Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 03/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 12830/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 03.10.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A.-G. J.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. E., cu domiciliul în C., ..14, ..A, . în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, ..249, . 3, București, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 26.09.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, pentru a da posibilitatea apărătorilor părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 03.10.2013 când,
INSTANȚA
Prin cererea formulată la data de 15.05.2013 și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanta P. E. a solicitat în contradictoriu cu C. Națională de Asigurări de Sănătate:
- obligarea pârâtei la acordarea despăgubirilor civile constând în contravaloarea medicamentului Tarceva achiziționat de reclamantă, în cuantum de 9.146,30 lei;
- obligarea paratei la decontarea și asigurarea medicamentului Tarceva pe toată perioada necesară efectuării tratamentului;
- obligarea paratei la plata prejudiciului moral, cauzat pentru suferința psihică pricinuită, evaluat la suma de 10.000 lei;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că în urma unor investigații efectuate în Germania, reclamanta a fost diagnosticată cu cancer pulmonar. Diagnosticul a fost confirmat și în tară de către specialiști oncologi, astfel încât reclamanta a fost luată în evidențele Spitalului Sfântul loan din Bucureși, Secția oncologie, înregistrată sub nr. 89/2013, astfel cum rezultă din viza aplicată pe buletinul de identitate. In urma investigațiilor medicii specialiști au prescris urgent tratament cu medicamentul Tarceva, Comisia Oncologică aprobând acest tratament.
A mai arătat reclamanta că în luna martie 2013 s-a început tratamentul cu Tarceva, și întrucât se impunea de urgență administrarea acestui tratament a fost nevoită să achite tratamentul pentru o lună, în cuantum de 9.146,30 lei. La data de 03.04.2013 a fost înregistrat la CNAS dosarul nr. 1123/03.04.2013 pentru decontarea medicamentului pe toată perioada de tratament și întrucât dosarul nu a fost aprobat s-a promovat prezenta cerere.
A mai menționat reclamanta că medicamentul Tarceva este unicul medicament autorizat in terapia de întreținere a cancerului pulmonar, fiind finanțat din bugetul statului și din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Prin refuzul de a deconta și a asigura gratuit tratamentul prescris de medici, pârâta a pus în pericol viața ceea ce constituie un tratament inuman, contrar art. 2 și 3 din Convenție și contrar principiului consacrat de Constituția României privind dreptul la viață.
In drept s-au invocat prevederile art. 2 si 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.22 din Constituție, art. 58 raportat la art. 61 C.civ., art. 253 C.civ., art. 221 C.civ., art. 218 alin. 2, art. 226 alin. 1, art. 231, art. 266, art. 292 din Legea nr. 95/2006, HG 124/2013, Ordinul 190/2013, art. 1516 si urmat.C.civ.
In susținere cererii a fost propusă proba înscrisuri, interogatoriu și orice alte probe care ar rezulta a fi utile din dezbateri.
In cadrul probei cu înscrisuri, s-au depus ca înscrisuri: raport medical nr._/24.01.2013; buletin de rezultate analize din 29.01.2013 eliberat de Synevo; bilet de ieșire din spital din 31.01.2013; scrisoare medicala din 31.01.2013; raport medical nr._/11.02.2013; rezultate analize din 25.02.2013; traducere legalizata diagnosticare Germania din 25.02.2013; buletin de analize medicale din 07.03.2013; raport medical nr._/ 15.03.2013; traducerile legalizate ale diagnosticării efectuate in Germania; rezultatele patologice din Germania; rețea eliberata la 18.03.2013 si bon fiscal in valoare de 9.146,30 lei, reprezentând contravaloare tratamentului medicamentos; cupon pensie; adeverința asigurat CAS- CT_/07.03.2013; copie buletin de identitate cu viza Spitalului de Oncologie Sfantul loan.
Prin întâmpinarea formulată de către pârâta s-a invocat excepția de netimbrare a cererii și excepția prematurității formulării cererii, pe fondul cauzei arătând că reclamanta nu a prezentat la dosarul cauzei documente medicale din momentul în care a fost luată în evidență de Spitalului Clinic de Urgență Sfântul loan din București, secția oncologie.
