Somaţie de plată. Sentința nr. 9774/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9774/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 9774/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator de date cu caracter personal 3185
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9774/2015
Ședința publică de la 22 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. G. C.
Grefier: S. C. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe creditoarea K. I. SRL în contradictoriu cu debitoarea S. L. SRL, având ca obiect cerere de emitere somație de plată.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 15.10.2015, fiind consemnate încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 22.10.2015.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, creditoarea . a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea . unei ordonanțe de plată prin care să fie obligată debitoarea la plata sumei de_,97 lei reprezentând contravaloarea parțială a facturilor . nr. 2344 din data de 09.07.2014 și nr. 2356 din data de 16.07.2014, dar și la plata dobânzii legale penalizatoare, de la data scadenței și până la data plății efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că a livrat societății debitoare marfa menționată în facturile atașate cererii, scadente la data de 16.07.2014, respectiv 23.07.2014, după cum rezultă din însuși cuprinsul lor, fără însă ca debitoarea să achite în integralitate contravaloarea acestora.
Conform facturilor . nr. 2402, nr. 2403, nr. 2404 din data de 26.07.2014 și nr. 2406 din data de 27.07.2014, debitoarea a efectuat plăți parțiale ale debitului datorat, în cuantum de 901,68 lei, rămânând însă un rest de plată neachitat în cuantum de_,97 lei.
Apreciază creditoarea că cererea formulată este admisibilă, fiind întrunite toate cerințele impuse de procedura specială a ordonanței de plată. Conform art. 1014 alin. 1 și art. 1016 alin. 2 Cod proc. civ., a comunicat debitoarei la data de 15.04.2015, prin intermediul executorului judecătoresc, o somație prin care a solicitat plata sumei datorate, fără ca debitoarea să achite debitul în termenul acordat. Creanța pe care o deține are un caracter cert, lichid și exigibil, care constă în plata unei sume de bani, în sensul art. 1013 alin. 1 Cod proc. civ. Obligația debitoarei de plată a sumei menționate derivă din facturile emise și primite de aceasta, astfel că este întrunită și cerința constatării creanței printr-un înscris. Cuantumul debitului datorat este identificabil în mod cert în cuprinsul facturilor emise, fiind vorba de două facturi inițiale care atestă întreaga sumă datorată și de patru facturi ulterioare de achitare parțială a debitului.
Cu privire la plata dobânzii legale penalizatoare aferente debitului principal, aceasta este datorată de debitoare pentru neplata la scadență - 16.07.2014 și 23.07.2014 - a contravalorii integrale a facturilor restante, raportat și la dispozițiile art. 1535 alin. 1 Cod civil.
În drept au fost invocate prevederile art. 1013 și urm. Cod proc. civ., art. 453 alin. 1 Cod proc. civ., art. 1535 alin. 1 Cod civil.
În probațiune au fost depuse înscrisuri. (f. 5-22)
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei. (f. 2)
Legal citată, debitoarea a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Cluj-N., dat fiind faptul că sediul său se află în Mun. A.-I., cauza fiind astfel de competența Judecătoriei A.-I.. Tot pe cale de excepție, debitoarea a invocat inadmisibilitatea cererii de emitere a ordonanței de plată, arătând că procedura de comunicare a somației depuse la dosar de către creditoare este viciată deoarece executorul judecătoresc a omis să menționeze adresa sediului său în totalitate, în sensul că nu a indicat numărul blocului și al apartamentului.
Pe fondul cauzei, debitoarea susține că cererea formulată este neîntemeiată, creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă. Între părți s-au derulat într-un interval scurt mai multe operațiuni comerciale, respectiv creditoarea livra flori iar debitoarea le comercializa prin magazinele proprii. Debitul invocat de creditoare este stins în totalitate, aceasta ridicându-și marfa livrată deoarece nu era conformă cu cerințele debitoarei. Acest aspect rezultă și din facturile fiscale depuse la dosar, care nu poartă semnătura reprezentantului debitoarei și nu sunt recunoscute. Toată marfa livrată și menționată în facturile fiscale a fost returnată și recepționată de către creditoare. A mai solicitat obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În probațiune au fost depuse înscrisuri. (f. 40, 41)
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru creditoare și, față de momentul depunerii întâmpinării, a dispus decăderea debitoarei din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. D. urmare, debitoarea a fost decăzută inclusiv din dreptul de a mai invoca excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-N., dar și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 1015 alin. 1 Cod proc. civ. republ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, potrivit susținerilor părților, între cele două societăți s-au derulat raporturi contractuale în temeiul cărora creditoarea, în schimbul unui preț convenit, i-a livrat debitoarei flori pe care aceasta le comercializa prin magazinele proprii. Cu toate acestea, potrivit susținerilor debitoarei - care, deși a fost decăzută din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, se poate totuși apăra, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și dovezilor părții potrivnice, conform art. 263 Cod proc. civ. - marfa menționată în factura fiscală . nr. KRY 2344 din 09.07.2014 (f. 7, 8) și factura . nr. KRY 2356 din data de 16.07.2014 (f. 9, 10), a fost returnată și recepționată de către creditoare, întrucât nu corespundea cerințelor debitoarei.
