și L. A. L. (f. 134) au arătat că terenul în litigiu a fost folosit de bunica pârâtei I. A. M., până la deces, când a trecut în folosința pârâtei. Martorul G. A. a declarat că a aflat de la tatăl său și de la un notar pe nume D. că bunica pârâtei I. A. M. a fost pusă în posesie cu terenul în cauză, înainte de începerea celui de-al doilea război mondial. Ambii martori au știut că terenul a aparținut bunicii, apoi pârâtei I. A. M. și că a fost îngrădită. Martora L. A. L. a relatat instanței că știe de la bunica pârâtei I. A. M. că terenul a fost primit de la tatăl ei, în preajma anilor 1940-1942, când a născut primul copil.
Reclamanții invocă uzucapiunea, începută de bunica pârâtei I. A. M. și continuată de aceasta până la momentul la care a vândut terenul către aceștia.
S-a putut determina, prin intermediul probei testimoniale, că începutul posesiei se situează în preajma anilor 1940-1942, când bunicii pârâtei I. A. M. i se năștea primul copil. Afirmația martorei este confirmată de declarația celuilalt martor, care cunoaște de la tatăl său că terenul a fost dobândit de bunica pârâtei înainte de începerea celui de-al doilea război mondial.
În privința legii aplicabile, reclamanții indică dispozițiile Codului civil Austriac.
În Transilvania, Codul civil austriac, introdus din 29 mai 1853, a suferit modificări după anul 1861, când în unele teritorii (fără centrul și estul Transilvaniei) a fost reintrodusă legislația maghiară care avea la bază Proiectul de cod civil din 1514(„Tripartitul lui Verboczy");art. 1468 C. civ. austr., care prevedea uzucapiunea de treizeci de ani pentru cazurile obișnuite, a fost abrogat din 5 februarie 1870. Potrivit dreptului maghiar, termenul cerut pentru a prescrie achizitiv era de 32 de ani în cazurile obișnuite, de 40 de ani față de biserică, iar de 100 de ani față de stat.
În Transilvania, intervalul de timp între extinderea legislației Vechiului Regat și trecerea la cărțile funciare prin D.L. nr. 115/1938 (deci, implicit, la reglementarea specială a uzucapiunii prin art. 27 și 28), a început cinci ani mai târziu, dar a durat mai mult, între 15 septembrie 1943 (D.L. nr. 389/1943 pentru extinderea legislației civile și comerciale în România de peste Carpați) și 12 iulie 1947 (Lg. nr. 241/1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare din 27 aprilie 1938) – uzucapiunea începută în acest interval a fost reglementată de dispozițiile Codului civil român, iar după 12 iulie 1847, a fost supusă D.L. nr. 115/1938.
Prin Decizia XXI din anul 2005, Î.C.C.J. hotărăște: „...acțiunile de carte funciară și în prestație tabulară și în rectificare tabulară, având ca obiect înscrierea în cartea funciară a unor drepturi reale imobiliare prevăzute în acte juridice valabil încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996, sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv de cele ale Decretului-lege nr. 115/1938”.
Așa cum s-a reținut mai sus, posesia asupra terenului în cauză a început în perioada 1940-1942, deci, anterior aplicării D.L 115/1938.
Prin urmare, dreptul aplicabil este cel indicat de reclamanți, anume Codul civil austriac. La art. 1460 acesta prevedea că pentru prescripțiune, pe lângă capacitatea persoanei și a obiectului, mai trebuie ca cineva să posede efectiv lucrul sau dreptul ce trebuie dobândit în acest mod, posesia sa fie legitimă, cu buna credință și neviciată și să fie continuă în tot timpul cerut de lege, astfel că pentru a-și produce efectele, respectiv pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate posesia trebuie să fie efectivă, exercitată cu buna credință, neviciată și continuă pe o perioadă de 30 de ani.
Totodată instanța va avea în vedere ca din interpretarea art. 1462 și art. 1463 cod civil austriac reiese că moștenitorii celui care a început posesia o pot continua si astfel timpul în care antecesorul lor a posedat imobilul va intra în calculul termenului de 30 de ani, fiind ca atare permisa joncțiunea posesiilor.
Întrucât de la momentul începerii posesiei, 1940-1942, până la momentul înstrăinării terenului către reclamanți, 18.02.2012, au trecut peste 30 de ani, iar din materialul probator a rezultat că atât bunica pârâtei, cât și pârâta I. A. M. au exercitat o posesie utilă, continuă și netulburată, sub nume de proprietar asupra terenului care nu a făcut obiectul niciunei legi de restituire a proprietăților, instanța apreciază întemeiată cererea pentru constatarea calității de proprietar al pârâtei I. A. M. cu privire la terenul din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ și o va admite. În temeiul art. 111 C.pr.civ. rap. la art. 1640, 1642, 1643 C.civ. austriac va constata că, prin joncțiunea posesiilor, pârâta I. A. M. este proprietar, cu titlu de uzucapiune, asupra terenului din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._.
Dreptul ei va fi întabulat în cf ca bun propriu, cu titlu de uzucapiune, în temeiul art. 20 și următ. L nr. 7/1996 – forma în vigoare la data promovării acțiunii. Soluția se impune deoarece, potrivit art. 26 din lege, deși uzucapiunea constituire mod de dobândire a proprietății recunoscut de lege, pentru a dispune de bun, proprietarul trebuie să procedeze la întabulare.
Ori, așa cum s-a reținut în paragrafele anterioare, pârâta I. A. M. și soțul ei, I. V., au înstrăinat terenul către reclamanți.
Cu privire la modalitatea de înstrăinare a terenului, instanța reține că potrivit art. 25 din Legea nr. 7/1996 „Înscrierile în cartea funciară își vor produce efectele de opozabilitate față de terți de la data înregistrării cererilor”. Cum actul dintre părți nu îndeplinește forma cerută de art. 20 pentru întabulare, înscrisul produce efectele unui antecontract de vânzare-cumpărare, cu obligația în sarcina promitentului vânzător de a depune stăruință pentru încheierea lui în formă autentică, obligație ce trebuie executată în natură, în conf. cu art. 1073, 1077 C. civ. Refuzul înstrăinătorului de a preda cumpărătorului actele apte de întabulare îndreptățește cumpărătorul la a solicita instanței să suplinească acordul de voință a celui dintâi, cum prevede art. 27 alin. 1 și 3 Legea nr. 7/1996.
În consecință, va obliga înstrăinătoarea, pârâta I. A. M., să încheie cu reclamanții act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._, astfel: cu reclamanta FUNDAȚIA UMANITARĂ A. pentru suprafața de FUNDAȚIA UMANITARĂ A. suprafața de 484,5 m.p iar cu moștenitorii defunctului D. I., respectiv D. P., D. R., D. I. pentru suprafața de 484,5 m.p.
Chiar dacă antecontractul este încheiat, în calitate de vânzători, de ambii soți I., devreme ce doar pârâta I. A. M. este proprietarul terenului, doar ea poate fi obligată să încheie actul autentic cu cumpărătorii.
Va dispune, în temeiul art. 42 alin. 1 și 2 din Legea nr. 7/1996 – forma în vigoare la data promovării cererii, dezmembrarea terenului din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ în două parcele cu nr. top. noi, potrivit expertizei tehnice judiciare, astfel:
- .._/1 în suprafață de 466 m.p. proprietatea reclamantei FUNDAȚIA UMANITARĂ A.
- .._/2 în suprafață de 466 m.p. proprietatea reclamanților D. P., D. R., D. I.
Dreptul lor se va întabula la CF cu titlu de cumpărare.
Cât privește cererea pentru radierea interdicției de înstrăinare instituită în favoarea pârâtei M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE instanța constată că nu se justifică admiterea unei asemenea cereri, deoarece uzucapiunea reprezintă un mod originar de dobândire a proprietății. Cu alte cuvinte, bunul este dobândit de uzucapant liber de orice sarcini. Interdicție se cuvine a fi radiată ca efect al admiterii cererii de constatare a prescripției achizitive.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții FUNDAȚIA UMANITARĂ A., cu sediul în Cluj-N., ., ., prin reprezentant P. E. C., D. P., D. R., D. I., toți cu dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții C. A., cu ultimul dom. cunoscut în Cluj-N., .. 98, jud. Cluj, citat prin publicitate, I. A. M., I. V. G., toți cu dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în București, .. 2-4, sector 3.
Dispune rectificarea suprafeței terenului înscris în CF_ Cluj-N. nr. top._ de la suprafața de 669 m.p., la suprafața reală, de 932 m.p.
Constată că, prin joncțiunea posesiilor, pârâta I. A. M. este proprietar, cu titlu de uzucapiune, asupra terenului din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ în suprafață de 932 m.p.
Dispune întabularea dreptului de proprietate al pârâtei I. A. M. asupra terenului din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ în suprafață de de 932 m.p. ca bun propriu, cu titlu de drept cumpărare
Obligă pârâta I. A. M., să încheie cu reclamanții act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._, astfel: cu reclamanta FUNDAȚIA UMANITARĂ A. pentru suprafața de FUNDAȚIA UMANITARĂ A. suprafața de 484,5 m.p iar cu moștenitorii defunctului D. I., respectiv D. P., D. R., D. I. pentru suprafața de 484,5 m.p.
Dispune dezmembrarea terenului din . identificat în CF_ Cluj-N., nr. top._ în două parcele cu nr. top. noi, potrivit expertizei tehnice judiciare, astfel:
- .._/1 în suprafață de 466 m.p. proprietatea reclamantei FUNDAȚIA UMANITARĂ A.
- .._/2 în suprafață de 466 m.p. proprietatea reclamanților D. P., D. R., D. I.
Dispune întabularea dreptului lor la a CF cu titlu de cumpărare.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 iunie 2015.
JUDECĂTOR, GREFIER
C. M. C. R. I. P.
Red. C.M.C./C.M.C., 9 ex. (1 ex. Adm. Fin Cluj-N.,, 1 ex. BCPI), 2015-07-02
Acest .
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6577/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6663/2015.... → |
|---|