A mai arătat pârâta că reclamanta nu a depus la dosarul cauzei documente medicale ale investigațiilor efectuate de către medii specialiști care au prescris ”urgent tratament cu medicamentul Tarceva ". In acest sens, nu se poate înțelege care medici specialiști au prescris acest medicament și de la care unitate sanitară. Față de acest aspect, se impune a se observa că acest medicament a fost cumpărat de la farmacie și achitat de către reclamantă, deci la cererea acesteia și nicidecum la recomandarea medicului curant.
În același sens, arată pârâta că Tarceva nu este unicul medicament autorizat în terapia de întreținere a cancerului pulmonar, ceea ce va demonstra pe parcursul soluționării cauzei.
Cu privire la invocarea art. 2 și art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pârâta susține că persoana care se pretinde victimă trebuie să își susțină afirmațiile cu elemente de probă pertinente (de exemplu, certificate medicale sau medico-legale). Reclamanta este ținută să facă proba relelor tratamente „dincolo de orice dubiu rezonabil". Or, reclamanta nu atașează și nu comunică instanței și nici instituției pârâte vreun document din care să rezulte refuzul de a i se acorda tratamentul cu medicamentul Tarceva.
Cu privire la aspectele juridice au fost invocate prevederile Ordinului președintelui CNAS nr. 190/2013, art. 208 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
In atare condiții, susține pârâta că cererea de chemare în judecată trebuie să fie respinsă, întrucât nu există temei legal pentru ca instituția pârâtă să fie obligată la plata unei sume de bani având în vedere că, potrivit art. 237 alin. (1) lit, j) din Legea nr. 95/2006, C. Națională de Asigurări de Sănătate nu are ca atribuție să deconteze asistența medicală la cerere.
In concluzie, având în vedere temeiurile de drept menționate, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat, reclamanta a arătat că a fost luată în evidențele Spitalului Sf. I. din București- Secția Oncologie, fiind înregistrată sub nr.89/2013, iar medicamentul Tarceva a fost prescris de dr. C. C. din cadrul acestui spital la data de 18.03.2013, conform rețetei aflate la dosarul cauzei.
Prin încheierea de ședință din data 08.08.2013 a fost respinsă excepția de netimbrare a cererii formulate, precum și excepția prematurității promovării acțiunii.
La data de 08.08.2013 reclamanta a precizat câtimea obiectului primului capăt de cerere la valoarea de 27.438,90 lei, reprezentând cheltuielile aferente perioadei de trei luni în care a urmat tratamentul cu Tarceva.
Prin notele de ședință depuse la aceeași dată de către pârâtă s-a arătat că începând cu luna iulie 2013, timp de 3 luni, a fost aprobat de către Comisia de oncologie constituită la nivelul CNAS, în favoarea reclamantei, tratamentul cu Tarceva. S-a menționat totodată că potrivit Anexei 1, Cap.A, punctul a din Ordului CNAS 180/2003, comisia nu emite aprobări de terapie retroactivă și prin urmare, medicamentele prescrise și eliberate fără aprobarea Comisiei nu fac obiectul decontării din bugetul fondului unic național de asigurări sociale de sănătate.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
Analizând cererea formulată prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța reține:
În urma unor investigații efectuate în Germania, reclamanta a fost diagnosticată cu cancer pulmonar. Diagnosticul a fost confirmat și în tară de către specialiști oncologi, astfel încât reclamanta a fost luată în evidențele Spitalului ”Sfântul loan” din București, Secția Oncologie, fiind înregistrată sub nr.89/2013.
Conform rețetei aflate la dosarul cauzei la fila 34, medicamentul Tarceva a fost prescris de dr. C. C., medic specialist oncologie medicală din cadrul Spitalului Sf. I. din București la data de 18.03.2013.
Prin referatul de justificare întocmit de același medic la data de 18.03.2013 s-a propus către Comisia din cadrul CNAS aprobarea inițierii tratamentului cu Erlotinib.
Prin înscrisurile aflate la filele 104-180 rezultă dă la data de 03.04.2013 a fost înregistrat la CNAS dosarul nr._, în ceea ce o privește pe reclamantă, iar aprobarea inițierii tratamentului cu Erlotinibum-Tarceva a fost dispusă de către Comisia de experți a CNAS pentru implementarea programului național de oncologie la data de 12.06.2013, începând cu luna iulie 2013.