Sub aspectul dispozițiilor legale aplicabile, procedura specială a ordonanței de plată se aplică, potrivit prevederilor art. 1014 Cod proc. civ. republ., creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Prin urmare, admisibilitatea unei cereri de ordonanță de plată este supusă dovedirii de către creditor a următoarelor condiții ce se impun a fi întrunite în mod cumulativ: formularea unei cereri care să aibă ca obiect plata unei sume de bani, această obligație să rezulte dintr-un contract civil, iar creanța pretinsă de creditor să aibă caracter cert, lichid și exigibil.
Cât privește calitatea creanței de a fi certă, lichidă și exigibilă, potrivit art. 663 Cod proc. civ. republ., creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși actul de creanță, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când actul conține elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Raportat la poziția și apărările formulate de către debitoare, se impun a fi menționate și dispozițiile art. 1021 Cod proc. civ. republ. privitoare la contestarea creanței și care prevăd că atunci când debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă contestația este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor și lămuririlor părților. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanța va respinge cererea creditorului prin încheiere. Cu toate acestea, trebuie spus că simpla contestare formală nu este suficientă, deoarece aceasta ar însemna ca procedura ordonanței de plată să devină întotdeauna ineficientă, orice debitor putând anihila procedura de recuperare a sumelor datorate prin simpla negare a celor solicitate.
Cercetând actele dosarului prin prisma condițiilor de admisibilitate anterior invocate, instanța constată că, în ceea ce privește existența unui contract civil între cele două părți, acest aspect nu este contestat de niciuna dintre părți, ambele învederând existența unor relații contractuale între ele, fără a fi depus la dosar și un contract materializat în formă scrisă, care să fie semnat și însușit de părți. Cât privește obligația a cărei executare se solicită prin ordonanța de plată, aceasta are drept obiect o sumă de bani, întrucât creditoarea a solicitat obligarea debitoarei la plata sumei de_,97 lei, creanță izvorâtă din facturile fiscale anexate la dosar.
Cu toate acestea, văzând înscrisurile de care creditoarea se prevalează, instanța constată că niciuna dintre facturile fiscale emise de către aceasta nu este semnată și ștampilată, deci neînsușită, de către reprezentanții debitoarei. În aceste condiții, chiar având în vedere calitatea de profesionist a părților și dispozițiile art. 277 alin. 2 Cod proc. civ., în lipsa oricăror altor înscrisuri care să fie opozabile părții adverse, facturile de la dosar nu pot sta singure în susținerea pretențiilor emise și nu pot justifica în patrimoniul debitoarei obligația vreunei plăți, conform art. 1270 Cod civil. La fel și facturile . nr. 2402, nr. 2403, nr. 2404 din data de 26.07.2014 și nr. 2406 din data de 27.07.2014, întocmite în mod unilateral de către creditoare și fără a fi însoțite de alte dovezi suplimentare, nu pot atesta în mod neîndoielnic plățile parțiale pe care debitoarea le-r fi efectuat.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că partea creditoare nu a făcut dovada caracterului cert al creanței pretinse, înscrisurile menționate mai sus nefiind apte să probeze întrunirea acestei cerințe esențiale impuse de art. 1014 Cod proc. civ. republ. pentru admiterea cererii de ordonanță de plată.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de către creditoare, iar față de prevederile art. 453 Cod proc. civ., având în vedere că partea creditoare este cea care a pierdut procesul, va respinge cererea acesteia de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată. Totodată, va fi respinsă și cererea debitoarei de obligare a creditoarei la plata cheltuielilor de judecată, cheltuieli a căror dovadă nu a fost făcută conform art. 452 Cod proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de către creditoarea ., J_, C. RO_, cu sediul în D., ., nr. 2, ., ., având sediul procesual ales la C.A. M. P., în Cluj-N., .. 148, jud. Cluj, în contradictoriu cu debitoarea ., J_, C._, cu sediul în A. I., .. 61, jud. A..
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată.
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea creditoarei la plata către debitoare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, aceasta urmând a fi depusă la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din data de 22.10.2015.
Președinte,Grefier,
C. G. C. S. C. P.
Red/Dact/CGC/SCP
22.01.2016, 4 ex.
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 9743/2015. Judecătoria... | Încetare executare silită. Sentința nr. 9633/2015.... → |
|---|
