Rezoluţiune contract. Sentința nr. 4241/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 4241/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 20937/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4241/2015

Ședința publică din 28.04.2015

Instanța constituită din:

P.: I. G.

GREFIER: M. M.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții B. G., B. E., B. A. și B. E. în contradictoriu cu pârâtul B. B. C., având ca obiect pretenții.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică din data de 21.04.2015, fiind cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțare pentru data de astăzi.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei comerciale de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată de către reclamanți la data de 29.09.2014 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ s-a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul, să dispună rezoluțiunea antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate în anul 2001 între antecesorul pârâului și reclamanți, obligarea pârâtului la plata sumei de 18.000 euro, echivalentul în lei, cu titlu de daune interese compensatorii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat, în esență, că între antecesorul pârâtului, defunctul B. B. C. F. și reclamanți B. G. și B. E. s-a încheiat la data de 12.12.2001 un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 300 mp situat în . numit „Grădina la Coasta lui Gorbo”, înscris în CF nr. 2744 Florești, pentru prețul de 4.16.000 rol/100mp, iar cu reclamanți B. A. și B. E. s-a încheiat la data de 12.12.2001 un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 300 mp situat în . numit „Grădina la Coasta lui Gorbo”, înscris în CF nr. 2744 Florești, pentru prețul de 4.16.000 rol/100 mp.

Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Cluj-N., sub nr._/2004 reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. B. C. obligarea acestuia din urmă la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică. În acest dosar, pârâtul a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat anularea antecontractelor de vânzare-cumpărare, cerere care a fost respinsă.

Ulterior, pârâtul a înstrăint terenurile în litigiu numitei Rosan N., prin contractul autentic denumit „Act de parcelare și contract de vânzare-cumpărare” autentificat de BNP B. M.. În acestă situație, acțiunea lor în prestație tabulară a fost admisă numai în parte, și s-a dispus intabularea dreputului de proprietate a reclamanților B. G. și B. E. asupra suprafeței de 10 mp din imobilul cu nr. cadastral 6644/3 și reclamanților B. A. și B. E. asupra suprafeței de 7 mp din imobilului cu nr. cadastral 6644/4, raportat la faptul că diferențele de suprafață se suprapun cu terenul înstrăinat către R. N.. Reclamanții și-au extins acțiunea și față de pârâta R. N., solicitând anularea contractelor de vânzare-cumpărare, acțiune care a fost respinsă definitiv prin sentința civilă nr 2769/21.02.2011 din dosarul civil nr._, hotărâre care a rămas definitivă în luna octombrie 2011, ca urmare a respingerii recursului reclamanților.

Au mai arătat că raportat la faptul că antecontactele au fost încheiate încă din anul 2001 asupra suprafețelor de teren menționate, antecontracte care nu au fost anulate prin nicio hotărâre judecătorească și reclamanții doresc ca în prezent să achiziționeze teren în acea zonă, au formulat prezenta cerere, dat fiind că prețul terenului a crescut considerabil și din culpa pârâtului timp de 12 ani reclamanții au fost în imposibilitatea de a își achiziționa un alt teren.

Acordarea daunelor interese compensatorii au fost solicitate ca urmare a faptului că rezoluțiunea intervine ca urmare a culpei pârâtului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1075 C. civil 1864, art. 1073 și art. 969 C. civil, respectiv art. 194 și art. 59 C. proc. civilă.

În probațiunea au solicitat interogatoriul pârâtului, acvirarea dosarului nr._/211/2006, proba cu martori (f.3-4) și a depus la dosar în copie certificată: sentința civilă nr. 2769/2011 (f. 22-28), sentinaț civilă nr. 2046/2008 (f.29-30), expertiza tehnică efectuată în dosarul civil nr._/211/2006 (f. 31-43), antecontractele de vânzare-cumpărare (f.44-45).

Cererea a fost legal timbrat cu taxă de timbru în valoare de 2900 lei (f.21).

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat față de cauza care a făcut obiectul dosarului nr._/211/2011 a Judecătoriei Cluj-N., în care s-a pronunțata sentința civilă nr._/2012, excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

În susținerea excepției autorității de lucru judecat față de dosarul nr._/211/2011 a arătat că există identitate de părți, obiect și cauză.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a solicita rezoluțiunea contractelor a arătat că termenul de prescripție este cel general de 3 ani, prevăzut de art. 3 raportat la art. 1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, iar acesta a început să curgă din 12.12.2001, în lipsa unui termen de executare a obligației stabilită în sarcina promitentului-vânzător. De asemenea în cauză nu a intervenit nici suspendarea termenului de prescripția și nici întreruperea lui, astfel încât acesta s-a împlinit la data de 12.12.2004.