Prin răspunsul la interogatoriu, pârâta a arătat că această comisie se întrunește lunar, iar selecția dosarelor se face în funcție de ordinea depunerii dosarelor la CNAS.
De asemenea instanța constată că reclamanta are calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări de sănătate național, fiind îndreptățită astfel să beneficieze de prevederile art.218 din Legea 95/2006: ” (2)Asigurații au următoarele drepturi:
a)să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum și casa de asigurări de sănătate la care se asigură, în condițiile prezentei legi și ale contractului-cadru;
b)să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, dacă îndeplinesc toate condițiile prezentei legi, suportând cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate;
c)să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;
d)să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii;
d1)să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală, în condițiile impuse de contractul-cadru;
e)să efectueze controale profilactice, în condițiile stabilite prin contractul-cadru;
f)să beneficieze de servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
g)să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și în spitale aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
h)să beneficieze de servicii medicale de urgență;
i)să beneficieze de unele servicii de asistență stomatologică;
j)să beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare;
k)să beneficieze de dispozitive medicale;
l)să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;
m)să li se garanteze confidențialitatea privind datele, în special în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul;
n)să aibă dreptul la informație în cazul tratamentelor medicale;
o)să beneficieze de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în condițiile legii.
Art. 231
Asigurații beneficiază de medicamente cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 232. Modalitățile de prescriere și eliberare a medicamentelor se prevăd în contractul-cadru.
Art. 232
(1)Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către Ministerul Sănătății Publice și CNAS, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”
În cadrul HG nr.720/2008, SUBLISTA C: DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%, SECȚIUNEA C2: DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc – P3, la poziția 44 este menționat medicamentul ”ERLOTINIBUM”.
HG nr.124/2013 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2013 și 2014 prevede:
”Art. 23
(1)Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate curative, se suportă la nivelul prețului de decontare. Prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comună internațională (DCI), iar în cazuri justificate medical în fișa medicală a pacientului, precum și în cazul produselor biologice, prescrierea se face pe denumire comercială, cu menționarea în prescripție și a denumirii comune internaționale (DCI) corespunzătoare.
(2)Lista denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, corespunzătoare denumirilor comune internaționale (DCI) cuprinse în secțiunea C2 a sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
(…)
(10)Medicamentele specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecțiuni oncologice incluși în Programul național de oncologie se eliberează după cum urmează:
a)prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare orală, precum și pentru factorii de creștere leucocitari care corespund DCI-urilor: Filgrastimum, Pegfilgrastimum, medicamentele de tip hormonal care corespund DCI-urilor: Leuprorelinum, Goserelinum, Triptorelinum și Fulvestrantum și medicamentele de tip imunomodulator care corespund DCI-urilor Interferonum alfa 2A și Interferonum alfa 2B, Bortezomibum;
b)prin farmaciile cu circuit închis din structura unităților sanitare aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare parenterală. În vederea decontării contravalorii medicamentelor specifice acordate în cadrul programului, prescripțiile se depun la casele de asigurări de sănătate împreună cu borderoul centralizator și cu documentele justificative prevăzute în normele tehnice.”
Prin Ordinul CNAS 180/2013- ANEXA nr. 1: REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE a comisiilor de experți ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru implementarea Programului național de oncologie și pentru monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice se arată că:
”5.Circuitul documentelor: a) Documentul principal îl reprezintă referatul de justificare, completat de medicul curant oncolog/hematolog, cu respectarea criteriilor de eligibilitate, și avizat de coordonatorul de program de la nivelul județului respectiv sau din centrul universitar, după caz.
b)Dosarele pacienților pentru aprobarea efectuării examinării PET/CT trebuie să conțină: referatul de justificare, investigațiile care susțin diagnosticul și evoluția bolii, copia actului de identitate, consimțământul pacientului.
c)Dosarele se depun la casele de asigurări de sănătate, care le transmit lunar la CNAS, în primele 10 zile calendaristice ale fiecărei luni, cu adresă de înaintare și tabel centralizator al dosarelor înaintate.
d)Pentru dosarele incomplete sau care nu respectă criteriile de eligibilitate, întreaga responsabilitate revine în exclusivitate medicului curant și caselor de asigurări de sănătate în evidența cărora se află pacienții și acestea sunt respinse de drept.
e)Comisia pentru monitorizare analizează în sesiuni ordinare sau extraordinare dosarele depuse și emite decizii de aprobare/respingere a efectuării explorării.
f)Decizia este comunicată pacientului de către casa de asigurări de sănătate care a înregistrat dosarul, după primirea unei copii a acesteia de la Comisia pentru monitorizare.
g)Pacientul se programează la furnizor și efectuează examinarea, după care prezintă rezultatul, în original și în copie, medicului oncolog/hematolog care a întocmit referatul.
h)Furnizorul este obligat să transmită lunar la CNAS, în format electronic, centralizatorul investigațiilor efectuate.”
Instanța constată raportat la datele speței că cererea de inițiere a tratamentului cu Tarceva a fost formulată de către reclamantă la medicul curant încă din data de 18.03.2013, conform referatului de justificare întocmit de acesta. Se mai constată totodată că medicul curant are specializare în oncologie medicală și funcționează în cadrul Spitalului de Urgență Sf. I. din București, unitate sanitară cu care există încheiat protocol privind asigurarea tratamentului cu medicamentul Tarceva, acest ultim aspect fiind rezultat chiar din întâmpinarea formulată de CNAS.
Împrejurarea că, din motive ce țin de organizarea comisiei din cadrul CNAS sau de numărul mare de solicitări, abia în luna iunie s-au discutat cererile formulate în luna aprilie 2013 de către pacienți, nu poate fi reținută în defavoarea beneficiarilor, fiind aspecte care nu pot fi imputate bolnavului, având în vedere principiul conform căruia nimeni nu își poate invoca propria culpă pentru a obține un drept (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
Prin urmare, deși comisia nu poate acorda aprobări de terapie retroactivă, nicio dispoziție legală nu interzice acordarea de reparații pentru trecut în cazul în care a fost creat un prejudiciu prin întârzierea soluționării cererii de aprobare a tratamentului.
Dimpotrivă, în acest caz repararea prejudiciului cauzat este obligatorie prin prisma prevederilor art.1381 C.civ. ”Orice prejudiciu dă dreptul le reparație.” Cu privire la forma de reparare a prejudiciului instanța reține că reparația acordată pentru trecut îmbracă forma unor despăgubiri. (art.1386 C.civ.)
În concret, instanța urmează să verifice dacă sunt îndeplinite în speță condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unui prejudiciu, existența unei fapte, existența caracterul ilicit al faptei, existența vinovăției și existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Cu privire la existența faptei reclamate, instanța reține că reclamanta, în calitate de asigurat are dreptul de a beneficia de acordarea de medicamente în cadrul programelor naționale, cu toate facilitățile acordate de lege asiguraților. Acest drept naște în sarcina pârâtei obligația corelativă de asigurare a tratamentului medicamentos în regim de compensare 100%.(HG 720/2008)
Cu privire la existența unui prejudiciu încercat de reclamantă, instanța constată că acesta este de natură materială, fiind cuantificat prin însumarea bonurilor fiscale care fac dovada achitării directe a medicamentului Tarceva pentru 3 luni consecutiv, fiind în valoare totală de 27.438,90 lei.
Cu privire la caracterul ilicit al faptei și persoana vinovată, instanța reține că nerespectarea obligației de acordare a medicamentului în condițiile legii (gratuit) încalcă prevederile art.218 din Legea 95/2006. Comisia care trebuie să se întrunească lunar și să rezolve solicitările adresate de bolnavi este constituită la nivelul Casei naționale de Asigurări de Sănătate, iar medicamentele incluse în programul național de oncologie sunt suportate din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Din această perspectivă, rezultă cu certitudine persoana care se face vinovată de nerespectarea acestei obligații legale. Legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu derivă ex re.
Cu privire la obligația pârâtei de a asigura în viitor tratamentul cu medicamentul Tarceva, instanța reține că aceasta este o obligație corelativă a pârâtei în raport cu dreptul recunoscut de lege în favoarea petentei de a beneficia de acest tratament în regim de compensare 100%. (art. 218 din Legea 95/2006)
Instanța are în vedere în acest sens că nerespectarea acestei obligații este de natură să aducă atingere dreptului la viață al reclamantei, consacrat de prevederile art.2 din Convenția Europeană a drepturilor Omului. Articolul 2 al Convenției europene garantează dreptul la viață al oricărei persoane și definește circumstanțele în care agenții statului pot recurge în mod legitim la forța letală. Acest articol se plasează printre articolele primordiale ale Convenției și nu admite nicio derogare. Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a afirmat că, fără protejarea acestui drept, exercitarea oricăror alte drepturi sau libertăți garantate de Convenția europeană ar fi iluzorie.
ÎnHotărârea E. L. împotriva României (nr. 32.146/05, 16 februarie 2010 ”Curtea reamintește că art. 2 prima teză, care se numără printre articolele primordiale ale convenției în sensul că acesta consacră una dintre valorile fundamentale ale societăților democratice care formează Consiliul Europei (a se vedea, de exemplu, McCann și alții împotriva Regatului Unit, hotărârea din 27 septembrie 1995, . nr. 324, p. 45-46, pct. 147), obligă statul nu numai să nu provoace „intenționat” moartea unei persoane, ci și să ia măsurile necesare pentru a proteja viața persoanelor aflate sub jurisdicția sa. (n.s.)
Aceste principii se aplică și în domeniul sănătății publice, în care obligațiile pozitive enunțate mai sus implică instituirea, de către stat, a unui cadru de reglementare care impune spitalelor, publice sau private, adoptarea de măsuri care să asigure protecția vieții bolnavilor lor [a se vedea, în special, Šilih c. Slovénie (GC), nr._/01, pct. 192, 9 aprilie 2009, Calvelli și Ciglio citată anterior, pct. 49, Byrzykowski împotriva Poloniei, nr._/05, pct. 104, 27 iunie 2006, Erikson împotriva Italiei (dec.), nr._/97, 26 octombrie 1999, și Powell împotriva Regatului Unit (dec.), nr._/99, CEDO 2000-V].”
Or, în speță, garanțiile legale pentru asigurarea dreptului la viață capătă caracter efectiv prin acordarea tratamentului cu medicamentul Tarceva pentru perioada prescrisă de medicul specialist curant.
Necesitatea administrării tratamentului cu medicamentul Tarceva derivă chiar din poziția procesuală a pârâtei, care a aprobat acest medicament pentru perioada iulie-decembrie 2013 și nu a contestat prescripția medicului curant. Reevaluarea stării de sănătate în funcție de care se va continua sau întrerupe procedura cu Tarceva se impune a fi efectuată de un medic specialist din cadrul Spitalului de Urgență ”Sf. I.” din București, astfel încât punerea în executare a prezentei hotărâri să nu rămână exclusiv la latitudinea vreunei părți litigante.
Prin urmare, în măsura în care se impune înlocuirea acestui tratament cu un altul la un moment dat, în funcție de starea de sănătate a reclamantei, starea medicală va fi astfel constatată de un medic specialist oncolog în cadrul unei prescripții medicale contrare.
Privitor la capătul de cerere având ca obiect acordarea de daune morale în valoare de 10.000 lei, instanța reține că sarcina probei revine celui care face o afirmație, conform prevederilor art.249 C.proc.civ., în speță reclamantei.
Cu privire la acest capăt de cerere, instanța reține că reclamanta nu a administrat vreo probă, iar existența și cuantificarea prejudiciului moral nu pot fi statuate pe cale de prezumții simple.
Cum nicio probă nu a fost făcută în cauză cu privire la acest aspect, având în vedere și principiul disponibilității părților în procesul civil, instanța apreciază că pretențiile formulate nu au fost dovedite (idem este non esse .>).
În baza dispozițiilor art.453 C.proc.civ., pârâta, în calitate de parte care a căzut în pretenții, urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta P. E., cu domiciliul în C., ..14, ..A, . în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, ..249, . 3, București.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 27.438,90 lei, cu titlu de despăgubiri.
Obligă pârâta să asigure în continuare tratamentul reclamantei cu medicamentul Tarceva până la modificarea condițiilor actuale, constatate printr-o prescripție medicală contrară efectuată de un medic specialist din cadrul Spitalului Clinic de Urgență S. I. din București- Secția Oncologie.
Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-G. J. D. Ș.
Red.jud.A.G.J./21.10.2013
Tehnoredact.D.Ș./4ex./06.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Validare poprire. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