La termenul din 21.04.2015 instanța a pus în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune și a rămas în pronunțare pe excepția invocată de către pârât.

Analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține următoarele:

Prescripția extinctivă este acea sancțiune care constă în stingerea, în condițiile legii, a dreptului material la acțiune neexercitat în termen. Prin drept la acțiune se înțelege dreptul de o constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită pretanței, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz. Excepția prescripției dreptului la acțiune este o excepție de fond, absolută și peremptorie. Având în vedere că în cauză este vorba despre prescripții începute sub vechiul Cod civil, în cauză sunt incidente dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958, astfel încât excepția poate fi invocată atât din oficiu, cât și de părțile în favoarea cărora curge termenul de prescripție, în orice stadiul al procesului, inclusiv în recurs.

Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 termenul de prescripție în cazul drepturilor de creanță, termenul de prescripție este de 3 ani. Acesta, potrivit art. 7 din același act normativ, începe să curgă din momentul în care s-a născut dreptul la acțiune.

În speță dreptul la acțiune s-a născut din momentul în care reclamanții au încheiat antecontractele de vânzare-cumpărare, adică la data de 12.12.2001 (f.44-45), contracte care nu au fost încheiate sub termen sau condiție.

Mai mult, instanța constată că în cauză nu a intervenit niciu caz de suspendare a curgerii termenului de prescripție și nici vreun caz de întrerupere a acestuia.

Deși reclamanții au formulat de-a lungul timpului mai multe cereri de chemare în judecată, instanța reține că acestea nu au dus la întreruprea cursului prescripției extinctive, caz de întrerupere reglementat de prevederile art. 16 lit. b din Decretul nr. 167/1958, deoarece cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți în dosarul civil nr._/211/2006, a avut alt obiect decât prezenta cerere. Chiar dacă s-ar considera că acestă cerere ar fi dus la întreruperea cursului prescripției, a început un nou termen de prescripție la data de 09.03.2011 care s-a împlinit la data de 09.09.2014, anterior formulării prezentei cereri ( 29.09.2014).

În ceea ce privește cererile de chemare în judecată înregistrate sub nr._/211/2011 respectiv sub nr._/211/2013 acestea nu au fost apte să întrerupă termenul de prescripție, deoarece nici acestea nu au avut ca și obiect rezoluțiunea contractelor. Astfel, în primul dosar chiar dacă suma solicitată ca și despăgubiri este tot de 18.000 euro, cauza cererii diferă față de cauza din prezentul dosar. În dosarul_/211/2011 reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe prevederile legale privind garanția pentru evicțiune provenită din fapta personală a vânzătorului (art. 1337, 1339 C. civil 1864), în timp ce în prezenta cauză temeiul juridic este rezoluțiunea contractului. Dar, din nou, chiar dacă s-ar considera că a avut același obiect, termenul de prescripție nu s-a întrerupt, deoarece prima cerere a fost respinsă, iar a doua anulată, în cauză fiind incidente prevederile art. 16 alin. final din Decretul nr. 167/1958. Cererea de obligare a reclamantului la plaa de daune interese este o cerere accesorie față de acțiunea în rezoluțiune, motiv pentru care urmează soarta cererii principal, potrivit principiului accesorium sequitur principale, instanța constatând că a intervenit prescripția și pentru dreptul de a cere obligarea la despăgubiri.

Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către pârât și va respinge cererea formulată de către reclamanți ca prescrisă.

În conformitate cu prevederile art. 452 C. proc. civilă, „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”, iar potrivit art. 453 alin.(1) C.proc. civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.

Având în vedere că partea căzută în pretenții sunt reclamanțiii, iar pârâtul nu a solicitat cheltueieli de judecată, instanța nu va acorda astfel de cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârât.

Respinge cererea formulată și precizată de către reclamanții B. G., CNP_, B. E., B. A., CNP_, B. E., CNP_, toți cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., . la av. M. V. în contradictoriu cu pârâtul B. B. C., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., . la av. D. P. G., ca prescrisă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea se va depune la Judecătoria Cluj-N..

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.04.2015

P., GREFIER,

Red. I.G./Thred. I.G./

10 ex./28.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Rezoluţiune contract. Sentința nr. 4241/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA